2,314 matches
-
București, 1947, Lenin, București, 1949, Lenin e cu noi. Vladimir Ilici. De vorbă cu tovarășul Lenin. Lenin. Imn tineretului. În gura mare, București, 1950, Vladimir Ilici Lenin, București, 1954, Iubesc, București, 1956, 150 000 000, București, 1956, Ploșnița, București, 1957, Satire, București, 1957, Tineretului, București, 1957, Opera poetică, I-II, postfață Mihai Novicov, București, 1961-1963, Versuri, București, 1964, De vorbă cu copiii, cu ilustrații de Perahim, București, 1969, Trei poeme de dragoste, București, 1970, Poeme, îngr. și pref. Ion Vasile Șerban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
dobrogean, în 1924, apoi, într-o cadență spornică, Însăilări (1925), Signor Bertheloty și Socoteli greșite (1926), Examen de bacalaureat (1928), Ancheta (1930), Monumentul eroilor și Țucu (1931), Reprezentație de adio (1932), Belfer îndrăgostit (1934). Scriitor moralist, autorul apelează frecvent la satiră. Cele mai reușite dintre povestirile lui sugerează eșecul inocenței, motiv care îl apropie de I. Al. Brătescu-Voinești. De acesta îl deosebește totuși accentul pus pe ironie și sarcasm. Personajele sunt antrenate în intrigi meschine, prozaice, cele care nu se pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
cu Dan Duțescu); Povestiri din America, București, [1951]; Theodore Dreiser, O tragedie americană, I-II, pref. Radu Lupan, București, 1954 (în colaborare cu Pericle Martinescu); Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, București, 1956, Călătoriile lui Gulliver. Povestea unui poloboc și alte satire, București, 1985 (în colaborare cu Andrei Brezianu); Shakespeare, Mult zgomot pentru nimic, în Shakespeare, Opere, III, București, 1956, Henric al IV-lea (partea a doua), în Opere, IV, București, 1957, Troilus și Cresida, în Opere, VIII, București, 1960, Timon din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
lume nouă, iar o seamă de situații din Domnul Daltaban... se petrec în climate analoage celor din Nuvele romane. Ceea ce diferențiază scrisul lui Z. e un mod mai lejer de a povesti și o propensiune mai accentuată spre umor și satiră. Tenta umoristică îl apropie uneori de D. D. Patrașcanu, iar comicul cu tăiș satiric e asemănător celui din schițele lui G. Brăescu. Lumea „perfecților diplomați” relevă o faună compusă, potrivit chiar indicațiilor auctoriale, din „lichele”, „licheluțe”, „hoțomani”, „caiafe”, „vulpoi” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
de „saltimbăncăreală” - pentru a-l cita pe Eminescu: „Panglicari În ale țării, care joacă ca pe funie”. Din nefericire, nu cunosc În toată opera lui Eminescu un vers care să fie mai actual decât sfârșitul Scrisorii a III-a - o satiră, e adevărat, dar... Mircea Mihăieș: La noi satira a devenit discurs realist! Vladimir Tismăneanu: Din nefericire, da, ca și tragerea de sfori, iezuitismul, machiavelismul, „bizantinismul” - În sensul pe care Îl remarca David Pryce-Jones... Mircea Mihăieș: ... În recenzia la cartea ta
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Panglicari În ale țării, care joacă ca pe funie”. Din nefericire, nu cunosc În toată opera lui Eminescu un vers care să fie mai actual decât sfârșitul Scrisorii a III-a - o satiră, e adevărat, dar... Mircea Mihăieș: La noi satira a devenit discurs realist! Vladimir Tismăneanu: Din nefericire, da, ca și tragerea de sfori, iezuitismul, machiavelismul, „bizantinismul” - În sensul pe care Îl remarca David Pryce-Jones... Mircea Mihăieș: ... În recenzia la cartea ta... Vladimir Tismăneanu: ...din Times Literary Supplement. Este adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Eminescu”) și în Crimă pentru pământ, cărți care, împreună cu Niște țărani, formează „trilogia țărănească” a prozatorului. Deosebit de construcțiile romanești anterioare ale lui S. este romanul, probabil proiectat ciclic, Ciocoii noi cu bodyguard (2003), care asociază intriga romanescă și umorul ori satira virulentă, punctată nu o dată de erupții pamfletare. Titlul trimite la opera lui N. Filimon, fiind o scriere în linia prozei de inspirație socială cu specific „balcanic”, inaugurată de Ciocoii vechi și noi. Protagoniști sunt profitorii de pe urma evenimentelor din decembrie 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
