5,379 matches
-
musculară progresivă de tip Duchenne, timp de 29 de ani, și, așa, imobilizat în pat atâția ani, se considera ”un om normal” cum însuși afirma. A scris și publicat versuri de o rară sensibilitate sufletească. ...Lume și lume... Toți vecinii, sătenii, mai puțin doamna primar, Aurora Măgură, consilierii locali (rușine! mai au mulți Iloriani?), n-au catadicsit să fie prezenți, cel puțin să mulțumească prietenilor, colegi de breaslă: poeți, scriitori, artiști plastici etc. veniți din Vâlcea, Drăgășani, Slatina, Craiova, Tg. ... Citește
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
musculară progresivă de tip Duchenne, timp de 29 de ani, și, așa, imobilizat în pat atâția ani, se considera ”un om normal” cum însuși afirma.A scris și publicat versuri de o rară sensibilitate sufletească....Lume și lume...Toți vecinii, sătenii, mai puțin doamna primar, Aurora Măgură, consilierii locali (rușine! mai au mulți Iloriani?), n-au catadicsit să fie prezenți, cel puțin să mulțumească prietenilor, colegi de breaslă: poeți, scriitori, artiști plastici etc. veniți din Vâlcea, Drăgășani, Slatina, Craiova, Tg. ... VIII
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
ce se impuneau de luat. Propunerea de a crea acest post trebuia discutată în ședința de partid mai întâi, așa era democratic: ca hotărârile să se ia colectiv și cum membrii de partid din C.A.P. erau considerați reprezentanții tuturor sătenilor, numai după ce aceștia o aprobau în ședința de partid lunară, se supunea în ședința consiliului ca propunere pe ordinea de zi. La raion era mai simplu, deoarece nu raionul plătea salariatul, ci gospodăria colectivă, așa că se putea obține postul solicitat
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374243_a_375572]
-
părăsi sediul C.A.P.-ului îndreptându-se spre casă. De a doua zi trebuia să se prezinte la fermă așa cum a stabilit cu președintele Ionel Mușat. În acest timp cât ea mergea spre casă, la sediul colectivei cum îi spuneau sătenii, a sosit Ramona cu treburi și președintele a și întâmpinat-o cu vestea că Săndica nu mai este tehniciană, ci proaspătă inginer zootehnic. Vizibil Ramona și-a manifestat bucuria față de președinte, însă în sufletul său se înfiripă teama concurenței. Știa
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374243_a_375572]
-
dedicat poetei care mi-a oferit Darul harului său. De ce? Astăzi e Ziua Mondială a Poeziei, cea mai potrivită ocazie pentru omagiul expres al cititorului Irinei Lucia Mihalca - în cazul de față, al unui cititor atipic, tradiționalist (aparent incompatibil), un sătean septuagenar “crescut” în versul clasic. Așadar, s-ar putea spune: Ai învins, Irina! La mulți ani, aleasă poetă! Referință Bibliografică: IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' - IMPRESII DE CITITOR / Gheorghe
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
să vândă la piață cele ouă agonisite, să scoată prețul pentru candeluță. Și-atât. Zis și făcut. Puse comoara-n coș, o acoperi c-un ștergar și luă drumul târgului. Ajunsă, nu găsi loc neam să-și așeze corfița. Un sătean vindea pe o măsuță verdețuri. O chemă și-i făcu loc lângă ștevia și ceapa lui verde. Muica Lina tocmai dezvelise marfa și poftea din priviri mușterii pentru ăle douăsprezece ouțe, când se trezi certată de omul cu ordinea în
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
pe care le parcurge întreaga Românie. Naționalizarea principalelor mijloace de producție, confiscarea abuzivă a bunurilor individuale, a pământului și a pădurilor, cooperativizarea forțată a agriculturii, cotele exorbitante ce trebuiau predate la stat, impozitele... conduc la frustrare, ură, discordie în rândurile sătenilor. Oameni care până mai ieri erau prieteni devin dușmani de clasă. Credința creștină este, în aparență, zguduită din temelii, odată cu venirea la putere a comuniștilor. În ciuda acestor schimbări, oamenii continuă să își planifice activitățile în funcție de marile sărbători religioase, continuă să
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape antologice, cum ar fi: Vetuța Găvănescu, mama celor șapte copii, un model de femeie
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
