1,415 matches
-
de lut sau în oală cu fundul dublu, punem la fund puțin ulei, crenguțe de cimbru, cotoare de varză, apoi sarmalele în formă de cerc. Adăugăm apă cu 2 degete mai mult peste sarmale și le dăm la fiert. Pentru ca sarmalele să fie cât mai gustoase, se fierb la foc mic timp de 4-5 ore. SARMALE DE VARĂ Aceste sarmale se fac vara, deoarece se învelesc în frunze diferite cum ar fi cele de ștevie, hrean, fasole, tei, zmeură sau de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cimbru, cotoare de varză, apoi sarmalele în formă de cerc. Adăugăm apă cu 2 degete mai mult peste sarmale și le dăm la fiert. Pentru ca sarmalele să fie cât mai gustoase, se fierb la foc mic timp de 4-5 ore. SARMALE DE VARĂ Aceste sarmale se fac vara, deoarece se învelesc în frunze diferite cum ar fi cele de ștevie, hrean, fasole, tei, zmeură sau de potbal. Se pune la fiert 1 l de borș cu 102sare și opărim pe rând
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
apoi sarmalele în formă de cerc. Adăugăm apă cu 2 degete mai mult peste sarmale și le dăm la fiert. Pentru ca sarmalele să fie cât mai gustoase, se fierb la foc mic timp de 4-5 ore. SARMALE DE VARĂ Aceste sarmale se fac vara, deoarece se învelesc în frunze diferite cum ar fi cele de ștevie, hrean, fasole, tei, zmeură sau de potbal. Se pune la fiert 1 l de borș cu 102sare și opărim pe rând frunzele. Umplutura se face
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de tomate, sare, piper, 2 legături de mărar tocat, o cană de orez spălat bine, 2 ouă și 2 felii de franzelă înmuiată în apă. Pentru un gust mai aromat, putem pune o lingură de Secretul Gustului de zarzavat. Învelim sarmalele și le așezăm în vas de lut sau într-o cratiță unsă cu ulei și cu crenguțe de cimbru uscat, apoi așezăm sarmalele pe sortimente de frunze, iar deasupra punem felii de roșii și două căni de vin alb. Acoperim
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
în apă. Pentru un gust mai aromat, putem pune o lingură de Secretul Gustului de zarzavat. Învelim sarmalele și le așezăm în vas de lut sau într-o cratiță unsă cu ulei și cu crenguțe de cimbru uscat, apoi așezăm sarmalele pe sortimente de frunze, iar deasupra punem felii de roșii și două căni de vin alb. Acoperim vasul cu frunze, apoi dăm la cuptor, timp de o oră. Se servesc cu mămăliguță și smântână. SARMALE FIERTE ÎN VIN ALB 500
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
verdeață, varză dulce opărită în apă cu sare și puțin oțet, 300 g suc de roșii, 300 g ulei Se toacă bine carnea, se amestecă cu orezul spălat, ceapa tocată mărunt și călită, se adaugă mirodenii, verdeață, apoi se rulează sarmalele și se așează în oală în care se pun bețișoare unul lângă altul, apoi se așează frunze tocate mărunt, peste care punem sarmalele și în loc de apă, la fiert punem 2 l de vin alb. SARMALE ÎN FOI DE CEAPĂ Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se amestecă cu orezul spălat, ceapa tocată mărunt și călită, se adaugă mirodenii, verdeață, apoi se rulează sarmalele și se așează în oală în care se pun bețișoare unul lângă altul, apoi se așează frunze tocate mărunt, peste care punem sarmalele și în loc de apă, la fiert punem 2 l de vin alb. SARMALE ÎN FOI DE CEAPĂ Se pun patru cepe mari opărite în apă cu sare, pentru a se desface foaie cu foaie. 200 gr. de orez, 800 gr. de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mirodenii, verdeață, apoi se rulează sarmalele și se așează în oală în care se pun bețișoare unul lângă altul, apoi se așează frunze tocate mărunt, peste care punem sarmalele și în loc de apă, la fiert punem 2 l de vin alb. SARMALE ÎN FOI DE CEAPĂ Se pun patru cepe mari opărite în apă cu sare, pentru a se desface foaie cu foaie. 200 gr. de orez, 800 gr. de carne tocată de vițel și miel, două cepe mici tocate și călite
