4,986 matches
-
tocmai aceasta ne-am propus să prevenim!” <ref id="56"> 56 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, București, 1906, p. 20. </ref> Pe fondul atitudinii mai mult decât rezervate a Curților garante, atât față de convenția româno rusă, cât mai ales față de declararea neatârnării, Domnitorul se va pronunța În favoarea participării armatei române dincolo de Dunăre, chiar dacă punctul său de vedere nu fusese Întru totul Împărtășit de ministrul de Externe <ref id="57"> 57 N. Iorga, Politica externă a Regelui
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
inițială, Domnitorul constatase efectivul cu totul necorespunzător al trupelor, cu atât mai mult cu cât Plevna fusese formidabil Întărită de Osman Pașa <footnotye id="73">73 Dacă armata română dispunea de un efectiv de 35.000 de oameni, iar cea rusă de doar 30.000, Osman Pașa, dincolo de avantajul poziției strategice a Plevnei, conta pe 65.000 de oameni; vezi <ref> T. C. Văcărescu, Luptele românilor..., p. 263-264. </ref> </footnote>. În cadrul Consiliului de război desfășurat la Radenița (25 august 1877), la
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
din teritoriul național nu putea fi Înstrăinată, invocând argumente de ordin istoric În ce privește Basarabia, amintind despre angajamentele asumate prin Convenția din 4/16 aprilie 1877 de către Rusia, precum și despre solicitarea venită din partea acestuia de a participa armata română, alături de cea rusă, la operațiunile militare de dincolo de Dunăre. În egală măsură, a insistat asupra rolului important jucat de trupele române și de enormele sacrificii umane și materiale. Toate acestea Îndreptățeau România să solicite: - interzicerea dreptului de trecere pe teritoriul românesc a trupelor
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În raporturile politice româno-ruse, dar și cu una de relativă Încălzire a acestor relații, fapt care nu putea să nu aibă un anumit impact asupra mișcării de emancipare națională a românilor basarabeni. Pe durata perioadei unor raporturi politice și diplomatice ruso române, ceva mai delicate, până la dezavuarea pretențiilor Petersburgului de a-și reanexa sudul Basarabiei, În ianuarie 1878, Bucureștiul, oficial, a știut să promoveze o atitudine prudentă În raport cu relațiile cu diferiți reprezentanți ai mișcării naționale a românilor basarabeni. A fost, se
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
În perioada revoluției de la 1905-1907 La Începutul secolului al XX-lea mișcarea națională românească din Basarabia a cunoscut o Înviorare datorită Înfrângerii Imperiului Rus În războiul ruso-japonez (1904-1905). Insuccesul Rusiei a scos la iveală decadența autocrației țariste. Prima revoluție burghezo-democrată rusă din anii 1905-1907 a impus apoi țarismului un șir Întreg de cedări de ordin politic. Primii care au reacționat prompt la schimbarea situației din Rusia au fost basarabenii aflați În acea perioadă În România. „Liga Culturală a Românilor Basarabeni” a
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și complicat” și necesita „o studiere multilaterală și o luptă hotărâtă, căreia urma să i se confere o anumită formă tactică”. Haruzin considera că acțiunile sale puteau fi mai fructuoase dacă ar fi fost susținute și din partea misiunii diplomatice imperiale ruse de la București. Pentru sincronizarea acțiunilor, considera că era nevoie de unele discuții personale cu Giers. Haruzin și-a exprimat intenția de a sosi imediat la București. La rândul său, Giers Împărtășea „Întru totul opinia guvernatorului asupra oportunității sincronizării eforturilor reprezentanței
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și cântul religios moldovenesc, ca materii de studiu. În bisericile Basarabiei, pentru o anumită perioadă, limba română. În condițiile reculului revoluției din 1905-1907, situația În Basarabia devenea tot mai complicată. În Imperiul rus s-au constituit mai multe organizații șovine ruse: „Consiliul unit al dvorenimii”, „Uniunea poporului rus” („sutele negre”), În fruntea cărora se aflau și reprezentanți ai dvorenimii basarabene (M. Purișchevici, P. N. Crupenschi și P. Crușevan). Scopul principal al acestor organizații era lupta Împotriva mișcării revoluționare, dar și Împotriva
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
iscălitura era aceeași (vezi Prodan, 1993). Până și posibilitățile de perfecționare prin doctorat erau reglate din punct de vedere politic. Pentru a se aproba înscrierea la doctorat era necesară aprobarea comitetului județean de partid. În pregătirea doctoratului erau prevăzute limba rusă și materialismul dialectic (aici se cerea să cunoști lucrări ale clasicilor marxism-leninismului). Iar susținerea publică a tezei trebuia din nou aprobată de partid. A fost un caz în care teza aprobată de conducătorul științific n-a putut fi susținută, neavând
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