S. scria versuri: ode - singura publicată e Oda din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco Sturza (1825) -, imnuri și sonete „pentru fericirea patriei”, rămase în manuscris și pierdute. Configurația neoclasică a poeziei, ca și înclinația spre persiflaj și satiră trec și într-un jurnal de călătorie în versuri, din 1828, Călătoria dumnealui hatmanului Costandin Paladi la feredeile Borsăcului (publicat de Aron Pumnul în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni), unde, pentru prima dată la noi, este întrebuințat termenul „romantic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
obsedantul deceniu" sau "întunecatul deceniu""), romanul condiției politice (începând cu a doua parte a deceniului șapte) și romanul evazionismului politic (caracteristică întregii perioade comuniste, dar mai pregnant în ultimele decenii ale regimului comunist)13, ale cărui "linii de creație" sunt satira, alegoria, parabola 14. În această clasificare, romanul lui Constantin Țoiu Galeria cu viță sălbatică confirmă categoria romanului evazionist. Prima observație este aceea că perioada 1960-1995 este singurul interval literar în care putem discuta prezența ekphrasisului. Faptul că într-o etapă
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Cosașu. În orice caz, în anii debutului editorial (Tumbe în plină stradă, 1971, urmat de Opriți secolul, cobor! Umoristice, 1974), B. se situa în descendența umorului negru-corosiv de tip Teodor Mazilu, cu un ochi la Ion Băieșu și celălalt la satira gen revista rusească „Krokodil”, unde umanitatea gogolian răsucită ajunge să sfârâie absurd pe asfaltul bucureștean. A tradus mult, singur sau în colaborare, din autori maghiari (Kárácsony Benö, Kis Péter, Méliusz Anna, Méliusz József, Nagy Lájos, Sipos Bella ș.a.) și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
Fântâna Blanduziei a lui Alecsandri, opera în cauză fiind o „cristalizare” sufletească în jurul unei axe stabile; pe axa unui pesimism fundamental „se grupează întreaga poezie a lui Eminescu, considerată sub toate aspectele ei, în poezia de dragoste sau filosofică, în satire ca și în poeziile inspirate de natură [...]. Îndărătul operei lui Macedonski nu găsim o unitate fecundă, un sentiment generator sau numai un simplu focar radiator: poezia lui nu e cristalizată și organică, ci o simți mobilă și inconsistentă.” Totuși, căutând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
București, 1943. Traduceri: James Caterly [George B. Știrbei], Românii, București, 1910; Homer, Batracomiomahia, în Critice, I, București, 1909, Odiseia, București, 1935; Tacit, Analele, I-II, București, 1916, Pagini asupra epocii lui Tiberiu, Arad, 1927; Horațiu, Odele și epodele, București, 1923, Satire și scrisori, București, 1923; Cicero, Catilinarele, I-IV, București, 1935; Vergiliu, Eneida, București, 1933; versiune nouă, București, 1938. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 112-114, 191-198, 438-439, 444-449; Aderca, Contribuții, I, 100-110, 255-257, 530-531, 544-548, II, 16-21, 58-61, 104-107, 371-372, 434-438, 442-447
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
timpurii de călătorii spațiale (Galilei, Keppler, Cyrano) sunt influențate de descoperirile geografice și de avansul fulminant al astronomiei, însă deși ajută la popularizarea științei (Galilei scria în italiană, nu în latină), ele se prezintă de cele mai multe ori ca utopii și satire, neexpunând credințele intime ale autorilor, precum în cazul lui Dante, de pildă.499 Ficțiunea călătoriilor spațiale începe însă în adevăratul sens odată cu Jules Verne și De la Pământ la Lună (1863), generând în scurt timp, încă din anii '20 ai secolului
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
