3,663 matches
-
o normă care să prevadă, din acest punct de vedere contrariul, nu există. In aceste conditii, descendenții adoptatului devin rude cu rudele adoptatorului și față de ascendenții adoptatorului, descendenții adoptatului sunt rude în linie directă descendentă 246. b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 247 Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească există, dar în privința unora din efectele juridice produse în cele două situații există unele deosebiri și anume: * recunoașterea unui copil din afara
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
acest punct de vedere contrariul, nu există. In aceste conditii, descendenții adoptatului devin rude cu rudele adoptatorului și față de ascendenții adoptatorului, descendenții adoptatului sunt rude în linie directă descendentă 246. b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 247 Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească există, dar în privința unora din efectele juridice produse în cele două situații există unele deosebiri și anume: * recunoașterea unui copil din afara căsătoriei, după ce acesta a decedat, de către
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
există. In aceste conditii, descendenții adoptatului devin rude cu rudele adoptatorului și față de ascendenții adoptatorului, descendenții adoptatului sunt rude în linie directă descendentă 246. b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 247 Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească există, dar în privința unora din efectele juridice produse în cele două situații există unele deosebiri și anume: * recunoașterea unui copil din afara căsătoriei, după ce acesta a decedat, de către tatăl său, se poate face numai
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
devin rude cu rudele adoptatorului și față de ascendenții adoptatorului, descendenții adoptatului sunt rude în linie directă descendentă 246. b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 247 Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească există, dar în privința unora din efectele juridice produse în cele două situații există unele deosebiri și anume: * recunoașterea unui copil din afara căsătoriei, după ce acesta a decedat, de către tatăl său, se poate face numai dacă acel copil a lăsat descendenți
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
adopție este la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției, deci cele două acte se suprapun, încetează o filiație și începe alta, respectiv cea prin adopție (art.1 alin.3 și 1); * nu mai exista raporturi de rudenie firească ai descendenților adoptatorului cu părinții firești ai adoptatorului, pe aceeași dată cu încetarea filiației firești a adoptatului, conf. art.21 alin.2 care prevede că se întocmește un nou act de naștere adoptatului, în care adoptatorii vor fi trecuți
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
încetarea filiației firești a adoptatului, conf. art.21 alin.2 care prevede că se întocmește un nou act de naștere adoptatului, în care adoptatorii vor fi trecuți ca fiind părinții săi firești. Pe de altă parte, potrivit principiului simetriei, încetează rudenia firească în linie directă cu părintele firesc, față de care încetează filiația adoptatului; * încetează a mai fi rude descendenții adoptatului cu rudele părintelui său firesc, care devin in noile condiții rude cu rudele părintelui adoptiv. Drepturile și îndatoririle izvorâte din filiație
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părintelui său firesc, care devin in noile condiții rude cu rudele părintelui adoptiv. Drepturile și îndatoririle izvorâte din filiație între cel adoptat (și descendenții săi) și părinții firești și rudele acestora încetează și se menține impedimentul la căsătorie rezultând din rudenie (art.21 alin.3), iar Serviciile publice specializate pentru protecția copilului, precum și ofițerii de stare civilă au îndatorirea de a încalcă impedimentul acesta la căsătorie. Legăturile de rudenie firească încetează între adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și rudele acestora încetează și se menține impedimentul la căsătorie rezultând din rudenie (art.21 alin.3), iar Serviciile publice specializate pentru protecția copilului, precum și ofițerii de stare civilă au îndatorirea de a încalcă impedimentul acesta la căsătorie. Legăturile de rudenie firească încetează între adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și părinții firești și rudele acestora pe de altă parte. Adoptatorul are dreptul de a moșteni pe adoptat, însă părintele firesc nu are dreptul menționat. d. Drepturile și îndatoririle