Romelia a obținut în acest an, Premiul I. Felicitări și succes pe viitor! Mare mândrie și mare bucurie în sufletele și în casa familiei Ionescu. Tot satul vorbea despre îngerul de fetiță despre care învățătorul Gheorghe Mihăilă, foarte apreciat printre săteni, avusese atâtea cuvinte frumoase la ședința cu părinții. Pentru Nicolae nu mai era cale de întoarcere, dacă până acum se gândea și se răzgândea de la o zi la alta, acum gata. Fata va merge la școală la Craiova. I-o
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > A ÎNFLORIT MĂLINUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373415_a_374744]
-
răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng de-abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a împlinit minunea mălinu-i tot în floare din târg se-ntorc în care sătenii-n prag *** Referință Bibliografică: a înflorit mălinul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373415_a_374744]
-
vale, pe care o traversam cu piciorul prin vad, atunci când timpul era bun și ploua puțin. Când în schimb timpul era ploios și apele se umflau, mergeam de-a lungul văii până la puntea de scânduri legănătoare, care fusese construită de săteni peste gârlă și treceam pe acolo, privind cu teamă vârtejul amețitor, tulbure și înspumat al apei care se zvârcolea sălbatic dedesupt. Fiind copii ai acelor locuri le iubeam și eram fascinați de lumea noastră. Ne imaginam ca descinzând din poveștile
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
Toate Articolele Autorului RAIUL DOBROGEAN Toamna frumoasă și bogată Este o Doamnă minunată. Într-un noiembrie de vis, Trei zile-am fost în Paradis. Pe Dunărea bătrână și în Deltă, La pescăria permanentă, Între prieteni dobrogeni Am petrecut cu mulți săteni. Cu duba să pluteși pe ape, Să uiți de rele și de toate, Să te afunzi în stufăriș, Să îți transpui viața în vis. Plecați la pescuit pe seară, Se-ntorc trudiți acasă iară, Lipovenii, cu duba și gabara, De
RAIUL DOBROGEAN de IONEL GRECU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373632_a_374961]
-
viața acesteia se schimbă radical. Maria continua să facă naveta spre sat și să-și vadă de viața ei normală din lumea muntelui și a satului, chiar dacă lucra într-un oraș, pe când Ana ne mai dorind să dea ochii cu sătenii și cu cei ce o cunosc, preferă să se izoleze, căutându-și o cameră unde va locui în gazdă ani de zile. Nu peste mult timp, amintirile încep să pălească, durerea din suflet să se stingă, iar peste suspinele dureroase
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
fugit Ca să se bată cu zăpadă. Însă soarele la asfințit Coboară peste a lor ogradă. Și seara a venit grăbită, Dar copiii toți au obosit. Numai omul singur se uită Spre maidanul rămas liniștit. Când noaptea peste sat coboară Și sătenii toți au adormit, Trist,omul nostru stă afară, Privind luna ce a răsărit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: POVESTE DE IARNĂ / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
-
de năvala oștirii asiriene, părinții lui Hannah strânseseră câteva lucruri, apoi reușiseră să fugă din satul lor. Stătuseră ascunși prin munți câteva zile, iar când reveniseră să vadă ce a mai rămas din satul lor, găsiseră casa dărâmată, totul jefuit, sătenii împrăștiați. Oștenii străini încă umblau prin sate după jaf și ucidere. Atunci ei deciseră să iasă din sat pe o potecă ascunsă, luând drumul refugiului spre Iudeea, sperând să scape acolo de nemiloșii invadatori. Așa se treziseră ei pe drumuri
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
se cațără-n dudul lățos. Pe dâra de zare, pe tăișul ei, zdreanța de nor își rade barba și lăcrimează enigmatic la cântul de mierlă albă, iar cumpăna fântânii din Jghiburoasa s-a modernizat, ”și-a tras” lanț de inox, sătenii acoperind-o cu o rochiță de tablă galvanizată... Potecile dealurilor se scurg cu târnele goale agățate în cobilițele cocoșate de timpuri de aramă, spre satul desculț, cu călcâiele răgușite șiroind și el, fie spre cimitirul proaspăt, fie în Șasa, regina
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
