1,925 matches
-
trist și tragic. În ultima lui scrisoare spune că a lucrat în logică de când a început războiul astfel încât presupun că îndatoririle militare nu îi iau tot timpul. Îmi scrie rugându-se să ne întâlnim din nou într-o bună zi. Sărmane prieten, nădăjduiesc în numele lui Dumnezeu că vom putea să o facem!“32 Wittgenstein a participat la război din august 1914 până când a fost luat prizonier de italieni, în noiembrie 1918, ca soldat, ca tehnician militar și apoi ca ofițer de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
talent; ca și cum ai fi condus de o lumină, printr-un coridor întunecat, și tocmai când ai ajuns la mijloc lumina se stinge și ești lăsat singur.“ O splendidă metaforă! Iată și comentariul lui Russell, într-o scrisoare către Ottoline Morrell: „Sărmane! Cunosc atât de bine aceste sentimente. Este un blestem îngrozitor să simți impulsul creator atunci când nu ai un talent pe care te poți bizui, cum au avut Shakespeare sau Mozart.“ (Citat după R. Monk, op. cit., p. 93.) 19 „Extracts from
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la comportamentul aberant al managerilor săi? De ce nu se adoptă legi și reglementări corective? Recompensele oamenilor din finanțe sunt enorme pentru efortul depus; inegalitățile sunt flagrante. În plus, guvernele au salvat bancheri bogați și frauduloși cu banii din impozitele celor sărmani, ceea ce este de-a dreptul scandalos. Ăsta să fie capitalismul? Cît de sănătoasă și cît de durabilă este ascensiunea pe credit a economiilor? Mai mult rezolvă, sau mai mult creează riscuri? Unde mai e economisirea lui Ricardo? Nemaivorbind despre faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și Prometeu, atunci când își povestește viața, nu uită să evoce acea regiune îndepărtată pe unde hălăduiesc Forkidele și Gorgonele și pe care i-o amintește episodul cu Io. Eidolon-ul lui Argos s-a întors din Infern ca să o hăituiască pe sărmana fiică a lui Inachos, să o vâneze pretutindeni, pe nisipurile de la marginea mării, în acele zone-frontieră dintre două lumi, teritoriu prin excelență al fantomelor. Io este condamnată nu numai să rătăcească în neștire; ea mai trebuie să îndure pe deasupra și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
1. Locuri unde va fi înjunghiat Bassianus, azvârlit apoi într-o groapă întunecată ce-i va sorbi de îndată sângele, groapă „hâdă și hămesită” semănând cu o gură de iad nesătulă; locuri unde va fi violată, mutilată și părăsită Lavinia, sărmană ființă rătăcind de una singură, cu mâinile și cu limba tăiate, mai mult moartă decât vie și deznădăjduită la gândul că, văzând-o, tatăl ei va orbi din pricina durerii. Căci, ca și Gorgo, Lavinia nu mai poate fi privită. Cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
beneficiul obținut îi va îmbunătăți statutul social sau standardul de viață. Această diviziune ierarhică intervine în politica oricărei supravegheri, căci niciodată utilizatorul informațiilor nu va fi și cel ce le procură. Pentru a colecta informații sunt recrutați, de obicei, oameni sărmani sau indicatori josnici, spioni experți, mesageri sacrificați. Prețul nu va fi însă întotdeauna plătit; cel mai adesea, mediocrii intermediari vor rămâne debitori, căci regii comanditari, în special la Shakespeare, vor prefera să se descotorosească de ei: s-ar putea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
