KorAP: Find »[drukola/base=sacoșă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...80 >

1,976 matches

Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401

de la acest subiect. Odată intrate în atmosferă, trebuie să preluați controlul discuției: stabiliți care este „gospodina alfa“ și strecurați-i câteva complimente standard cu privire la cumpărăturile din sacoșă. E de preferat ca și aici să folosiți o exprimare evazivă; uneia cu sacoșa plină de ridichi negre mai bine îi spuneți „Arată minunat, cât ați dat pe ele?“ decât „Ce sfeclă mignonă super aveți!“. La început v-aș sfătui să adoptați o atitudine supusă, pentru că de răspunsul gospodinei dominante depinde acceptarea voastră în

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
cu degetul, ca și cum v-ați pricepe, ori specificați denumirea fără să vă uitați la carne, ca și cum v-ați pricepe; la început ar fi bine să nu vă aventurați la specialități (nu mă-ntrebați cum m-am ales eu cu o sacoșă de fudulii). Nu în ultimul rând, vreau să fac o precizare în cazul pulpelor de pui, unde comercianții au complicat situația în mod artificial. Între pulpele inferioare și cele superioare diferența nu este, cum s-ar putea presupune, de calitate

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
fost rău; când am ajuns cu povestea la al treilea iubit care-mi murise în brațe, a cedat psihic: am plâns amândoi în hohote, apoi mi-a alinat suferința cum știa el mai bine... Făceam la un moment dat analogia sacoșă/poșetă, dar acum e cazul să punctăm diferența esențială. Dacă în poșetă putem adăuga fără probleme flacoane de parfum, rujul de zi, cel de seară și alte cosmetice indispensabile, periuța de dinți și pasta, pachetul de șervețele umede, cel de

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
alte medicamente strict necesare, „ob“-uri pentru situații de Doamne ferește, cupoane de reducere de prin magazine, agenda telefonică și încă multe alte obiecte fără de care nu ne-am putea descurca, ei bine, poșeta nu se va umple niciodată. În cazul sacoșelor, situația este exact pe dos*. Sfatul meu este să vă gândiți bine înainte de a merge la piață: lista de cumpărături trebuie dimensionată în funcție de numărul de sacoșe disponibile, de capacitatea portbagajului, dar și de mușchii însoțitorului. * Am înțeles asta când m-

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
ne-am putea descurca, ei bine, poșeta nu se va umple niciodată. În cazul sacoșelor, situația este exact pe dos*. Sfatul meu este să vă gândiți bine înainte de a merge la piață: lista de cumpărături trebuie dimensionată în funcție de numărul de sacoșe disponibile, de capacitatea portbagajului, dar și de mușchii însoțitorului. * Am înțeles asta când m-am dus prima oară în piață cu extraterestrul numărul opt. Abia terminase facultatea, lucra undeva pe la Interne și își pregătea masteratul în management. De obicei era

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
în drum și pe mine (ca șofer era adorabil, conducea ca o fată mare, cu ambele mâini pe volan) și am dat fuga la cumpărături. Trec peste multe amănunte și ajung direct la ieșirea noastră triumfală din piață. Avuseserăm două sacoșe, dar nu prea ne-au fost de folos: pepenele roșu de 12 kilograme nu a încăput în niciuna; cel galben, da; la fel și cele 3 kilograme de roșii, ceapa verde, castraveții, morcovii, mărarul și varza (pentru o salată de

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
nu a încăput în niciuna; cel galben, da; la fel și cele 3 kilograme de roșii, ceapa verde, castraveții, morcovii, mărarul și varza (pentru o salată de crudități); buchetul de flori și sacul de cartofi iarăși nu au încăput în sacoșe; abia ducea bagajele. A trebuit să-i car eu laptopul, că altfel nu se descurca. Ironia sorții: printre tarabe era și ex-ul meu numărul șase, tras la față și cam jerpelit; stătea cu mâinile înfundate în buzunare și ne conducea

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
înțeleg că e un fel de manager în domeniul farmaceutic; de altfel, avea tot timpul buzunarele pline cu rețete de medicamente; până și mirosul lui natural se apropia de izul de chimicale dintr-un laborator. Câștiga fabulos, avea sub pat sacoșe pline cu bani, dar era de înțeles: făcea ore suplimentare mai ales noaptea; îl vizitau grupuri de colegi, șușoteau puțin, schimbau niște pachețele și în câteva minute îi expedia autoritar. Cu ei era întotdeauna the big boss, dar pe mine

