3,927 matches
-
onomasiologice) îmbogățite de împrumuturi în mod frecvent, cum sunt moda, alimentația, comerțul, armele, bijuteriile etc., are valoare mai mică. Un caz surprinzător este cel al numelor de culori de origine germanică (blank, blao, brun, gris) pătrunse de timpuriu în limbile romanice occidentale. De multe ori, la originea numelor de culori împrumutate a stat comerțul cu stofe și terminologia referitoare la cai. „Forța“ împrumutului la nivelul întregului vocabular poate fi apreciată în funcție de apariția cuvintelor împrumutate în partea cea mai stabilă a lexicului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
stau la baza civilizației europene. Cuvinte care pornesc din limbi europene Cuvinte din latină Multe cuvinte care au la bază un termen latinesc au trecut prin diverse limbi până au ajuns la noi. Unele dintre acestea au trecut prin limbile romanice (bielă, bolero, soclu etc.), altele au călătorit prin limbi din familii diferite și, de aceea, este greu de recunoscut originea lor latină îndepărtată. Alcazar, care înseamnă „castel fortificat“, provine, la originea îndepărtată, din lat. castrum „întăritură, fortăreață“. Cuvântul latinesc a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
al unui mecanism, de forma unei bare, folosit la transmiterea sau la transformarea unei mișcări“ are la originea îndepărtată lat. ventus „vânt“, al cărui derivat ventilare însemna „a vântura, a agita aerul“. Amândouă cuvintele latinești s-au moștenit în limbile romanice: ventum (forma de acuzativ a lui ventus) s-a păstrat în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a) vântura). În spaniolă, ventilare a devenit beldar, cu sensul „a vântura cerealele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mișcări“ are la originea îndepărtată lat. ventus „vânt“, al cărui derivat ventilare însemna „a vântura, a agita aerul“. Amândouă cuvintele latinești s-au moștenit în limbile romanice: ventum (forma de acuzativ a lui ventus) s-a păstrat în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a) vântura). În spaniolă, ventilare a devenit beldar, cu sensul „a vântura cerealele“; din familia sa face parte și substantivul bielda „furcă de vânturat grâul“. În secolul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ventilare însemna „a vântura, a agita aerul“. Amândouă cuvintele latinești s-au moștenit în limbile romanice: ventum (forma de acuzativ a lui ventus) s-a păstrat în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a) vântura). În spaniolă, ventilare a devenit beldar, cu sensul „a vântura cerealele“; din familia sa face parte și substantivul bielda „furcă de vânturat grâul“. În secolul 18, termenul spaniol a pătruns în franceză, unde a căpătat forma
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
atestare, la 1846. Stres, cuvânt frecvent astăzi, este un anglicism recent; în română, apare atestat la 1971. Pare surprinzător că și un cuvânt recent poate avea, la originea îndepărtată, un termen latinesc: este vorba de lat. stringere, transmis multor limbi romanice, inclusiv românei, unde a devenit a strânge. De la participiul strictus s-a creat în latina populară verbul *strictiare, care stă la baza verbului v. fr. estrecier „a constrânge“. Din vechea franceză, cuvântul a trecut Canalul Mânecii și a luat forma englezească
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la depozitarea și transportul combustibilului și al apei necesare funcționării locomotivei“ și verbul vechi, păstrat regional, a tinde „a întinde“ au aceeași origine îndepărtată: lat. tendere „a întinde“. Verbul l-am moștenit direct din latină, la fel ca toate limbile romanice. În ceea ce privește primul termen menționat aici, substantivul tender, acesta a ajuns la noi după ce a călătorit prin mai multe limbi: lat. tendere a fost moștenit în franceză în forma tendre, apoi a pătruns în engleză, unde de la tend „a întinde; a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
umoare). Cuvinte din greacă Cuvintele care provin din greacă, la originea îndepărtată, sunt numeroase. Multe dintre ele au pătruns mai întâi în latină (angelus, blasphemare, bracchium, cannabis, castanea, charta, corona, marmor, pascha etc.), și, de acolo, s-au transmis limbilor romanice și altor limbi europene. Alambic are, la originea sa îndepărtată, cuvântul grecesc ámbix, care denumea un vas folosit la distilare. Araba a împrumutat termenul și, după ce i-a adăugat la început articolul al-, acesta a devenit al-ambiq. Din arabă, a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
