2,390 matches
-
de 260000 de exemplare în 1989-90, fiind „ziarul literar cu cel mai mare tiraj din Europa”. De menționat că la 15 iunie 1989, cu aproape trei luni înainte de adoptarea Legii privind trecerea la alfabetul latin, sub coordonarea lui N. Dabija săptămânalul Literatura și Arta iese în grafie latină. Fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească a fost practic unica din spațiul sovietic care a formulat scopul de bază al redeșteptării naționale revenirea la limba maternă în straiul ei natural - alfabetul latin, surghiunit îndată
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
ignorat si de autorii Dictionarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a greșit enorm prin această eliminare voită sau nu. În același timp autori mai puțin cunoscuți sunt nominalizați. *** Articol publicat Săptămânalul Clisurii Referință Bibliografică: Învățătorul Alexandru MOISI, autorul Monografiei Clisurii / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 672, Anul II, 02 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]
-
avut atâtea pseudonime în presa de Severin, încât ajunsesem să nu mai știu dacă am scris sau nu eu un articol, până nu citeam câteva fraze. Nu semnam cu numele meu decât editorialul. Am făcut o campanie electorală cu două săptămânale și ediții speciale... la foarte puține mâini. L-am luat în echipă și pe Profesorul Oancă, bietul, care combătea aprig și - cred că singurul - cu convingere. Semna și el pe bune, dar și cu pseudonime. Știu că la un moment
PENTRU TINE, DANI! de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347300_a_348629]
-
la rându-i...primește”, inserat în vol. „Viața printre cărți" (Biobibliografie, Lidia Kulikovski, Chișinău, 2011); ~ Eseul „Când satul dăruia fii bravi Cetății”, inserat în vol. „Personalități contemporane - prof. univ. dr. doc. Petre Gâștescu” (Ed. Transversal, 2011, Târgoviște) *** ~ Laureat (pentru publicistică) al săptămânalului "Literatura și arta", Chișinău (publicație a scriitorilor din Republica Moldova), în 2010, 2011, 2012; ~ Trofeul "Mărul contribuției", oferit de BiblioPolis, Chișinău, la a 10-a aniversare a revistei (certificatul nr. 21, 2012). BOBUL MEU DE JAR ( În loc de crez poetic) Din jarul
GHEORGHE PÂRLEA (N.1948) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346323_a_347652]
-
dl. George Păunescu cu adevărat? Cu rezerva necesară vom reproduce un text, care ni-1 prezintă pe acesta ca agent sionist al B nai B rith. Domnul Marius Sprînceană (director al ziarului Zum-Ziarul românesc, publicație în opoziție cu revista Zum), replicând unui săptămânal românesc, ce a reprodus imagini din revista "americană"Zum, editat de Cristina Sprînceană (în care apar Viorel Hrebenciuc, Adrian Năstase și președintele Ion Iliescu), trimite de la New York următorul mesaj: "D-na Cristina Sprînceană, conduce ziarul Zum, care se distribuie gratuit
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 12 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346464_a_347793]
-
Acasă > Redacția > Autori > CRIȘTI IORDACHE Autor: Criști Iordache Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului 2006 - 2008: Articole-social, cultural - Săptămânalul Impact - Dâmbovița 2007 - 2008: Antologia poeziei de dragoste „Freamăt de dor”, ed. 3D, Turnu Severin Volumul colectiv „Mirajele vieții”, ed. Lidana, Suceava Valentina Becart - antologie de poezii și comentarii, ed. Pan Europe, Iași 2008 Debut cu volumul de versuri „Al
CRISTI IORDACHE de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348271_a_349600]
-
NEWEST, Târgu Jiu, 2005; - Medalionul Literar - Structură permanentă de cultură și educație, Puntea Frântă și căderea spre niciunde - fragment, Comunicare și înțelegere, Editura Ramuri, Craiova, 2006; - Puntea Frântă și căderea spre niciunde, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu; republicat integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj; - Tipuri de discurs, Revista de Sociologie, Universitatea Craiova, 2007; - Mătăniile Alexandrei, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2008, republicat integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj; fragmente publicate în revista de cultură Destine Literare - Toronto, Canada; - Vămile apocalipsei, roman
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
Craiova, 2006; - Puntea Frântă și căderea spre niciunde, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu; republicat integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj; - Tipuri de discurs, Revista de Sociologie, Universitatea Craiova, 2007; - Mătăniile Alexandrei, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2008, republicat integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj; fragmente publicate în revista de cultură Destine Literare - Toronto, Canada; - Vămile apocalipsei, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2009, republicat integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj, începând cu nr 454; - Acvariul cu fâțe, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