da (3); dă (3); dăruire (3); doctor (3); familia (3); faptă (3); faptă bună (3); a fi de folos (3); greu (3); inimos (3); întotdeauna (3); mama (3); milos (3); milostenie (3); la nevoie (3); om bun (3); putere (3); sărman (3); sprijină (3); pe toți (3); amabil (2); amabilitate (2); a fi aproape (2); bani (2); bătrîna (2); binevoi (2); buneii (2); bun la inimă (2); bun la suflet (2); cerșetor (2); coleg (2); compasiune (2); copii (2); a dărui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mamă; dna Maria; martie; măicuță; micuță; miros; moartă; modernă; nas; nas cîrn; năframă; neajutorat; neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie; persoană; persoană în vîrstă; pieptăn; proastă; răposată; regret; rural; sat; sărmană; scîrbos; scorpie; scundă; sexy; sfat; simpatie; slută; sobă; spray; stradă; străbunica; surie; știrbă; tanti; tare; termen de valabilitate; tinerică; toiag; a trece prin viață; trecere; trecerea anilor; trecerea timpului; tristă; uitat; unica; unt; urîcioasă; urîțenie; uscată; vale; veche; vecina; vergeturi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
învățat; învechit; leagăn; liniștit; lipsă de putere; mamă; maturitate; milos; Moș Ene; moșneagul; muritor; necăjit; nene; nepot; nepoți; nou; oboseală; odihnă; olog; pat; părinte; părinți; păun; persoană; peste 60 ani; piatră; și prăpădit; pribeag; prost; protejare; proteză; puternic; rude; sat; sărman; sărut; simpatic; slăbiciune; staj de viață; statut; stejar; stimat; suflet; suspin; șobolan; știutor; tata; tată; teamă; prea tîrziu; toiag; trecere; țap; țăran; umil; urît; ursuz; vechime; vecinii; vesel; veșnicie; viață; viață spre sfîrșit; vioi (1); 798/189/78/111/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); îndurerat (3); maladie (3); medicament (3); muribund (3); la pat (3); slăbiciune (3); supărare (3); tratament (3); beteag (2); cap (2); chin (2); disconfort (2); galben (2); ghinionist (2); mama (2); mereu (2); nenorocire (2); neputință (2); psihic (2); sărman (2); sfîrșit (2); singurătate (2); speranță (2); spitalizat (2); stricat (2); suferă (2); viu (2); abandon; în agonie; ajutorare; amărît; ambulanța; amețit; analize; aproape bărbat; boala; bolnav; bolnăvior; bunelul; bunic; bunica; bunicul; de cancer; carne; catastrofă; chinuit; cîrje; compasiune; copii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a trage; a trimite; tristețe; țel; țipa; țipăt; uita; undeva; ureche; urla; Vasile; vecinul; venii; verb; vizită; vorbea; a vorbi; zice (1); 785/261/77/184/4 chior: orb (256); ochelari (79); nevăzător (62); ochi (45); întuneric (25); om (13); sărman (12); bolnav (10); defect (10); miop (9); pirat (8); tristețe (8); nu vede (8); handicap (7); milă (7); vedere (7); durere (6); handicapat (6); trist (6); Băsescu (5); bătrîn (5); neatent (5); ajutor (4); boală (4); ghinion (4); neajutorat (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mărunt; mergînd; micuț; mi-e milă de ei; miopie; moarte; moșneag; mut; nasol; nașpa; din naștere; neatenție; necăjit; neimaginat; nenorocire; nenorocit; nepăsare; neputință; nevoiaș; noapte; noroc chior; nulă; cu ochelari; ochii; de un ochi; fără un ochi; oftalmolog; olog; om sărman; orbețe; orfan; pansament; îmi pare rău; păsări; pe stradă; pedeapsă; perete; pierdere; pierdut; pisică; povești; privire; profu; pui; rău; refuz; de rîs; sănătate; săraci; sensibil; simțuri; slut; de somn; Jack Sparrow; strașnic; sughiț; supărat; talentat; televizor; unul; vag; nu văd
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sărăcie(12); tristețe(12); săraci(11); compătimire(10); durere(10); bun(9); iertare(9); om(9); biserică(8); lacrimi(8); bani(6); duioșie(6); Dumnezeu (6); grijă(6); îndurare(6); suferință(6); bătrîn(5); bunăvoință(5); milostenie(5); milostiv(5); sărman(5); silă(5); slăbiciune(5); sufletist(5); cîine(4); dragoste(4); milos(4); oameni săraci(4); orfan(4); bătrîni(3); blîndețe (3); cămilă(3); copil(3); dăruire (3); distanță(3); iubire(3); kilometru (3); lacrimă(3); mama(3); mamă(3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