acestea, se numără și cuvântul care stă la baza gr. aphýe. Istoria răspândirii cuvântului este complicată, pentru că are peste tot forme neregulate. Din greacă a pătruns în latină, unde nu este însă atestat; forma latină presupusă este *apiua. Existența formelor romanice (fr. anchois, sp. anchoa, it. acciuga, port. enchova) indică faptul că termenul a circulat pe coastele mediteraneene. Se crede că la originea unora dintre aceste cuvinte romanice se află forma anciöa din dialectul genovez al limbii italiene; este posibil ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latină, unde nu este însă atestat; forma latină presupusă este *apiua. Existența formelor romanice (fr. anchois, sp. anchoa, it. acciuga, port. enchova) indică faptul că termenul a circulat pe coastele mediteraneene. Se crede că la originea unora dintre aceste cuvinte romanice se află forma anciöa din dialectul genovez al limbii italiene; este posibil ca de aici cuvântul să fi fost luat de spaniolă (anchoa, atestat în 1495), de unde, prin intermediul unei forme provensale (anchova), a ajuns în fr. anchois (atestat în 1546
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
noi un neologism împrumutat din fr. personne. În franceză, el a fost moștenit din lat. persona, care însemna „mască de teatru“, apoi „personaj“ și, în sfârșit, „persoană“ în epoca clasică (apare la Cicero). Cuvântul a fost moștenit de toate limbile romanice, cu excepția românei. Dacă ne interesează care este originea în latină a cuvântului persona, constatăm că el vine din etruscă, unde provenea din gr. próso pon „față, figură“. Evoluția de sens de la „față“ la „persoană“ o găsim și în româna veche
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bulgară. Un sinonim rar (numai în Oltenia) este profes, de origine necunoscută. Cuvinte din germană Din limba germană, au pătruns multe cuvinte în celelalte limbi europene. Nu este vorba despre elementele vechi germanice (vizigote, longobarde etc.), care reprezintă superstratul limbilor romanice. Împrumuturile din limba germană sunt termeni din domeniul militar, din cel al mineralogiei și al altor științe. Termenii militari cei mai vechi au apărut în perioada Evului Mediu, până în secolul 17, când mercenarii elvețieni și germani au luptat în armatele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a-la-baste „vas al zeiței Bubaste“. În greacă, a ajuns sub forma alábastros și a însemnat „vas pentru mir“. A fost apoi latinizat în alabastrum (care apare la Cicero) și a căpătat sensul actual. Din latină, a fost împrumutat de limbile romanice: it., sp., port. alabastro, fr. albâtre, rom. alabastru. În română, apare în secolul 18. Barcă este numele unui obiect important în toate timpurile, de aceea nu surprinde faptul că vine din vechime. În egipteană, vă-ră însemna „barca lui Ra“ (Ra
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Ra“ (Ra fiind zeul soarelui), care a devenit în coptă bari; din coptă l-a luat greaca, unde báris însemna „barcă egipteană“, și din greacă a ajuns în latină. În latină, s-a format un derivat târziu, barca, transmis limbilor romanice, cu excepția românei. Rom. barcă a ajuns la noi din it. barca, probabil pe cale orientală (tc. barka). Canapea are la originea îndepărtată cuvântul egiptean hamś cu sensul de „țânțar“! Grecii l-au preluat în forma kónops, cu același sens, iar un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbă liturgică a Bisericii ortodoxe, devenind aminŭ. Din slavonă îl avem și noi pe amin. În Occident, termenul ebraic a pătruns, din greacă, în latina ecleziastică, limba liturgică din această zonă, tot ca amen, de unde a fost împrumutat de limbile romanice occidentale (cf. fr. amen) și folosit ca formulă de încheiere a rugăciunilor (vezi, în special, Psalmul 41). Calvar este un cuvânt care a avut viață agitată, aproape un calvar! În română, calvar este împrumutat din fr. calvaire, iar în franceză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
arhangheli“. Avem a face cu un termen bisericesc, care la noi a pătruns din slavonă. Slavona l-a luat din greacă (cherouv (e) ím), unde a ajuns din ebr. keroûbîm, plural al lui keroûb „(un fel de) înger“. În limbile romanice occidentale, cuvântul ebraic a pătruns prin lat. ecl. cherubim (cherubin) de unde a fost împrumutat în fr. chérubin, sp. querubín. De remarcat că, în toate limbile, s-a preluat forma de plural a cuvântului ebraic, probabil pentru că în textele biblice se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
întotdeauna de mai mulți asemenea îngeri; ei apar menționați prima dată în Biblie în cartea I: în Paradis, aceștia încearcă să-i împiedice pe Adam și Eva să mănânce din pomul vieții. Înger este un cuvânt moștenit de toate limbile romanice din lat. angelus. În latină, cuvântul este împrumut din greaca bisericească, ángellos, al cărui sens general de „trimis“ s-a restrâns la ideea de „trimis ceresc“; se pare că este un calc, copiere a sensului ebr. malakh „înger“ și „mesager