Sociologie, Universitatea Craiova, 2007; - Mătăniile Alexandrei, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2008, republicat integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj; fragmente publicate în revista de cultură Destine Literare - Toronto, Canada; - Vămile apocalipsei, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2009, republicat integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj, începând cu nr 454; - Acvariul cu fâțe, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2010; se publică, în serial, în revista de cultură Destine Literare și Observatorul - Canada. Referințe critice: Alexandru Olaru, George Sorescu, George Popescu, Marius Ghica, Lucian
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
Realitatea Dâmbovițeană” (1996-1999). A mai colaborat sporadic la „România liberă”, „Oglinda”, „Libertatea”, „Litere”... Este fondator al publicațiilor de informație „Obiectiv de Dâmbovița” (redactor-șef, 1999-2002), „Informația Zarandului” (redactor-șef, Ineu, 2000-2002), „Singur” (redactor-șef, București, 2001-2002) precum și redactor-șef al săptămânalului național de investigație „Justițiarul” (2002-2006). A creat câteva edituri efemere, iar din anul 2007 este director fondator al revistei de cultură „Climate literare”, înființată la Târgoviște, și care continuă să apară și în momentul de față. Ca poet, născut și
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
protesta față de invadarea Cehoslovaciei de către trupele scovietice. Liviu Babeș a încercat prin acest sacrificiu suprem să fisureze acest regim ermetic al despotismului absolut, insă ecoul nu a fost pe masura gestului sau unic. Un ziarist britanic scria în paginile unui săptămânal că: " Am auzit un geamăt și un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-și stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia că-i aud sfârâitul părului
EROUL BRASOVEAN CARE IN 1989 S-A AUTOINCENDIAT IN NUMELE LIBERTATII de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378010_a_379339]
-
Editura Prometeu, Chișinău, 2013 - prin care, după aprecierile criticii, „se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire si aspirații”. Este corespondent special și laureat pentru publicistică al săptămânalelor „Literatura și Arta” și „Cuvantul” din Republica Moldova, deținător al Premiului Presei în Concursul Internațional de poezie și Proză „STARPRESS 2012”, locul II in concursul internațional de poezie pentru românii din întreaga lume, „LIMBA NOASTRA CEA ROMÂNA- STARPRESS 2013”. Colaborează la
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Generația 2000 în arta plastică din Republica Moldova”. Ar părea incompletă mărturisirea mea, în absența unui detaliu esențial și definitoriu din perspectiva viziunilor unui organ de administrare publică locală de nivelul întâi: Primăria comunei Parcova este abonată, de ani buni, la săptămânalul „Literatura și Arta”, a relevat, Primarul Marcel Snegur, membru al Formației Folclorice „Ciobănaș de la miori” de la Căminul Cultural „Dumitru Fusu” din localitate. Frumusețea și autenticitatea repertoriului, precum și talentele acestui ansamblu, au cucerit pe orice plastician, critic, jurnalist sau oaspete de
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
lucrul care mi s-a părut întotdeauna cel mai urât e nedreptatea, cea făcută conștient, unui om viu sau unuia dintre cei asupra cărora zarurile timpului ne-au dat putere, pentru că ei sunt morți, iar noi nu.” Sunteți redactor la săptămânalul „România literară”, cu rubrici permanente din 1993: Cronica literară, Premiile literare, Alfabetul doamnelor (istoria personajului literar feminin în literatura română), Alfabetul domnilor (istoria personajului literar masculin), Revista revistelor interbelice, Cronica optimistei/pesimistei (tablete literare) și articole, interviuri, traduceri în afara acestor
INTERVIU CU D-NA IOANA PARVULESCU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372663_a_373992]
-
și în sentimente, l-am ascultat cu atenție. Cunoscând că există în noi dorința mai veche de a aparține unui grup socio-cultural, el ne-a propus ca, pe lângă nucleul numit „Frunza de arțar” care își trăiește frumoase zile în paginile săptămânalului „Faptu`divers”, să se alăture un număr mai mare de români formând o societate culturală care să-și păstreze numele inițial „Frunza de arțar” semn de prețuire a țării de adopție. Grupați astfel, am putea petrece împreună momente frumoase și
PROIECTE CULTURALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372692_a_374021]
-
însuflețitoarele sale cuvinte. Tot acum l-am cunoscut (și am schimbat cărțile de autor între noi, invoc aici proporția) pe distinsul savant (doctor habilitat) Valeriu Dulgheru, cunoscut mie ca publicist de notorietate pe teme de istorie modernă și contemporană, prin intermediul săptămânalului Literatura și arta. În prima zi, spre seară, dupa prezentările de carte de la standul Editurii Vicovia din Bacău, cărți între ai căror artizani se afla și prietenul nostru cel dintâi și cel mai dedicat nouă, mirosloveștenilor, dr. Vasile Șoimaru, am
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
Evenimentul va avea loc: joi, 30 aprilie, ora 19.00 la Librăria Humanitas Kretzulescu Calea Victoriei 45 București În paginile acestei cărți veți găsi articole publicate de Domenico Caselli între anii 1936 și 1937, în rubrică „Cum erau odinioară Bucureștii” din săptămânalul Gazeta Municipală, ilustrând momentul 1821, unul dintre cele mai sângeroase din viața multiseculara a orașului. Începând cu figură pitoreasca a lui Bimbașa Sava, al cărui lux ... Citește mai mult Vă invităm la lansarea unui fermecător volum de articole despre vechiul
