2,377 matches
-
prin veșminte, răcindu-se treptat. Împreună cu el mai erau cinci sau șase vasali și, În acel moment, un om privi Între perdelele umflate de vânt, ca și cum ar fi căutat pe cineva. — Ce treabă ai? Îi strigă Seikan. Aici e Domnia Sa. Samuraiul se apropie În grabă și Îngenunche. Nu, n-am nimic să-i raportez Domniei Sale. Generalul Hideyoshi e aici? Când Hideyoshi se desprinse din grup, mesagerul Îi spuse: Adineaori a sosit În tabără un om Îmbrăcat În călugăr. Susține că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ani. În cele din urmă, Însă, Ieyasu Împlinise majoratul, clanul său era În termeni de prietenie cu Oda și, puțin câte puțin, cucerea teritoriul clanului Imagawa. Provincia lui era plină de speranța prosperității și curajul expansiunii, astfel Încât vasalii mai vârstnici, samuraii, agricultorii și orășenii aveau moralul bun și priveau viitorul cu Încredere. Mikawa nu se putea compara cu Kai În materie de armament și resurse; ca Îndârjire, Însă, nu era cu nimic inferioară. Exista un motiv pentru care războinicii clanului Tokugawa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Îi trimisese mesajul lui Ieyasu Înainte de a pârjoli Muntele Hiei, dar Ieyasu se Întorsese spre vasalii săi superiori și declarase, chiar În fața mesagerului de la clanul Oda: — Înainte de a abandona Castelul Hamamatsu, mai bine am rupe arcurile și am părăsi clasa samurailor! Pentru Nobunaga, provincia lui Ieyasu era una dintre liniile sale de apărare; pentru Ieyasu, Însă, Mikawa era căminul lui. Ieyasu n-avea de gând să moară În altă provincie decât aceea. Când primi răspunsul mesagerului, Nobunaga bombăni că omul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mai bun lucru pe care l-am putea face e să pregătim apărarea, susținu un general. — Cel puțin, până primim Întăriri de la Seniorul Nobunaga. Un grup de oameni din Castelul Hamamatsu susținea ideea unei campanii defensive. Chiar dacă erau adunați toți samuraii provinciei, forța militară a clanului Tokugawa abia atingea patruzeci de mii de oameni - nici jumătate din armata clanului Takeda. Totuși, Ieyasu hotărî să ordone mobilizarea armatei. — Cum! Nu se pune problema să așteptăm Întăririle de la Seniorul Nobunaga. Toți vasalii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
devenea Lancea Dintâi câștiga gloria În fața zecilor de mii de războinici din ambele armate. Acel prim pas, Însă, nu se făcea chiar atât de ușor. Apoi, un om păși Înainte. — Kato Kuroji din clanul Tokugawa e Lancea Dintâi! strigă un samurai. Armura lui Kato era simplă, iar numele, necunoscut; cel mai probabil, era un samurai de rând din clanul Tokugawa. Un al doilea se repezi În față din rândurile clanului Tokugawa. — Fratele mai mic al lui Kuroji, Genjiro, e Lancea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Acel prim pas, Însă, nu se făcea chiar atât de ușor. Apoi, un om păși Înainte. — Kato Kuroji din clanul Tokugawa e Lancea Dintâi! strigă un samurai. Armura lui Kato era simplă, iar numele, necunoscut; cel mai probabil, era un samurai de rând din clanul Tokugawa. Un al doilea se repezi În față din rândurile clanului Tokugawa. — Fratele mai mic al lui Kuroji, Genjiro, e Lancea a Doua! Fratele mai mare fu Înghițit de mulțimea inamicilor, dispărând În Învălmășeală. — Sunt Lancea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
tobelor și sunetele de corn răsunau prin norii de praf. Vasalii lui Shingen păreau că sunt poziționați mai În spate. Nici o armată nu avu timp să-și scoată pușcașii pe front, așa că Takeda Îi trimise În linia Întâi pe Mizumata - samurai În armuri ușoare, Înarmați cu praștii. Pietrele aruncate de ei Începură să cadă ca ploaia. În fața lor se aflau forțele lui Sakai Tadatsugu, iar În spate, Întăririle din clanul Oda. Tadatsugu, În șa, țistuia din limbă, nemulțumit. Ploaia de pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ce loc. Am auzit, Însă, că, atunci când au lăsat baltă, pe neașteptate, asediul Castelului Noda și s-au retras În Kai, nu aveau obișnuitul spirit de luptă al clanului Takeda. — Presupun că nu. Dar nu contează cât de temut sunt samuraii din Kai, dacă l-au pierdut pe Shingen. Am primit acest raport În secret, de la Tenzo, pe drum Încoace, așa că l-am trimis imediat Înapoi În Kai, să obțină confirmarea. — În celelalte provincii Încă n-a aflat nimeni? — Nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mult, Însă, Hideyoshi se Întoarse singur, cam fâstâcit. — Unde-i Seniorul Nobunaga? Îl Întrebă el pe un paj. — Chiar acum s-a retras În dormitorul său. Auzind, Hideyoshi se grăbi spre apartamentele private, cu o agitație neobișnuită, și-i ceru samuraiului de gardă să transmită un mesaj. — Trebuie să intru În audiență la Domnia Sa În seara asta. Nobunaga Încă nu se culcase și, de Îndată ce Hideyoshi fu introdus, le ceru tuturor să iasă din Încăpere, dar, cu toate că străjerii din schimbul de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