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sos de usturoi cu roșii zdrobite, mărar și tarhon tocat fin, precum și ulei de măsline. Se zdrobește usturoiul bine cu sare, se adaugă ulei și se face ca o maioneză, după care adăugăm două roșii zdrobite fără pieliță și verdeața. SARMALELE BUNICII 500 g carne de porc, 500 g carne de mânzat, 200 g slănină afumată, 200 g costiță afumată, 1 kg ceapă, 2 morcovi, o cană de orez, o varză murată, sare, piper, cimbru, o lingură de boia dulce Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și costița se taie cubulețe, după care se amestecă și se călesc la foc domol, timp de 20 de minute, apoi adăugăm carnea tăiată cubulețe și orezul spălat bine, dăm gust de sare, piper și boia. Amestecăm bine și facem sarmale mari dintr-o singură frunză, le așezăm în cratița unsă cu ulei, punem crenguțe de cimbru și varză tocată, așezăm sarmalele în rând, apoi punem 4 căni de apă, 200 g suc de roșii și dăm cratița la cuptor. SOTÉ
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
adăugăm carnea tăiată cubulețe și orezul spălat bine, dăm gust de sare, piper și boia. Amestecăm bine și facem sarmale mari dintr-o singură frunză, le așezăm în cratița unsă cu ulei, punem crenguțe de cimbru și varză tocată, așezăm sarmalele în rând, apoi punem 4 căni de apă, 200 g suc de roșii și dăm cratița la cuptor. SOTÉ DE FICAT 1 kg de ficat, 500 g ceapă, 200 ml ulei, sare, piper, delicat, foi de dafin Ficatul se spală
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pe un fund de lemn. Se toacă cu un satâr, apoi se amestecă bine cu ulei și puțină sare. După gustul fiecăruia se poate adăuga: usturoi, ceapă verde ,maioneză , ceapă călită. Pentru ocazii deosebite cu această salată putem umple roșii. SARMALE DE POST 300 ml de apă, trei linguri de oțet, o linguriță de sare, o linguriță de delicat punem în cratiță la fiert. Când clocotește, adăugăm 200 gr. de soia mărunțită, lăsăm câteva clocote, acoperim și lăsăm la umflat. Separat
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mică, 2 linguri de pastă de tomate. Adăugăm peste zarzavat 300 gr. de orez spălat, o legătură de verdeață tocată mărunt și soia care a fost înmuiată, dar stoarsă de apă. Dăm gust de sare, piper, după care putem înveli sarmalele în varza pregătită - o varză murată, desfăcută, tăiem cotoarele și o lăsăm să stea timp de o oră în apă rece ca să nu fie acră. Pregătim o cratiță în care să punem sarmalele - turnăm 4-5 linguri de ulei, cotoarele tocate
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de sare, piper, după care putem înveli sarmalele în varza pregătită - o varză murată, desfăcută, tăiem cotoarele și o lăsăm să stea timp de o oră în apă rece ca să nu fie acră. Pregătim o cratiță în care să punem sarmalele - turnăm 4-5 linguri de ulei, cotoarele tocate, o crenguță de cimbru și o crenguță de tarhon. Deasupra punem sarmalele, adăugăm apă ca să depășească nivelul sarmalelor, acoperim cu un capac, lăsăm să fiarbă la foc mic timp de 2-3 ore. SPANAC
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
lăsăm să stea timp de o oră în apă rece ca să nu fie acră. Pregătim o cratiță în care să punem sarmalele - turnăm 4-5 linguri de ulei, cotoarele tocate, o crenguță de cimbru și o crenguță de tarhon. Deasupra punem sarmalele, adăugăm apă ca să depășească nivelul sarmalelor, acoperim cu un capac, lăsăm să fiarbă la foc mic timp de 2-3 ore. SPANAC CU SMÂNTÂNĂ 1Kg. spanac verde tocat, 100g. unt, 100ml. lapte, 400g. smântănă, 3 linguri făină. Se călește spanacul în100g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
oră în apă rece ca să nu fie acră. Pregătim o cratiță în care să punem sarmalele - turnăm 4-5 linguri de ulei, cotoarele tocate, o crenguță de cimbru și o crenguță de tarhon. Deasupra punem sarmalele, adăugăm apă ca să depășească nivelul sarmalelor, acoperim cu un capac, lăsăm să fiarbă la foc mic timp de 2-3 ore. SPANAC CU SMÂNTÂNĂ 1Kg. spanac verde tocat, 100g. unt, 100ml. lapte, 400g. smântănă, 3 linguri făină. Se călește spanacul în100g. unt, adăugând o cană de apă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
simbol al credinței creștine, despre care noi, cei mici, nu prea înțelegeam multe, dar le mâncam cu plăcere și pe nesăturate, că prea repede se terminau. Că tare mai erau bune și insuficiente! Turtele acestea, alături de bucatele pregătite de mama - sarmalele, răciturile și friptura de porc mai cu samă - împreună cu băutura păstrată de tata, împreună cu fuiorul de cânepă păstrat pentru a fi înmânat preotului, pentru că el reprezenta „barba lui Moș Crăciun”, așezate din vreme pe masa Sfântului Ajun în așteptarea preotului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