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în forma iută. Piper și paprică sunt două cuvinte cu aceeași origine îndepărtată: hind. pippari. Din hindi a ajuns în greacă în forma péperi. Fiind un cuvânt comercial, a fost transmis și latinei ca piper, de unde l-au moștenit limbile romanice, cu excepția românei. Româna l-a împrumutat din ngr. pipéri sau/și dintr-o limbă slavă. Ar mai fi de remarcat faptul că din lat. piper provensala are derivatul preborino „boabă care produce pete negre“, împrumutat de fr. pébrine „idem“. Rom
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
apare la 1950), este folosit pentru a denumi populațiile indiene din America. Descoperirea și cucerirea continentului american de către spanioli și portughezi (în secolele 15-16) și a unei părți a teritoriului canadian de către francezi (în secolul 16) au făcut ca limbile romanice să ajungă în contact cu limbi din diverse alte familii, având și un statut socio-cultural variat. Astfel, náhuatl era limba Imperiului Aztec, iar quechua a Imperiului Incaș; limbile algonkine (arawak, limbile caraibe și tupí-guaraní) erau răspândite pe spații întinse, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
au fost înlocuite cu derivate ale lor: lat. pix „smoală“ a fost înlocuit de lat. picula, care a dat păcură în română, iar diminutivul petiolus „picioruș“ a devenit în română picior, luând locul lui pes „picior“, păstrat în celelalte limbi romanice. Foarte importante sunt și schimbările de înțeles suferite de cuvintele moștenite: lat. musculus, devenit în română mușchi, a preluat și sensul cuvântului nederivat lat. muscus „mușchi (plantă)“; exemplele ar putea continua. E. Coșeriu a atras atenția asupra relațiilor de sinonimie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
alte cuvinte din același câmp semantic. În latina clasică, existau ignis „foc“ și focus „vatră“, într-o opoziție bine cunoscută. Se știe că focus a luat sensul lui ignis în latina vulgară, eliminând vechiul termen latinesc nobil, netransmis niciunei limbi romanice. Important este faptul că s-a păstrat vechea opoziție, de data aceasta între focus „foc“ și alt termen pentru „vatră“; limbile romanice au apelat la alți termeni latinești (larus > port. lar), la un descendent dintr-un derivat din latina târzie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
că focus a luat sensul lui ignis în latina vulgară, eliminând vechiul termen latinesc nobil, netransmis niciunei limbi romanice. Important este faptul că s-a păstrat vechea opoziție, de data aceasta între focus „foc“ și alt termen pentru „vatră“; limbile romanice au apelat la alți termeni latinești (larus > port. lar), la un descendent dintr-un derivat din latina târzie (focarium sau foculare: sp. hogar) sau chiar a fost împrumutat un cuvânt din substrat (rom. vatră provine din traco-dacă). Cazurile de discontinuitate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latinești (larus > port. lar), la un descendent dintr-un derivat din latina târzie (focarium sau foculare: sp. hogar) sau chiar a fost împrumutat un cuvânt din substrat (rom. vatră provine din traco-dacă). Cazurile de discontinuitate dintre structura latină și cea romanică sunt mult mai numeroase, fără ca aceasta să însemne că s-a pierdut caracterul latin al limbilor romanice. În lexicul latinei vulgare, se petrec o serie de transformări, se constată tendința spre simplificare, spre reducerea numărului de dublete sinonimice și spre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
hogar) sau chiar a fost împrumutat un cuvânt din substrat (rom. vatră provine din traco-dacă). Cazurile de discontinuitate dintre structura latină și cea romanică sunt mult mai numeroase, fără ca aceasta să însemne că s-a pierdut caracterul latin al limbilor romanice. În lexicul latinei vulgare, se petrec o serie de transformări, se constată tendința spre simplificare, spre reducerea numărului de dublete sinonimice și spre ștergerea nuanțelor de sens. La acestea, se poate adăuga și constatarea că simplificarea a vizat și opozițiile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a dispărut opoziția „mat“-„strălucitor“, și dintre cei patru termeni s-a păstrat câte unul din fiecare culoare: niger, termen marcat al opoziției, devenit negru în română, și albus, devenit alb. Nici ater, nici candidus nu s-au transmis limbilor romanice. Iată așadar că, prin abandonarea opoziției „strălucitor“-„mat“, nu s-au pierdut doar două cuvinte, ci a avut loc și extinderea sensului celor două cuvinte rămase: alb înseamnă atât „alb mat“, cât și „alb strălucitor“, după cum negru are ambele accepții
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]