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
se mănâncă) - apă/lapte/suc/bere sau alte băuturi alcoolice - după gust Recomandare: chiar dacă nu cumpărați nimic, în această perioadă puteți începe să faceți primele drumuri la piață ca să vă obișnuiți cu atmosfera; lăsați-vă laptopul acasă și plimbați două-trei sacoșe goale în mână, ca să nu se vadă că sunteți extraterestre. după 3-4 luni Felul I - pâine feliată/sendvișuri simple/sendvișuri complexe, ceai; extraterestrele care dovedesc talent în bucătărie pot trece încetul cu încetul la ouă fierte Desert - dulciuri preambalate, prăjituri

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
care dovedesc talent la fiertul ouălor pot trece încetul cu încetul la paste cu brânză, eventual la omlete Felul II - dulciuri preambalate, prăjituri/torturi cumpărate de la cofetării, fructe - lichide - fără restricții Recomandare: de la piață ar trebui să vă întoarceți cu sacoșa măcar pe jumătate plină; achiziționați în cantități mici cât mai multe tipuri de legume; familiarizați-vă cu aspectul și mirosul, apoi aruncați-le. după 5-6 luni În această fază e de presupus că vă puteți încerca norocul cu prima ciorbiță

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
de fierbinte mi-a mulțumit, aș zice că m-a iertat pe loc. 7. ultimii pași în bucătărie (x y z)tc "7. ultimii pași în bucătărie (x y z)" Ne-am chinuit să facem piața, ne-am luptat cu sacoșele pline, am trecut prin chinurile iadului ca să gătim ceva și am ajuns într-un moment în care nu ne-ar strica un pic de odihnă. Din păcate, dragă extraterestră, îți dau acum o veste proastă. Asta-i viața, când te-

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782

spre bucătărie; Mihai observă această stinghereală) Da' ce-i cu voi? (pînă să capete vreun răspuns, vin în fugă Maria, bunica și Alex, așezîndu-se înformația bine știută și cîntînd "Mulți ani trăiască" în fața lui Mihai, care, rămas încă cu o sacoșă de plastic în mînă, îi privește, neștiind bine cum ar trebui să reacționeze; se termină urarea; Mihai, realizînd că are sacoșa în mînă) Se dădeau cartofi la aprozar. Am luat și eu. De asta am întârziat. Maria: (se desprinde de

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
și Alex, așezîndu-se înformația bine știută și cîntînd "Mulți ani trăiască" în fața lui Mihai, care, rămas încă cu o sacoșă de plastic în mînă, îi privește, neștiind bine cum ar trebui să reacționeze; se termină urarea; Mihai, realizînd că are sacoșa în mînă) Se dădeau cartofi la aprozar. Am luat și eu. De asta am întârziat. Maria: (se desprinde de grup, merge către Mihai, îl îmbrățișează cu oarecare dificultate din cauza sacoșei care îi desparte) Dragul meu, noi, cei prezenți aici... azi

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
trebui să reacționeze; se termină urarea; Mihai, realizînd că are sacoșa în mînă) Se dădeau cartofi la aprozar. Am luat și eu. De asta am întârziat. Maria: (se desprinde de grup, merge către Mihai, îl îmbrățișează cu oarecare dificultate din cauza sacoșei care îi desparte) Dragul meu, noi, cei prezenți aici... azi... în această zi... te felicităm... și la mai mare...! (pe rînd, fiecare trece de-l sărută, plus felicitările; Mihai pare că se lasă în voia acestei manifestații fără a avea

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
desface halatul) Îl vezi? Stătea fix pe mine. Și-acum, vezi, flutură! El 1: (cu adevărat impresionat) Te-am rugat să mănînci... ți-am cumpărat medicamente de poftă de mîncare, de dormit... Ea 2: Păi da, mi-ai cumpărat o sacoșă de pastile... numai că eu n-am nevoie de pastile. Eu am nevoie de tine. El 1: Dar sînt aici... cu tine... Ea 2: Ești aici! Mă faci să rîd! Ești aici doar prin certificatul de căsătorie! Și ce să

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
florile sînt din material plastic; pomul însă este natural; printre frunze și flori se vor vedea mai multe soiuri de fructe, firește tot din ml plastic; intră Ea 2 și El 1; sînt relaxați, la braț chiar, cărînd fiecare cîteva sacoșe burdușite; merg spre înlocuitorul de pom, admirîndu-1, comportîndu-se ca într-un muzeu; sînt de acord că e frumos; apoi El 1 se depărtează și pare să caute ceva, pare că vrea să reconstituie ceva, dar nu poate...) Ea 2: (după ce

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Aș vrea un covor roșu... roșu cu model negru. De mult îmi doream un covor de ăsta. Ea 2: (după o scurtă ezitare) Bine. Roșu și negru. La urma urmelor, cred că se asortează bine cu perdelele (bate într-o sacoșă) Să mergem. (fac cîțiva pași, chiar ies, după care reintră El 1; vine direct spre public) El 1: Sigur, despre iubire aș putea să vă mai spun cîte ceva... dar acum trebuie să mă duc la cumpărături... m-am întors