am explicat că această vizită are mai mult caracter turistic și am primit aprobare de a-i caza. Elvețienilor le-a plăcut mult în România, măi cu seamă au apreciat bucătăria românească. Și-au luat cu ei la plecare borș, sarmale, mămăligă, plăcintă și cozonaci moldovenești făcuți de bunica la cuport în curte. Mi-au adus foarte multe cadouri , dar mai ales m-am bucurat cel mai mult că am putut să-mi văd și eu țară. Recunosc nu prea eram
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
târgului, deopotrivă, admirația cititoarelor și praful (colbul) metafizic al podețelor de lemn domnesc: ,,Noaptea-și duce umbră la Ciric pe jos/ Tot mai sunt prin Cucu străzi patriarhale/ Pe sub dealul Bucium tandru și spătos/ Fierbe-n vinuri scumpe hanul Trei Sarmale/ Liniștea respira fir domnesc de nalba/ Neștiuți se musca ochii pătimași/ Luna Încălțata cu păpuci de tablă/ Numără băbește ziduri vechi din Iași”... (Romanticii mei gâscani). Unde s-ar Încadra literar Alexandru Tăcu, și-a dat cu părerea prietenul său
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cameră la răcoare și mi-a zis: Spală-te pe față, repede, că ți-o fi foame! M am răcorit cu apă rece din fântână și-am stat apoi la masă. Tata nu se sătura să mă privească... Înfulecam la sarmale, cu varză, fără varză, numai să alunece pe gât. Mama mă întrebă, dacă merg cu fetele la gârlă, că de-un ceas așteaptă în curte nerăbdătoare... Atunci nici nu știu cum am aterizat lângă ele și am coborât la vale. Era păcat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
porcului (crupe de hrișcă, mațe, mirodenii, țuică, pâine albă, ceapă și usturoi) iar noi, fetele ne îngrijeam pentru aniversare (spărgeam nucile și le măcinam, cumpăram zahăr, ulei, orez, cacao, drojdie). Vroiam să facem un tort cu nucă, turtă dulce, fursecuri, sarmale și salate. Completam cu mezelurile (chișcă, tobă și cârnați) de la porcul nostru. Noaptea o făceam albă. Prea erau multe de făcut! Tata se ocupa de tăierea porcului. Venea cu 2-3 străjeri de la primărie și ci măcelarul (un neamț foarte priceput
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bine și se așeza din nou la locul ei. Mama mai venea pe la Oltea să vadă cum se descurcă cu foile de tort și prăjiturile. O transfera pe Ileana Veronei, să-i dea o mână de ajutor, la dulciuri și sarmale. Musafirii trebuiau să sosească a doua zi, către seară. Deci mai era ceva timp și trebuia folosit din plin. Admiram înțelegerea și voia bună care domnea în familia mea, în relațiile cu vecinii și cunoscuții. Merele dulci ale uncheșului Ion
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ore ale dimineții se îndreaptă sfioși către lăcașul sfânt. Trebuie să fie gazdă bună, să întâmpine cum se cuvine, oaspeții. Aici, în ajunul sărbătorii, gospodinele cu har bisericesc și tragere de inimă, au pregătit o masă îmbelșugată, cu bucate tradiționale (sarmale, plăcinte, turtă dulce, sucuri și vin). Cei veniți din alte sate, ca și cei localnici, vor gusta din mâncărurile oferite (sfințite de către un sobor de preoți). Nu va lipsi agheasma, pentru care orice enoriaș vine cu gând să se sfințească
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lăcrimeze la cuvântul lui. După înhumarea mortului, la poarta bisericii se dă de pomană la toată lumea câte un colăcel, o lumânare, rachiu și colivă (din grâu sau arpacaș). Cei mai înstăriți făceau praznic acasă, cu ciorbă (de oaie sau vițel), sarmale și mălai. Recent se făceau și plăcinte, salate, antreuri. Se servea în străchini de lut și se mânca cu linguri de lemn. De sufletul celui mort se dădeau și se dau și acum, direct din mână, câte două pahare de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pomeni la mormânt (căni, lumânări și colăcei). Acasă se dau de pomană în vecini și rude colăcei și lumânări. La șase săptămâni, la un an, trei ani, 7 ani se face pomenirea mortului, cu praznic bine pregătit (colăcei, lumânări, colivă, sarmale și pachete pentru acasă, în pungi). Datini de pe la noi La " Miezul păresimi" exact pe la jumătatea Postului Mare țărăncile gospodine se urcau în podul casei și puneau "ceva" mâncare pentru gângănii (șoareci) ca să aibă ce ronțăi și să nu trebuiască să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]