om bun; om sărac; omenească; omenesc; omenire; omenos; orb; de orfan; orfani; pace; pacoste; palat; pantofi; îmi pare rău; pasiune; părere de rău; părintească; permisie; pîine; plînge; plîns; protejare; rană; rațiune; răutate; recunoaștere; recunoștință; regret; religie; salvare; săptămînă; săracii; sărat; sărmani; simpatie; simț; sinceră; sîrguincios; sociabilitate; speranță; stimă; străini; strîngere de mînă; SUA; suflet mare; supărat; susținere; tăcere; timidă; de tine; toleranță; tortură; trebuie; trist; umanitate; umil; vagabond; veghe; virtute; zgîrcit (1); 752/269/92/177/0 minciună: adevăr (92); neadevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nenoroc; neputință; nerecuperabil; nesalvat; nu; nuc; ocult; odihnă; ofilit; păcat; în păpușoi; persoană fără viață; planșete; pleca; plecare; plecat dintre noi; plecat; a plînge; plîngere; plîns; poet; pomană; priveghi; profund; pustietate; pustii; putrefacție; răstignit; răsuflare; regrete; reîncarnare; relaxant; renaștere; rudă; sărman; schelet; scump; spart; spiritual; sta; stare; stejar; strașnic; strămoș; stricat; strigoi; suferi; sufletește; știre; tata; tată; tăcere; terminat; tranziție; trup fără suflet; uitare; util; vai; vampir; veci; vecie; viermi; vinovat; violet; vreme (1); 796/232/77/155/1 moș: bătrîn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
62); ochelari (50); negru (25); om (18); trist (16); milă (12); nu vede (11); suferință (9); tristețe (9); neajutorat (8); vedere (8); baston (7); bolnav (7); nefericit (7); surd (7); văz (7); boală (6); defect (6); handicap (6); bătrîn (5); sărman (5); cîine (4); durere (4); neștiutor (4); fără vedere (4); sărac (4); văzător (4); chin (3); dragoste (3); fericit (3); miop (3); neputincios (3); simț (3); slab (3); vede (3); ajutor (2); băț (2); cățel (2); ceață (2); clarvăzător (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
praf; produs; prosop; rîu; sănătate; săpuneală; scapă; scăldat; nu-l scăpa; scăpat; sodă; solid; spală-te; spăl; substanță chimică; tare; telenovelă; trandafir; trezire; urîțenie; usturime; verde (1); 799/135/48/87/0 sărac: bogat (135); fără bani (31); om (31); sărman (30); bani (27); milă (27); trist (22); amărît (21); necăjit (19); lipit (13); cerșetor (12); foame (11); nefericit (10); cinstit (8); lipsit (8); neajutorat (8); nevoiaș (8); fericit (7); tristețe (7); curat (6); flămînd (6); leneș (6); lipsă (6); murdar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
normal; nu mănîncă; oarecare; obez; obosit; ogor; omul; omuleț; pas; păcat; pericol; persoană; persoană slabă; picior; piele și os; pierdut; plăpînd; poet; prăpădit; prea; cu probleme; profa; pui; de putere; fără puteri; puțin; puține kg; retras; salariu; saltea; sănătate; săracu; sărman; scaun; scheletic; scund; singur; slăbănog; slăbiciune; slăbuț; slăbuță; sobru; soț; sport; sportiv; statură; structura corpului; subtil; suplu; temător; terminat; timid; cu timpul; tînăr; top model; topor; tortoșel; de tot; trist; la trup; trup; țîr; vargă; vicios; fără vlagă; fără voință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