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
TheodorescuEmanuel BădescuSilvia ColfescuEvenimentul va avea loc:joi, 30 aprilie, ora 19.00la Librăria Humanitas KretzulescuCalea Victoriei 45 Bucureștiîn paginile acestei cărți veți găsi articole publicate de Domenico Caselli între anii 1936 și 1937, în rubrică „Cum erau odinioară Bucureștii” din săptămânalul Gazeta Municipală, ilustrând momentul 1821, unul dintre cele mai sângeroase din viața multiseculara a orașului.Începând cu figură pitoreasca a lui Bimbașa Sava, al cărui lux ... XX. REXLIBRIS MEDIA GROUP - ELENA-MARGARETA IONESCU - JURNAL CU ȘI FĂRĂ NAE IONESCU - EDITURĂ VREMEA
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
lecția de antrenament au fost studiate la CSS Gimnastică Focșani, LPS Nadia Comăneci, Onești, CSS Gimnastică Galați, CSS Gimnastică Ploiești, CSS Gimnastică Buzău și CSS Gimnastică Bârlad următoarele documente: A. Planul anual de pregătire B. Planul de etapă C. Microciclul săptămânal de antrenament D. Planul de lecție de antrenament Studierea acestora a evidențiat factorii care îngreuiază și limitează progresele în ceea ce privește pregătirea artistică a gimnastelor, lucru care implicit se răsfrânge asupra întregii pregătiri a acestora. Pentru perioada pregătitoare profesorii și antrenorii de la
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3028]
-
Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Emisarii lui Brătianu vor explica departamentului de stat motivele, pledînd în favoarea unei păci care n-ar fi decît o paranteză; francezii Albert Thomas și Stephen Pichon se arată interesați de ideile oamenilor politici români, prezentate în săptămînalul parizian La Roumanie. Este creat un Consiliu Național Român, format din personalități din Vechiul Regat, Bucovina, Transilvania. Intelectualii, prieteni ai României, sînt sensibili la temele solidarității latine, ale eliberării popoarelor oprimate de ordinea austro-ungară, ca și cum 1918 ar fi o reeditare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Societatea de Geografie din Paris și în alte locuri. Viziunea unui popor transilvănean victimă a feudalității maghiare cucerește unele spirite care vor introduce în războiul în desfășurare amintirea războiului Marii Națiuni. La Londra, cauza românească primise sprijinul istoricului Seton-Watson prin intermediul săptămînalului The New Europe. CONFRUNTAREA CU O NOUĂ ORDINE EUROPEANĂ Miza diplomatică esențială este poziția Statelor Unite. Trei timpi marchează într-un mod decisiv evoluția americanilor asupra viitorului Austro-Ungariei și deci asupra sorții viitoarei Românii Mari: Wilson apreciază, pe 27 septembrie, că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pe de o parte Moscova, pe de alta Pekinul, cu menținerea deschiderilor în cadrul intensificării schimburilor cu partenerii occidentali. Ciu-En-Lai vine la București în iunie 1966 și Ceaușescu face totul pentru a evita ca această întîlnire să sporească tensiunea cu sovieticii: săptămînalul Lumea din 23 iunie merge pînă la a respinge, în pagina a doua, informațiile privind prezența și cuvîntările lui Ciu-En-Lai. Conducerea română este acum maturizată pentru a acționa într-o lumină occidentală și a beneficia, în Vest, de revenirile pozitive
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de către Vest, dar și de unele voci din Est Vestului. În Franța, Jean Daniel și Le Nouvel Observateur polemizează cu L'Humanité și Roland Leroy. Pierre Daix publică în 1973 Ce que je sais de Soljenitsyne (Ce știu despre Soljenițîn). Săptămînalul L'Express publică în ianuarie 1974 fragmente din Arhipelagul Gulag, iar în martie același an, André Glucksmann afirmă: "Marxismul te face surd". O imagine, un sistem de reprezentare se impun: imaginea omului sovietic, imaginea lagărului reprezentat de URSS și de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lipsită de sens. Bătrînii sînt nostalgici, tineretul este total demobilizat, cei aflați în floarea vîrstei sînt supărați că și-au pierdut speranțele apărute odată cu alianța din 1968. Ritualul ceaușist este dezvoltat prin intermediul Scînteii sau prin articolele de politică externă din săptămînalul Lumea. Afirmarea competenței nomenclaturiștilor români nu mai este, în anii '80, decît un mit întreținut de propagandă. În sfîrșit, anturajul politic al lui Ceaușescu și al soției sale este mediocru: fidelitatea față de șeful statului este singurul factor decisiv într-o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
promovării dezarmării. Ceaușescu nu uită să atragă atenția asupra rolului de pioner al României în favoarea propunerilor de denuclearizare a Balcanilor: această propunere, reluată în toamna lui 1989, data din 1983 și avea în vedere atunci -, bazele Statelor Unite și ale NATO. Săptămînalul de politică extemă Lumea, din 7 aprilie 1983, însoțise informația cu o fotografie a manifestațiilor de la Atena împotriva bazelor americane. Logica românească asupra războiului rece acoperă, fără întrerupere, întreg deceniul opt. Propaganda denuclearizării nu este afirmarea unui pacifism care ar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]