intelectual, Înțelegerea lor era cantonată În trecut. Vedeau numai chipul limitat al culturii din capitală și credeau că acesta domnea În toată Japonia. Urmând o politică ce se crampona de trecut, se bazau pe călugării-războinici din Honganji și pe numeroșii, samurai seniori ai războiului, din toate provinciile care Îl urau pe Nobunaga. Shogunul Încă nu aflase despre moartea lui Shingen. În consecință, juca dur: Eu sunt shogunul, stâlpul clasei samurailor. Nu sunt precum călugării de pe Muntele Hiei. Dacă Nobunaga și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de trecut, se bazau pe călugării-războinici din Honganji și pe numeroșii, samurai seniori ai războiului, din toate provinciile care Îl urau pe Nobunaga. Shogunul Încă nu aflase despre moartea lui Shingen. În consecință, juca dur: Eu sunt shogunul, stâlpul clasei samurailor. Nu sunt precum călugării de pe Muntele Hiei. Dacă Nobunaga și-ar Îndrepta armele asupra Palatului Nijo, ar fi calificat drept trădător. Atitudinea lui dădea de Înțeles că n-avea să evite războiul, dacă i se declara. Evident, făcea apel la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
armuri? — Am considerat că măcar ar fi un mod frumos de a muri. Cu toate că situația e disperată, să rezistăm aici, pe ultima baricadă, ar fi un sfârșit potrivit pentru paisprezece generații de shoguni. La urma urmei, aceasta este datoria unui samurai. Zău așa, nu e nimic mai mult decât a aranja florile pentru funeralii. — Stați! Încă nu atacați! Lăsați jos armele. Yoshiaki dispăru În palat, unde se consultă cu Hino și Takaoka, doi curteni cu care era În termeni de prietenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
scuzele lor. Un om, Însă, Mibuchi Yamato, Împreună cu peste șaizeci de vasali de-ai săi, luptă până la capăt, fără a se preda. Nici unul dintre ei nu fugi și nici unul nu capitulă. Toți fură uciși În luptă, murind glorios, ca niște samurai. Yoshiaki fugi din Kyoto, pentru a-și Întări poziția În Uji. Nechibzuit ca Întotdeauna, luase cu el doar o forță mică și slabă. Când, nu peste mult, trupele lui Nobunaga Îi Înconjurară cartierul general din Templul Byodoin, Yoshiaki capitulă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
distrugerea shogunatului era o neașteptată spărtură În norii groși care acopereau cerul. Acum, se Întrezărea un mic petec de albastru. Nimic nu e mai Înspăimântător decât o perioadă de guvernare națională fără țintă, administrată de niște conducători numai cu numele. Samuraii domneau În toate provinciile, apărându-și privilegiile; clerul acumula bogății și-și Întărea autoritatea. La Curtea Imperială, nobilii erau preschimbați În șoareci Într-o zi bazându-se pe războinici, În următoarea implorând clerul, iar apoi abuzând de guvernare pentru propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Întărea autoritatea. La Curtea Imperială, nobilii erau preschimbați În șoareci Într-o zi bazându-se pe războinici, În următoarea implorând clerul, iar apoi abuzând de guvernare pentru propria lor protecție. Astfel, Imperiul se Împărțise În patru națiuni - națiunea preoților, națiunea samurailor, națiunea curtenilor și națiunea shogunatului - fiecare purtându-și războaiele sale individual. Populația urmărea atentă acțiunile lui Nobunaga. Dar, cu toate că priveau adâncul albastru al cerului, Încă nu se risipseră toți norii negri. Nimeni nu putea ghici ce avea să se Întâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
judecau ca fiind frivol și indiscret, dar alții Îl vedeau Într-o altă lumină, spunând: — E vrednic de rangul lui. Nu s-a schimbat din cel ce era Înainte, deși i-a crescut solda. Mai Întâi a fost slugă, apoi samurai, și pe urmă, dintr-o dată, a ajuns să guverneze un castel. Dar tot același e. Cred că va câștiga un domeniu și mai mare. Chiar Înainte de asta, Hideyoshi se arătase, Într-o doară, prin tabără, Îl ademenise pe Nobunaga cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