război (3); supărată (3); amărîtă (2); bunica (2); cruce (2); curvă (2); femeie în negru (2); femeie singură (2); fericire (2); griji (2); jale (2); liberă (2); necăjită (2); nenorocire (2); de război (2); rea (2); regret (2); sărac (2); sărmană (2); singuratic (2); vecina (2); amar; fără autoritate; Baltagul; basma; bătrînețe; bătrîni; biată; biserică; bogată; bunică; căsătorit; căsătorită; în căutare; celibatară; chinuită; cimitir; compasiune; compătimire; copil; cumnată; deces, soț; depresie; despărțire; despărțită; divorțată; doamnă; dor; familie; farmece; femeie îndurerată; femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Dacă plumbul turnat în apă formează un chip de om, cu mai multe puncte, se crede că fata se va mărita cu un om bogat, "cu stare"; dacă nu se formează puncte în jurul chipului de om, sortitul va fi om sărman; dacă se formează biserică, viitorul soț va fi preot, dacă se formează pădure, bărbatul va fi pădurar etc.360 "Ursitul" se mai află și cu ajutorul banului care este aruncat în sus, deasupra unei strachine cu apă neîncepută, adusă de la o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de securitate și de miliție: „Frica, acest sentiment ne-a schimbat viața. Frica alimentată zi de zi, an de an, de cei care fără frică și rușine, au încătușat tot ce țara a avut mai de valoare...” Și mai apoi: „Sărmanii noștri copii de care era plină țara, cu ce greșiseră ei să fie aruncați în mizerie și groază”. Iar Dan Mihăilescu, spune și el : “Cooperativa Ochiul și urechea scruta totul pe acolo pe unde mișunau dușmanii poporului. Frica păzea bostana
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
că viața mea a fost măcar într-o mică parte influențată de toate aceste întâmplări. Sau poate așa am fost ursită, ca în „Cântecul ursitoarei” de Hölderlin: „Ci noi am fost ursiți Să nu aflăm nicăierea odihnă, Dispar și cad sărmanii oameni, Orbește de la un ceas la altul, Ca apa zvârlită din stâncă în stâncă, De-a lungul vremii în necunoscut ” . Cuvinte frumoase despre mine apar în cartea profesorului Vasile Ghica “Nasc și la Tecuci oameni”. Ca un prinos de recunoștință
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
apare mai întâi, în conștiința eroului în stare de vis, apoi în împlinirea erosului prin căsătorie. Percepția onirică este irațională și simbolică. Nuvela Sărmanul Dionis reunește mai multe teme romantice: natura, iubirea, condiția omului de geniu, transmigrația sufletelor. Dionis este sărman, visător, moștenind de la tatăl său un portret din tinerețe, în care se regăsește. El își imaginează că prin "lucruri mistice", cu ajutorul magiei și astrologiei, să se poată mișca în voie, în spațiu și timp. Mai târziu, devenind călugărul Dan, eroul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
episcop și coborând glasul, ca sfântul să nu-i vază obrazul și să nu-i audă șoaptele, isprăvi printr-o poruncă plină de cumințenie". În familie era autoritar, doamna îi era supusă, domnița nu-i ieșea din cuvânt, iar cei sărmani, din afara curții, murmurau cu tristețe, că în țara lui Duca-Vodă "nu-i nimic sigur decât birul și moartea". Boierii vedeau Moldova ca pe un spațiu al intrigilor, al terorii și execuțiilor sângeroase, unde domnitorul recunoaște "eu în puțini am încredere
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că-i cresc gheare din mâini și cornițe în păr. Din cer, a venit un balaur care l-a luat pe Bolomir și l-a aruncat într-o râpă, iar despre Irinuța n-a mai auzit nimeni nimic. Județ al sărmanilor este povestită de Constandin Moțoc, un cioban "mătăhălos" din Rarău, care poposi la Hanu Ancuței, hotărât să bea până "oi vedea tulbure", după care începu să istorisească o întâmplare despre prietenul său. Acesta trăia în satul Fierbinți, unde stăpânea Răducan
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]