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
scenă o masă tip camping, un taburet, un scaun de rafie; dincolo de gard, adică în curtea cimitirului, cîțiva copaci nefructiferi -) Groparul: (poate avea în jur de 50-55 de ani, îmbrăcat... ca un gropar, vorbește singur și poartă cu el o sacoșă, fie că are ceva în ea fie că nu; intră prin spărtura din gard și odată ajuns lîngă cort scoate cîte ceva din sacoșă și mănîncă) Domnule, ai s-ajungi să n-ai ce mînca în cimitir...! Țiganii ăștia-s

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
jur de 50-55 de ani, îmbrăcat... ca un gropar, vorbește singur și poartă cu el o sacoșă, fie că are ceva în ea fie că nu; intră prin spărtura din gard și odată ajuns lîngă cort scoate cîte ceva din sacoșă și mănîncă) Domnule, ai s-ajungi să n-ai ce mînca în cimitir...! Țiganii ăștia-s de groaza lumii! Dacă eu, vorba aia, care-s gropar titular, abia apuc să pun mîna pe-oleacă de pomană, atunci ce să mai

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
apucă să împartă pomenile... să dea cui vor ei... și cît cred ei de cuviință, că ăștia le smulg din mîna... Corbi, domnule! Ca să nu mai vorbim de flori... le fură de pe pieptul mortului! Ce să mai vorbim! (scoate din sacoșă un coșuleț de hîrtie din care va mînca colivă) Să-i las și fugarului... (spre cort) Hei, fugarule! M-auzi! Te-ai sculat? (tăcere) Aiurea! Nu doarme, dar nu vrea să răspundă. Ce figură de om mai e și ăsta

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
niște morminte prin cimitir... i-am vorbit de tine și... (groparul aduce un taburet și un scaun de rafie; le oferă musafirilor și intră din nou în cort) Octav: Bine, mama, și? Marieta: Uite, ți-am adus... o să vezi în sacoșă. Octav: Da nu stați? Luați loc! Marieta: Stați domnu' doctor. Eu... ți-am spus... vreau să intru în cimitir... să văd ce mai e cu cavoul ăla al nostru... pînă acum i-au furat lacătele de trei ori... Și fotografiile

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
nostru... pînă acum i-au furat lacătele de trei ori... Și fotografiile... Ce sălbăticie! Octav: Luați loc, dom' doctor... Stați. Marieta: Bine, eu am plecat... și mă-ntorc... (pleacă spre cimitir, pe lîngă gard) Octav: Nea Socrate, vrei să duci sacoșa asta în garsonieră? (groparul ia sacoșa și o duce în cort) Doctorul: De ce-i spuneți Socrate?! Octav: Pentru că vorbește..., vorbește și iar vorbește... De aia. Doctorul: Aha! Octav: Domnu' doctor, dacă tot ați venit din întîmplare... spuneți-mi ce v-

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
lacătele de trei ori... Și fotografiile... Ce sălbăticie! Octav: Luați loc, dom' doctor... Stați. Marieta: Bine, eu am plecat... și mă-ntorc... (pleacă spre cimitir, pe lîngă gard) Octav: Nea Socrate, vrei să duci sacoșa asta în garsonieră? (groparul ia sacoșa și o duce în cort) Doctorul: De ce-i spuneți Socrate?! Octav: Pentru că vorbește..., vorbește și iar vorbește... De aia. Doctorul: Aha! Octav: Domnu' doctor, dacă tot ați venit din întîmplare... spuneți-mi ce v-a adus la mine... mai bine

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
ești blindat nu glumă! Matei: Păi cum altfel! Nu plec nicăieri fără două-trei balantainuri! Nu se știe cînd e nevoie! Octav: Ei, acum e nevoie... mare nevoie... Ad-o-ncoace! (bea din sticlă) Marieta: Mai bine ia și mănîncă ceva... (scoate din sacoșă) Că pe stomacul gol... Octav: Ai dreptate, mamă... (mănîncă și bea; ceilalți îl privesc cu bănuială, cu rezerve) Nea Matei, dar mai am o condiție... Matei: Zi-i! Octav: Domnule, dacă tot mă fac patron de cavou... de bar... atunci

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
citire complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia:...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici, mai mici, simple, cu poze, peisaje, portrete, texte... Femeia: Nu, mamă, pentru două-trei lumînărele... hai patru să zic... că pun două la bărbatu-meu... Da cît ai zis că costă? Octav: Nu costă mult... plus teveaul... mai

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]