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în vedere relațiile dintre soți, în scopul menținerii unității familiei, drepturile și îndatoririle părintești aparțin celui care adoptă și părintelui firesc căsătorit cu acesta, pe care le vor exercita conform prevederilor art.97 și urm. din C. fam. Legăturile de rudenie dintre părintele firesc al cărui soț adoptă și copilul său adoptat de către celălalt soț se mențin. Pe cale de consecință, ar urma că adoptatul continuă să se afle în raporturi de rudenie firească cu rudele părintelui său. Legăturile de rudenie firească
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art.97 și urm. din C. fam. Legăturile de rudenie dintre părintele firesc al cărui soț adoptă și copilul său adoptat de către celălalt soț se mențin. Pe cale de consecință, ar urma că adoptatul continuă să se afle în raporturi de rudenie firească cu rudele părintelui său. Legăturile de rudenie firească încetează, în cazul de față numai față de un singur părinte si rudele acestuia. În această interpretare, adoptatul are situația copilului firesc, deoarece el este rudă cu rudele fiecăruia dintre părinții săi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de rudenie dintre părintele firesc al cărui soț adoptă și copilul său adoptat de către celălalt soț se mențin. Pe cale de consecință, ar urma că adoptatul continuă să se afle în raporturi de rudenie firească cu rudele părintelui său. Legăturile de rudenie firească încetează, în cazul de față numai față de un singur părinte si rudele acestuia. În această interpretare, adoptatul are situația copilului firesc, deoarece el este rudă cu rudele fiecăruia dintre părinții săi din care unul este firesc și unul adoptator
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
să decidă cu privire la reprezentarea minorului ori la încuviințarea actelor sale, precum și la administrarea bunurilor acestuia, in raport de situația concretă. e. Obligația de întreținere ca efect al adopției Legea dispune ca obligația de întreținere ia naștere ca efect al căsătoriei, rudeniei, adopției, precum și al primirii copiilor spre creștere într-o familie fără a realiza formele adopției. Obligația de întreținere constituie mijlocul procesual prin care persoana îndreptățită solicită instanței de judecată obligarea persoanei pârâte, să-i presteze întreținerea, în baza obligației stabilite
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se execută în natură sau prin plata unei sume de bani, așa cum va stabili instanța, în funcție de împrejurări. f. Vocația succesorală legală Adopția este o măsură specială de protecție prin care se stabilește filiația între cel care adoptă și copil, precum și rudenia dintre copil si rudele adoptatorului. Legea cheamă reciproc la succesiune anumite rude, grupate în patru clase de moștenitori legali 252 fără a deosebi după cum succesibilii sunt rude firești sau rude din adopție. Între aceste persoane cu vocație succesorală legală reciprocă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
rămâne cu numele comun, iar căsătoria se desface prin divorț, acel soț nu va lua numele pe care l-a avut înainte de căsătorie, în sensul art.40 alin.3 din C. fam, ci numele adoptatorului pentru a înlătura toate urmele rudeniei firești. Nimic nu se opune ca fostul soț adoptat să poarte după divorț, în condițiile art.40 alin.1 și 2 din C. fam, numele comun din timpul căsătoriei, și care nu este numele adoptatorului. Dupa decesul sotului, soțul supraviețuitor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fond și formă prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/1997 este lovită de sancțiunea nulității, ceea ce înseamnă desființarea ei, cu efect retroactiv înlăturându-se toate consecințele pe care aceasta le-a produs atât sub aspectul raporturilor de rudenie, cât și sub aspectul consecințelor juridice derivate din aceasta. Legea adopției prevede în art.22 alin.1 că adopția este supusă nulității sau desfacerii, dar nu conține dispoziții speciale cu privire la ele. În literatura juridică s-a considerat că adopția este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
uneia din condițiile ei de validitate, privitoare la persoana adoptatului; * Adopția unui copil de către două sau mai multe persoane care nu sunt soț și soție (art.4 alin.1). Interzicerea adopțiilor multiple urmărește să prevină suprapunerea mai multor raporturi de rudenie născute ca efect al adopției, precum și preîntâmpinarea conflictelor dintre adoptatori, cu privire la exercitarea ocrotirii părintești. O problemă importantă în practica Dreptului familiei se referă la adopția unui copil de către două persoane, care nu erau soț și soție, prin acte de adopție
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Condițiile de fond la adopție sunt următoarele: a) consimțământul copilului care a împlinit 10 ani; b) diferența de vârstă dintre adoptat și adoptator de cel puțin 18 ani; c) sunt adoptați doar copii minori. 2) Constituie impedimente la adopție: a) rudenia; b) calitatea de soți a adoptatorilor și adoptatului; c) existența unei adopții nedesfăcute a acelui copil. 3) Procedura adopției este alcătuită din următoarele faze: a) administrativă, realizată de către instituțiile create în acest scop; b) judecătorească, de încuviințare a adopției de către