calitatea a scăzut simțitor. Dar în vremea aceea populația făcea cozi lungi pentru cele mai indispensabile alimente. Deficiențe mai importante se înregistrau în cazul bibliotecilor, unde, în afară de fondul vechi (și acela epurat), se găseau doar cărți românești și traduceri din rusă. De asemenea, laboratoarele au fost, mai tot timpul, suferinde. Lipseau reactivii și nu exista aparatură modernă, ceea ce îngreuia atât cercetarea, cât și instruirea tinerilor. Ceva s-a mai obținut în deceniul de relativă relaxare de care am amintit. În cămine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1954), dar nu a perseverat în dramaturgie. I s-au publicat versuri în reviste din Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria, SUA și a fost inclusă în antologii editate în franceză (Alain Bosquet), italiană (Mario de Micheli), greacă (Iannis Ritsos), spaniolă (Pablo Neruda), rusă (Iuri Kojevnikov) ș.a. În ultimul val al „generației războiului”, precedată la un deceniu de Maria Banuș, iar cu Nina Cassian debutând concomitent, P. nu lansa, asemenea celor două, o „voce” poetică sau un mesaj aparte. Obținând intermitent acuratețe formală, ea
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
înregistrat în epocă, creând o imagine favorabilă acestuia în aria Țării Românești și în sudul Dunării și una deformată, negativă, în spațiul din nordul Carpaților până la Buda. Povestire despre Dracula voievod are, în general, în numeroasele variante din germană și rusă, titlurile Geschichte Dracole Waide și Skazanie o Drakule voevode. Versiunea germană, având la bază textul original, scris în intervalul august - noiembrie 1462 de un sas, probabil din Brașov, creează domnitorului român efigia literară a tiranului Dracula. Această optică asupra lui
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
al lui Sava Rachici, țărani. Își începe învățătura în satul natal, apoi frecventează cursurile Liceului „Moise Nicoară” din Arad, absolvit în 1953. Se înscrie la Institutul Pedagogic din Timișoara, după terminarea căruia devine student al Facultății de Filologie, secția limba rusă, la Universitatea din București, susținându-și licența în 1963. Bibliotecar în capitală (1963-1966), lucrează ulterior în presă, unde îndeplinește funcția de redactor al revistelor „Colocvii” (1966-1971) și „Tribuna școlii” (1971-1988). Debutează în 1952, cu poezia omagială Republică, slavă ție!, la
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
Marin Beșteliu, Realismul literaturii fantastice, Craiova, 1975; H. Zalis, Realismul în literatura românească. Cercetare bibliografică, București, 1977; Adriana Iliescu, Proza realistă în secolul al XIX-lea, București, 1978; Roman Jakobson, Despre realism în artă, în Ce este literatura? Școala formală rusă, tr. Corneliu Barborică, București, 1983, 684-690; Toma Roman, Mișcarea realistă și realitatea, București, 1988; Henryk Markiewicz, Conceptele științei literaturii, tr. Constantin Geambașu, București, 1988, 235-284; D. Păcurariu, Curente literare românești și context european, București, 1998, 164-201. D.Mc.
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
Moldovei, neînzestrată cu un conflict dramatic, se susține tot prin virtuțile dialogului. Meritorii sunt transpunerile în românește din literaturile engleză (Charles Dickens), franceză (Émile Zola, Jules Verne, Prosper Mérimée, André Theuriet), italiană (Matilde Serao, Edmondo de Amicis), poloneză (Henryk Sienkiewicz), rusă (I.S. Turgheniev, N.A. Nekrasov, Maxim Gorki, Leonid Andreev). SCRIERI: O iubire la țară, Iași, 1888; Nuvele, Iași, [1893]; Din chinurile vieții. Fiecare la rândul său, Craiova, 1895; Fără noroc, București, 1898; Ghica-vodă, domnul Moldovei, București, 1899; Vae victis! Vai de
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
25. X. 1992, Cluj-Napoca), prozator și poet. Este fiul Ecaterinei Neamțu (n. Panov) și al lui Vladimir Neamțu, profesori. Urmează școala primară la Vișeu (1941-1945) și liceul la Sighet (1945-1949). Din 1951 până în 1953 frecventează Facultatea de Filologie, secția limba rusă, a Universității din Cluj. După absolvire se angajează la revista „Steaua”, beneficiind de sprijinul lui A. E. Baconsky. N. debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1952), iar editorial, cu cartea de versuri Cântecul constelației (1960). După altă plachetă
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
Amicul tinerimei”, „Revista ilustrată”, „Familia” ș.a. Redactează el însuși revista „Muza” (1871) și calendarul „Amicul poporului”. Încurajează culegerea folclorului, publicând, în periodice, poezii populare. Este, în același timp, autorul multor traduceri, inegale ca valoare. Preferințele sale se îndreaptă spre literaturile rusă (Lev Tolstoi, Ivan Turgheniev, V. M. Garșin) și germană (Schiller). În genere, traducătorul folosește o frază cursivă. Se remarcă îndeosebi traducerile din Tolstoi, publicate în „Gazeta Transilvaniei” și adunate în volumul Povestiri alese. Alegerea textelor este subordonată, în majoritatea cazurilor