sosit iar sărbătoarea Învierii Domnului nu s-a lăsat așteptată. Magdalena s-a îmbrăcat de sărbătoare și cu fetele la braț se îndreaptă spre biserică. Dinu a plecat cu băieții. Minunea Învierii Domnului se petrecea în fiecare an sub ochii sătenilor adunați la procesiune...satul era luminat de lumina sfântă plimbată pe toate ulițele încheindu-se cu întoarcerea la biserică unde urma sfințirea bunătăților pentru masa sfântă. De la această etapă Magdalena lipsea, ce să ducă la biserică?... câteva ouă? Prefera să
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
de varză amestecate cu sarmale în foi de viță, o minunăție de mâncare ce ți se topea în gură. Ciorba de perișoare era și ea gata pe plită. Alexandru pregătise și el o damigeană de vin roșu cumpărat de la un sătean. Nu putea să treacă sărbătoarea neudată cu un vin bun. Îi plăcea și Magdalenei să aibă vin de sărbători, se gândea mereu că poate cineva o să treacă pragul casei în acea zi sfântă să le spună: Hristos a înviat!... Dimineața
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
deveneau albe ca laptele la bază, iar motivele țărănești în nuanță de negru lucitor pe roșu subliniau arta încondeierii. Așa primea Magdalena Duminica Albă ouăle fiind dăruite de copii altor copii primind în schimb alte ouă împodobite cu migală de săteni, fiecare după tehnica lui învățată din străbuni. O sărbătoare minunată în lumea satului românesc întâmpinată mereu de soarele arzător ce-și revărsa razele pe florile ce erau împrăștiate pe ulițele satului de către copiii care îmbrăcați în alb primeau prima sfântă
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
județ cultural că multe altle, pe care noi le respectăm și le îndrăgim. Dar, culturalitatea și interculturalitatea are nevoie și de multe fapte. De aducere a locuitorilor și cu fata înspre literatura. Cu ceva vreme-n urma, am întâlnit un sătean de varsta apropiată, văitându-se că-l doare bătrânețea. ..și, constatând că eu nu mă vait, mă întreabă: - Dar tu, ce faci de nu te vaiți de bătrânețe? - Citesc. - Aha! Pe feisbuc? - Citesc reviste, cărți... Revenind, de azi și Buzăul
PE HARTA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI SE AFLĂ ŞI BUZĂUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374063_a_375392]
-
aripa serii, liniștea se lasă Dealurile mele n-au plecat de-acasă. Străjuiesc, tăcute, cerul și pământul, De o veșnicie tac și-și țin cuvântul, Mereu neclintite, sub sub aceeași lună, Dealurile mele, toate, împreuna. Pe cărări umbrițe, se aud sătenii, Măi străbat prin vreme, încă, idicenii, Turmele lor urca până-n coama rară, Ciurdele, alene, se întorc, spre seară. Caii scot pe pajiști icnete rebele, Călăreții urca dealurile mele, Se aud căruțe, glasuri minunate, Veșnicia, încă, bântuie prin sate. Coasele retează
DEALURILE MELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375418_a_376747]
-
am crescut Cutreierând văi și coline, L-am îndrăgit atât de mult Că mă simt în el așa de bine. Satul meu cu dealuri și coline, Cu oameni harnici, de câmpeni, Mă-nchin, dorindu-ți numai bine, Bună ziua, bunii mei săteni!... Să vă spun drept nu m-a mirat deloc invitația Directoarei Palatului de Cultură din Căzănești D-na Iulia Climentovschi, mai bine zis, fost Palat de Cultură, căci acum seamănă numai a cultură, nu și a Palat..., dar și cultura
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
Manifestării de către secretara Consiliului Primăriei Alina Murjac, cuvânt de felicitare i s-a oferit Primarului Vasile Sârbu, menționând, că: «primăria a hotărât să comaseze aceste două sărbători în una din motive bine cunoscute: și așa vine puțină lume, sunt indiferenți sătenii și că nu li-i a sărbătoare... dar noi am pregătit un concert, jocuri distractive, diferite concursuri etc». În discursul său publicistul și poetul Iacob Cazacu i-a felicitat pe cei prezenți cu sărbătoarea «Limba Noastră cea Română» citind câteva
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
În Țări unde sunt români, sub tot cuprinsul zării Dăm Slavă lui IISUS (Creștinii), în "Ziua Înălțării !" Apoi cinstim "Eroii Țării", care cu toată ființa, Au apărat : hotarul, Neamul, căminul și Credința ! Orice sat din România, e azi în Sărbătoare Sătenii își cinstesc Eroii ! Și-aici la Valea Mare : Au luptat să re-ntregească Neamul Românesc sub Soare Ca orice hartă să cuprindă, în ea, și România Mare ! Sergenții : Vețeanu Ion, și Petcu Stan, alături de Marin Popescu Pitiș : Ion și Constantin
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]