18,636 matches
-
A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără rost să protesteze împotriva plictisului metafizic. Și am rămas măsură a tuturor lucrurilor, excitându-ne silabele la orice descompunere a voinței - cu care umplem golul tragediei înnobilate de strâmbăturile Cerului. Ascult ora surpată în mine, martor asasin al trupului de suflet
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără rost să protesteze împotriva plictisului metafizic.Și am rămas măsură a tuturor lucrurilor, excitându-ne silabele la orice descompunere a voinței - cu care umplem golul tragediei înnobilate de strâmbăturile Cerului.*** Ascult ora surpată în mine, martor asasin al trupului de suflet
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Ureche), nepotul popii Nae, din Cicăneștii Argeșului. Fire hazlie, cu inima cât duminicile noastre de sfințenie, maestrul deși ajuns la deplina maturitate, pare un copil teribil ce-și hrănește inteligența nativă cu harul artistic specific celor aleși să sufere subimitatea rostului existenței. Născut la 16 aprilie 1949 în cel mai frumos sat al lacrimii sale artistice - Cicănești - după ce face clasele primare în localitatea natală, unde tatăl său era învățător, la sugestia bunicului a fost dus la Craiova în clasa a V-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Ureche), nepotul popii Nae, din Cicăneștii Argeșului. Fire hazlie, cu inima cât duminicile noastre de sfințenie, maestrul deși ajuns la deplina maturitate, pare un copil teribil ce-și hrănește inteligența nativă cu harul artistic specific celor aleși să sufere subimitatea rostului existenței.Născut la 16 aprilie 1949 în cel mai frumos sat al lacrimii sale artistice - Cicănești - după ce face clasele primare în localitatea natală, unde tatăl său era învățător, la sugestia bunicului a fost dus la Craiova în clasa a V-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
este omul modern. Întotdeauna trebuie ca obiectul închiriat să fie predat așa cum l-ați preluat inițial. Dacă această regulă de bun simț ar fi fost respectată, omul ar fi trăit și evoluat în mijlocul naturii, făcând corp comun cu ea, înțelegând rostul ei precum și dependența lui de ea. Natura l-ar fi răsplătit cu recolte bogate și condiții climatice ideale, lăsându-l să evolueze, trăind într-o adevărată simbioză cu el și socotindu-l mereu ca pe un “membru al familiei”. În
RELAŢIA DINTRE OM ŞI NATURĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Relatia_dintre_om_si_natura_paul_gheorghiu_1394433239.html [Corola-blog/BlogPost/353662_a_354991]
-
gândirea simbolică recurge mereu pentru că are o mare capacitate de a opera cu ajutorul instrumentarului simbolic și are ca rol izolarea sacrului de profan. Firele răsucite ale mărțișorului reprezintă încercarea de a influența magic unitatea contrariilor calendaristice: lumină-întuneric, căldură-frig, iarnă-vară, fertilitate-sterilitate. Rostul lui era că prin împletirea celor două fire, văzute că forțe universale, să împace contradicțiile, asigurând bunul mers al lumii. Șnurul este un simbol străvechi al generării și regenerării continue a vieții. Tradițional, mărțișorul era dăruit mai ales copiilor și
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Mărțișorului este un exemplu aparte de vivacitate culturală a unui simbol obiectivat. Și-a păstrat esență să că forma, a rămas un obiect confecționat din două fire, preponderent în alb și roșu, chiar dacă i-au fost adăugate elemente complementare. Chiar dacă rosturile vechi de apărare au fost marginalizate s-au păstrat funcțiile lui în socializarea copiilor și în sporirea comunicării sociale. Comparând informațiile venite din registrul tradiției cu practicile contemporane, se observă tendința de a-i reduce funcțiile doar la prima zi
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
s-au păstrat funcțiile lui în socializarea copiilor și în sporirea comunicării sociale. Comparând informațiile venite din registrul tradiției cu practicile contemporane, se observă tendința de a-i reduce funcțiile doar la prima zi din luna martie și la forțate rosturi estetice. Repunerea mărțișorului în albia tradiției ar putea să aibă loc într-un context mai general, context în care oameni și instituții responsabili(e) și-ar dori temeinic să reconsidere, cu știința curată și bune intenții, bogatul nostru bagaj de
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
pentru că, nu se știe de ce, ori de câte ori murea cineva din sat, ateul-ideolog se oferea să-i sape mortului groapa. „De ce să nu-i ajut pe oameni? Sunt voinic, am destulă putere”, spunea el și punea mâna pe hârleț. Vedea, probabil, un rost ascuns în a le săpa groapa consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum era, tatăl îi acorda lui Ștefan toată libertatea pentru a se ocupa cu tot ce-i plăcea și nu o dată s-a întâmplat să sape