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
familiei. Cercul persoanelor obligate legal la întreținere depinde de felul în care familia este organizată și de trăinicia legăturilor dintre membrii săi. Legea a instituit obligația de întreținere nu numai între soți și persoane care se află în raporturi de rudenie, ci și între persoane care nu sunt nici rude, uneori nici afini: obligația celui care a luat un copil spre creștere fără a întocmi formele legale pentru adopție de a acorda întreținerea copilului pe timpul minorității, obligația soțului care a contribuit
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
între părinți și copii, fără a deosebi după cum aceștia sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei; * între adoptator și adoptat. În urma apariției Ordonanței de urgență nr. 25 / 1997 cu privire la adopție trebuie avut în vedere că, în prezent, adopția dă naștere la rudenie între adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și rudele adoptatorului, pe de altă parte. Așa fiind, în acest caz, obligația de întreținere dintre bunici și nepoți și strănepoți, dintre frați și surori trebuie înțeleasă ca referindu-se și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
îndeplini din lipsă de mijloace materiale, reclamantul se poate adresa cu cererea sa categoriei de obligații imediat următoare, în ordinea indicată de lege. B. Descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului. Dacă sunt mai mulți ascendenți, cel în grad de rudenie mai apropiat datorează întreținerea înaintea celui mai îndepărtat. Intreținerea se datorează mai întâi de descendentul mai apropiat de grad de rudenie, urmat de cel mai îndepărtat, apoi de ascendentul cel mai apropiat în grad de rudenie și, în sfârșit, de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de lege. B. Descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului. Dacă sunt mai mulți ascendenți, cel în grad de rudenie mai apropiat datorează întreținerea înaintea celui mai îndepărtat. Intreținerea se datorează mai întâi de descendentul mai apropiat de grad de rudenie, urmat de cel mai îndepărtat, apoi de ascendentul cel mai apropiat în grad de rudenie și, în sfârșit, de ascendentul mai îndepărtat. Bunicul nu poate fi obligat la plata întreținerii minorului sau la completarea ei, decât dacă se stabilește că
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cel în grad de rudenie mai apropiat datorează întreținerea înaintea celui mai îndepărtat. Intreținerea se datorează mai întâi de descendentul mai apropiat de grad de rudenie, urmat de cel mai îndepărtat, apoi de ascendentul cel mai apropiat în grad de rudenie și, în sfârșit, de ascendentul mai îndepărtat. Bunicul nu poate fi obligat la plata întreținerii minorului sau la completarea ei, decât dacă se stabilește că părintele se află în imposibilitate absolută de a-și întreține copilul, ori nu are mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pe care trebuie să le îndeplinească tutorele. Din ansamblul acestor dispoziții legale rezultă că poate fi numit tutore orice cetățean român major, indiferent de sex, de starea civilă pe care o are, de diferența de vârstă sau de gradul de rudenie dintre el și minor, dacă nu se află în nici una din situațiile de excludere de la tutelă prevăzute de art. 117 C. fam. Cu privire la bunurile minorului, tutorele are îndatoririle unui părinte, fiind obligat să-i administreze bunurile, în condițiile prevăzute de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de fond ale căsătoriei 38 a. Diferența de sex 39 b. Vârsta legală la căsătorie (matrimonială) 39 c. Comunicarea reciprocă a stării de sănătate 40 d. Consimțământul la căsătorie 40 I.3. Impedimente la căsătorie 41 a. Bigamia 41 b. Rudenia 42 c. Adopția 42 d. Alienația și debilitatea mintală 42 I.4. Condiții de formă la căsătorie 43 a) Faza prealabilă încheierii căsătoriei 43 b) Încheierea căsătoriei 44 I.5. Proba căsătoriei 45 Capitolul II EFECTELE CĂSĂTORIEI CU PRIVIRE LA RELAȚIILE 47
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Efectele divorțului asupra dreptului de moștenire 120 O. Efectele divorțului cu privire la raporturile personale și patrimoniale dintrepărinți și copiii lor minori 120 a) Efectele asupra relațiilor personale dintre părinți și copii 120 c) Modificarea măsurilor luate asupra minorului 123 TITLUL III RUDENIA 126 Capitolul I NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA RUDENIE 126 ȘI GRADELE DE RUDENIE 126 I.1. Generalități 127 a. Noțiunea 127 b. Felurile rudeniei 127 c. Gradul de rudenie 127 d. Întinderea, dovada și efectele rudeniei 128 e. Rudenia civilă sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]