L-ați prins viu? — Da. În loc să-i tăiem capul, l-am tratat cu blândețe și mai târziu, când am avut câteva momente libere, l-am sfătuit cu privire la timpurile care urmează și l-am instruit În adevărata semnificație a datoriei de samurai. El, la rândul său, a vorbit cu fostul lui stăpân, Onogi Tosa, și l-a convins să ni se predea. — Serios? — Câmpul de luptă nu e locul potrivit pentru glume, replică Hideyoshi. Mut de admirație, până și Nobunaga fu uluit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
după mama ei. Ia, fii cuminte! Încercând să-l liniștească, Oichi luă săgeata ruptă și Începu să-i vorbească, Încet. Deodată, din antreul de-afară, se auziră pași violenți. — Cum adică? Unora ca ăia din Oda? Nu-s decât niște samurai de nimic care au venit din fundul pădurilor din Owari. Credeți c-am să mă predau unui om ca Nobunaga? Clanul Asai face parte din altă clasă decât ei! Asai Nagamasa intră neanunțat, cu doi-trei generali după el. Când văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
spre soțul ei, continuând să-și țină copilul la piept. — Nu, nu-i adevărat! De ce ți-aș purta pică? Găsesc că e voia sorții. — Oamenii nu se pot reconcilia doar spunând că așa a vrut soarta. Viața unei soții de samurai e mai grea decât Înghițitul de săbii. Dacă nu ești complet hotărâtă, se cheamă că nu ești hotărâtă deloc. — Încerc să ajung și eu la o asemenea Înțelegere, dar nu-mi pot spune altceva decât că sunt mamă. Draga mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
apăruseră multe steaguri, dar nici unul dintre ele nu aparținea clanului Asai. Unul dintre stindardele comandanților, fâlfâind mândru și strălucitor În vânt, anunța prezența lui Hideyoshi. — Am fost trădați! Perfect! Le-arăt eu lor. Îi voi arăta lui Nobunaga și tuturor samurailor din țara asta, spuse el, zâmbind forțat. Le-arăt eu cum moare Asai Nagamasa! Nagamasa coborî scara Întunecoasă a turnului de pază. Vasalilor care-l urmau li se părea că-și Însoțeau seniorul În măruntaiele pământului. — Ce... ce se Întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
baza scării, luminată de o lumină slabă. Încăperea fortificată semăna cu o enormă cușcă sau cu o celulă de Închisoare. Mulți dintre răniți fuseseră aduși acolo și zăceau pe rogojini de paie, gemând. Când Nagamasa trecu printre ei, chiar și samuraii Întinși pe jos făcură un efort să se ridice În genunchi. Nu-i voi lăsa să moară În zadar! Nu-i voi lăsa să moară În zadar! spuse Nagamasa, cu lacrimi În ochi, În timp ce trecea. Totuși, se mai Întoarse, Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
-i insultați pe alții. Fiecare dintre voi trebuie să-și aleagă singur drumul - fie vă predați inamicului, fie muriți alături de mine. În ambele părți există datorii morale. Nobunaga luptă pentru a reclădi națiunea; eu lupt pentru numele și onoarea clasei samurailor. Dacă sunteți de părere că e mai bine să vă supuneți lui Nobunaga, atunci duceți-vă la el. Eu nu vă voi opri! Și, cu aceste cuvinte, ieși să verifice apărarea castelului, dar, nu făcu nici o sută de pași, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
O veste Îngrozitoare! Unul dintre ofițeri, plin de sânge, veni În fugă spre el și căzu În genunchi. — Ce s-a Întâmplat, Kyutaro? În pieptul lui Nagamasa, fulgeră presimțirea că se Întâmplase ceva foarte rău. Wakui Kyutaro nu era un samurai din anexa Kyogoku; era unul dintre vasalii tatălui său. — Onoratul dumneavoastră tată, Seniorul Hisamasa, tocmai a comis seppuku. Mi-am croit drum Încoace printre inamici, ca să vă aduc acestea. Îngenuncheat, Kyutaro scoase părul lui Hisamasa și kimonoul de mătase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
a venit la poarta castelului. — Cine e Fuwa Mitsuharu? — Un vasal al Seniorului Nobunaga. — Al inamicului? se răsti Nagamasa. Alungați-l. N-am ce face cu vasalii lui Nobunaga. Dacă nu pleacă, aruncați În el cu pietre de la poarta castelului. Samuraiul se supuse poruncii lui Nagamasa și o luă la fugă imediat, dar, nu peste mult, apăru un alt comandant. — Mesagerul de la inamic Încă mai stă la poarta castelului. Nu vrea să plece, orice i-am spune. Protestează că războiul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
piatră. Înainte de crăpatul zorilor, În sala mare a castelului fură aduse flori și tămâie, spre a fi folosite la slujba funerară pentru cei vii. Yusan se adresă adunării vasalilor din clanul Asai: — Prețuindu-și numele ca un membru al clasei samurailor, Seniorul Asai Nagamasa, stăpânul acestui castel, a răposat ca o frumoasă floare căzută. Prin urmare, ca vasali ai săi, se cuvine să-i aduceți ultimele omagii. Nagamasa stătea așezat În spatele monumentului de piatră, ca și cum ar fi murit cu adevărat. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]