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
este singurul „animal” care se gândește la moarte, care își așteaptă sfârșitul. Conștiința morții ne face viața mai vie, ne aduce aminte că nu am fost lăsați zadarnic pe acest pământ. Trebuie să ne grăbim să umplem viața noastră de rost, un rost pentru care ar merita să trăiești și să mori. - În altă ordine de idei, aș dori să continuăm dialogul nostru de suflet cu o întrebare care cred eu că frământă pe mulți dintre tineri, și nu doar pe
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
animal” care se gândește la moarte, care își așteaptă sfârșitul. Conștiința morții ne face viața mai vie, ne aduce aminte că nu am fost lăsați zadarnic pe acest pământ. Trebuie să ne grăbim să umplem viața noastră de rost, un rost pentru care ar merita să trăiești și să mori. - În altă ordine de idei, aș dori să continuăm dialogul nostru de suflet cu o întrebare care cred eu că frământă pe mulți dintre tineri, și nu doar pe tineri, și
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Nu știm niciodată când ne cuprinde o mirare dureroasă, ne ia val vârtej și ne trântește cu toate gândurile de marea absență. Și iar te strâng în inimă neasemuit, te apropii de rosturi ca și cum din tine îmi izvorăsc răsuflările. Cuvintele s-au dezbrăcat de sensuri, s-au uns pe o parte și pe cealaltă de mierea îmbrățișării. Te respir, mă respiri, ne hrănim cu dumicații orelor. Cuvintele s-au azvârlit direct în dospirea
DAR DIVIN de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1467306605.html [Corola-blog/BlogPost/367744_a_369073]
-
știe să adune, să cheme, să invite, să ispitească, să incite atâția tineri interpreți sub mantia ei maternă, ocrotitoare și gingașă, în pofida aparenței de masivitate, să țină în mână atîtea destine de soliști, să le știe TOATE ROLURILE, pe de rost, în diferite limbi, să le dirijeze mișcările, atitudinile, expresia corporală, mimica, ambitusul, orice mișcare a lor, parcă dirijată în chip vizibil de o magiciană. Dăscălița de voci, toate remarcabile, venite la Masterclass cu încredere, dăruire, curaj, spontaneitate, talent, răbdare este
O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_mie_de_voci_intr_una_singura_mariana_nicolesco_omagiu_primei_doamne_a_liricii_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103]
-
nesfârșite, de nu le vezi hotarul . . . La noi, Carpații minunați poartă-n tensiune arcul, La voi, săgețile pornesc, vă tot întindeți ,,țarcul” . La noi, păzim tot ce-i a nost” și vrem ce ne-au luat, La voi, războaie fără rost, pun vieți la măcinat. La noi, mai dăinuie puțin o rouă de credință, La voi, credințele-s ghiveci și totu-i cu putință . La noi, acei ce se iubesc, își fac din piatră casă, La voi, pervers, bărbați, femei, duc
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/La_voi_sila_noi_ionel_davidiuc_1351023022.html [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]
-
ne mai putem juca împreună șotronul. De luni se anunță vreme câinoasa. Între timp, poate mai scriu un poem de iubire. Veșted, ca și inima mea. Gheorghe Tomozei scrisese odinioară un poem admirabil: „Galben, ora, septemvrie” - îl știam pe de rost, ca și altele 40-50 de poeme. Unde s-au dus anii aceia? Stau și mă întreb. CEZARINĂ ADAMESCU 28 Brumărel 2012 Referință Bibliografica: MĂ IAU DUPĂ FRUNZE - tabletă duminicala - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 667
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ma_iau_dupa_frunze_tableta_duminica_cezarina_adamescu_1351430229.html [Corola-blog/BlogPost/346546_a_347875]
-
devină shogun (cel mai mare grad militar din Japonia; cel ce deține acest rang are o putere mai mare chiar decât împăratul), se dezminte în final demonstrând că și cel mai nesemnificativ gest pe care l-a făcut a avut rostul de a-l ajuta să atingă treaptă supremă. Moartea lui Mariko a constituit o jertfă în fața puterii pe care el urma să o obțină, în fața măreției sale de neatins. El este geniul acestui român, shogun-ul în carne și oase, pentru
James Clavell: Shogun. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-clavell-shogun-recenzie-de-mirela-teodorescu-2/ [Corola-blog/BlogPost/339362_a_340691]
-
rouă,/ Și lacrime încep să-ți sape/ În suflet a-nceput să plouă”. („Plouă în suflet”). Frumusețea acestei strofe din poem este și pentru că autoarea folosește o licență poetică „și lacrime”, chiar dacă este împrumutată de la alți poeți-înaintași, aceasta își găsește rostul în versul amintit mai sus. Al doilea capitol, „Sonete”, cuprinde chiar genul de scriere- sonete- pe care Alexandra Mihalache le-a numerotat cu numere romane de la I la XIII, deci, în total treisprezece, un număr fatidic, dacă ne gândim la