PETRA-PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
complexul unei ascendențe obscure, P. rămâne, în pofida ascensiunii sale, un nemulțumit. Nu întâmplător în 1839 participase la conspirația lui Leonte Radu. Opera lui P., cu țintă satirică, își are un impuls tocmai în această nemulțumire. Cunoscând limbile greacă, franceză și rusă, comisul e un spirit nutrit și de enciclopedismul și iluminismul veacului al XVIII-lea. Elemente clasiciste și preromantice coexistă în poezia sa. El s-a bucurat de notorietate datorită unei scrieri - apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, în
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
București, str. Const. Bonea 23. 402. Anastasia Rafael și Tana Vasile, 37 apartamente, București, str. Ilie Pintilie 44-47-51; str. Braziliei 7 A, calea Dorobanților 63, Hatmanul Arbore 5, str. Udricani 4. 403. Albuleț R. Stelian, 2 apartamente, București, str. Alecu Ruso 24-26. 404. Alex Tase și Ruxandra, 6 apartamente, București, str. Petru Rareș 34. 405. Alex Tudor și Maria, 9 apartamente, București, str. Ing. Zablovschi 48, str. G-ral Demostene 3bis. 406. Arghiropol Aviadeo, 5 apartamente, București, str. Popa Nan 93. 407
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Rasenthal Hari, 5 apartamente, București, Vișinilor 2. a 6700. Rădulescu Stanciu, 9 apartamente, str. Ziduri Moși 1 6701. Roates Ion și Alexandra, 7 apartamente, București, str. Barbu Urleanu 15 6702. Rusu Gheorghe, 7 apartamente, București, str. Amiral Murgescu 31 6703. Rusă Elenă, 5 apartamente, București, str. Mogoș Vornic, 3 6704. Rafail E., 6 apartamente, București, str. Teodor Speranța 45 6705. Razemblat Eliza, 5 apartamente, Român, str. Sucedava 116 6706. Ratin Marieta, 5 apartamente, București, str. Italiană 6, 6a str. Latină 24
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
țărănimea română, București, 2001; Artur Gorovei, Ouăle de Paști, București, 2001; Traian Gherman, Meteorologia populară, București, 2002; Ioan Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Constantinescu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Ecaterina Căpățână, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Filologie rusă”, 1999, 388-389; Petru Ursache, Căutătorii de adevăr, CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
Ouăle de Paști, București, 2001; Traian Gherman, Meteorologia populară, București, 2002; Ioan Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Constantinescu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Ecaterina Căpățână, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Filologie rusă”, 1999, 388-389; Petru Ursache, Căutătorii de adevăr, CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000, 62-63; Ecaterina Căpățână, „Școala de solomonie
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
țăranului român despre cer și stele, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Constantinescu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Ecaterina Căpățână, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Filologie rusă”, 1999, 388-389; Petru Ursache, Căutătorii de adevăr, CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000, 62-63; Ecaterina Căpățână, „Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat”, „Filologie rusă”, 2001, 209-210; Datcu, Dicț. etnolog., III
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000, 62-63; Ecaterina Căpățână, „Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat”, „Filologie rusă”, 2001, 209-210; Datcu, Dicț. etnolog., III, 115-117; Nicolae Constantinescu, Calendare și sărbători, ALA, 2001, 578. I.D.
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
doua a Curții de Apel (1859) ș. a., doar în 1860 ocupând un post mai important, ca membru al Comisiei Documentale. Se căsătorește, în 1858, cu Sașa Prejbeanu, fiica naturală a generalului P. D. Kiseleff, înrudită după mamă cu familia princiară rusă Bagration. Duce aceeași existență de boem aristocrat, scandalizând cu deosebire pe rigidul său tată. După ce i se publicaseră câteva scrieri (fragmentul Fecioara din Orléans în „Calendarul popular pe anul 1852”, poeziile Odă României, Întoarcerea în țară pe Dunăre și studiul
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
substanță a reprezentărilor plastice, cât și alunecări într-un limbaj reflexiv-problematizant rece. Activitatea sa de traducător, în versuri și în proză, e legată de literaturile germană (Lessing, Goethe, Schiller, Lenau, Max Nordau), franceză (Baudelaire), engleză (Oscar Wilde), daneză (Andersen) și rusă (Turgheniev, Lev Tolstoi). Printre altele, i-a apărut în volum tălmăcirea Melodiilor ebraice de Heine (1919), cel ce l-a influențat prin nota tristă și ironică din lirica lui. SCRIERI: Poezii alese, București, 1910; O călătorie în lumea albinelor, București
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]