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1422444634.html [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
bolnav... Iar gândul meu poartă-l cu tine, la bine, la greu să simți că-i aproape și-n nopți să-ți vorbească de mine când iubirea-ți va plânge în piept. Nu spune cuvinte ce nu-și mai au rost, va fi prea mult dor între noi, dă-mi mâna,înainte să pleci, privește-mă în ochi nesfârșit și strânge-mă-n brațe!... Referință Bibliografică: Dă-mi mâna înainte să pleci / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243
DĂ-MI MÂNA ÎNAINTE SĂ PLECI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1487542253.html [Corola-blog/BlogPost/375469_a_376798]
-
ne taie câte-un junghi, Că ne mai privim în față căutând mereu alt unghi. Eu îți zic că ești superbă, cum o viață tot ai fost, Tu îmi faci un semn cu mâna și îmi spui că n-are rost; Nu mai ține cu vrăjeala, cum se întâmpla ades, Toate vorbele frumoase într-un zâmbet le-ai cules. Vreau să-ți mai sărut o dată buzele ce m-au atras, Doar atâta putem face, cam atât ne-a mai rămas; Tot
HAI SĂ NE MINŢIM, IUBITO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Hai_sa_ne_mintim_iubito_.html [Corola-blog/BlogPost/364601_a_365930]
-
restul. Nu ne-ajunge timpul să privim banalul, umblă sudoarea-n sfere de sublim; apa-și are malul, valea-și are dealul, și-abia ne facem loc, ca să murim. Tot robotim. Trăim sub năzuinți tari, avântați departe și cautând un rost; însuflețiți de sine în neliniștile mari, viața ne risipește și cere contracost. Cu trecerea vremii ne risipim în toate, umblă stăruința-n sfere de sublim; își cere zilnic viața, din drepturi amânate, și-abia ne facem loc, ca să murim. Referință
VIZIONARĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1454675710.html [Corola-blog/BlogPost/363426_a_364755]
-
un spațiu comunitar. Iar ”modelul de bibliotecă „depozit plus sala de lectură“ e un model de secolul al XVIII-lea”. Vorbe mari și snob de ”specialitate”, destinate a anestezia decidenții culturali și a umple de respect simpli cetățeni neștiutori de rosturile adevărate al unei Biblioteci Naționale, tocmai din cauza că BNaR nu există practic, în termenii Legii. Și asta îi dădea dreptul Bibliotecii Naționale s-o țină mai întâi într-o liniște desăvârșită (imediat dupa 1990), apoi a urmat o perioadă de
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) by http://uzp.org.ro/agonia-continua-si-programata-a-bibliotecii-nationale-a-romaniei-la-60-de-ani-de-la-infiintare-dezvaluirile-unei-bibliotecare-iii/ [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CANDRIA Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului CANDRIA I-o femeiușcă bărbătoasă Ce nu stă singură în casă, Are chiriași chiar trei Să facă și ea rost de lei. Sătenii o numesc Candria Căci e vecină cu prostia. Ea însă nu realizează Că toți o cam persiflează. În neștiința ei se vede Ceea ce nimeni nu crede. Face trimitere la DEX, Te face să rămâi perplex. Candriu, pentru
CANDRIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1426796116.html [Corola-blog/BlogPost/370188_a_371517]
-
zeama rămasă de la niște gogoșari murați. „Dai, bre... un gât de acritură, să mă dreg și eu puțin?”. I-am spus că poate să o bea pe toată. Și... așa a și făcut... plescăind de plăcere. Văzând că nu e rost de o „tărie” nu „staționează” mult, invocând că trebuie să se întâlnească cu un prieten care are să-i dea niște „biștari”. Ia scurta îmblănită, o îmbracă peste loden și pleacă... Peste cinșpe minute... bătăi puternice în ușă! Vocea lui Pîca
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
bord începea să facă spectacol: „Cu bețivii mei să fiu aș vrea/ Pe la crâșme să mai dăm o raită,/ Cu parale toți la teșcherea/ Eu în capul lor vătaf de haită//”. Noi, eram în extaz! Învățasem cu toții poezia pe de rost! Apoi recita, fără frică, epigrame, catren după catren... avându-l ca subiect pe Alexandru Graur, Adrian Păunescu, pe Ceaușescu, pe Ceaușeasca, sau pe cine știe ce alte figuri „luminate” ale Epocii de Aur... George ROCA Sydney, Australia 7 septembrie 2013 Referință Bibliografică
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
pe cineva că arta este necesara? Tot felul de filme și informații mass media spun lumii că arta se măsoară în cotații ale caselor de licitații, că e valoros numai ce costă mulți bani, ignorându-se (voit sau din neștiința) rostul ei primordial, acela de a ne răscoli ființă în alt sens decât cel material. Prin poezia să, Mariana Gurza opune curajos latura spirituală celei materiale, „realizării” facile prin materialul/financiarul acestor timpuri dezaxate. De vom privi și partea spirituală - depinde
DE CE MARIANA GURZA ? – WHY MARIANA GURZA ? de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_doru_dancus_1481617870.html [Corola-blog/BlogPost/364987_a_366316]