constatare a lui Céline: "lupta conta miturilor vremii a devenit imposibilă, miturile se apără bine". Fig. 19 Relativism în maniera "Hara-Kiri" Dar în Franța banda desenată a fost privită vreme îndelungată cu mefiență, în mod paternalist, condescendent (poate și datorită satirei politice vehiculate în această formă). În lumea academică se manifestă cu tărie o ostilitate față de imagine (organizându-se adevărate cruciade împotriva televiziunii), însă există și imagini acceptate ca "bune", "raționale", precum hărțile, graficele, și chiar forme de bandă, în cazul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ai producerii de bandă desenată (în acel american "scurgându-se" practic și artiștii britanici), este probabil utilă și o prezentare sumară a unor actori cu impact redus asupra scenei mondiale, uneori chiar "sateliți" ai primilor trei. În Canada, de pildă, satira grafică a jucat un rol important în rezistența la asimilare în Quebec-ul secolului al XIX-lea, însă din anii 1930-1940 producția canadiană este copleșită de importurile americane ieftine. Economia de război a Canadei a impus embargo asupra tipăriturilor americane, ceea ce
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un "jurnal de opoziție populară", în care sunt abordate teme politice, istorice, ecologice etc.716 Din 1980 scena canadiană se întărește prin revista Croc, dar mai ales prin subdomeniul benzii desenate SF, în 1987 venind în sprijin și revista de satiră Safarir. Un rol important l-a avut și banda desenată religioasă, mai ales în Quebec, spațiu catolic într-o țară preponderent protestantă de limbă engleză, în ciuda reticențelor din partea "puritanilor" benzii desenate.717 Unii autori sunt însă de părere că banda
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
personaj pe linia lui Rambo sau Dirty Harry, cu miză concretă transpusă însă în reacții puerile și repetitive, ucigând cât mai mulți criminali cu o furie care nu mai este cathartică, benignă, canalizată, precum a lui Batman), ori Judge Dredd (satiră la adresa Angliei și reacție la crima stradală, deși plasată într-un peisaj american postatomic, într-o lume nebună, salvată doar prin furia raționalizată a societății).773 Superman Odată cu apariția lui Superman pe firmamentul comics, această galaxie de imagini și simboluri
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 275. Tehnicile postmoderne întrebuințate la realizarea seriei construiesc un "aparat multitextual care invită cititorul să confere propriul context narațiunii", el devenind un subiect, la fel ca expectanțele discursului super-eroic (un jurnal al super-eroului din 1939 până în prezent, în care satira înlocuiește mitologia, povestire în ramă care rescrie însăși istoria conceptului de super-erou, și în care acesta își declară propria inutilitate). Toate personajele sunt consumatorii "propriilor lor ficțiuni" și nimeni nu este privilegiat, lumea destrămându-se fără ca ei să-și dea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 150. 721 Wendy Siuyi Wong, Manhua: The Evolution of Hong Kong Cartoons and Comics, p. 25. 722 Ibidem, p. 27. De fapt, primul titlu cu desene în lumea chineză este China Punch din Hong Kong (1867), însă acest magazin lunar de satiră patronat de către un jurnalist britanic apărea în limba engleză și era adresat mai degrabă străinilor stabiliți acolo, exprimând o viziune colonialistă, critică la adresa cutumelor locale, introducând totuși în China umorul de factură occidentală. Primul chinez care desenează este Thse Juan-tai
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
reale, iar un al treilea, Anghel Imperator, este o caricatură a lui Corneliu Zelea Codreanu. Obiect al pamfletului nu este doar acesta din urmă, „insurgentul”, teroristul cu voie de la poliție, ce năzuiește la propria-i glorificare, ci și celelalte personaje, satira alunecând astfel într-o neagră mizantropie. SCRIERI: Minunea, București, 1926; Cărarea cenușie, București, 1929; Un strigăt în noapte, București, 1933. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, O nădejde literară, „Mișcarea literară”, 1925, 31; Pompiliu Constantinescu, „Minunea”, SBR, 1926, 4; C. Georgiade, „Minunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
genurile scrisului literar, Z. debutează editorial simultan cu versuri și proză, volumul Fără titlu reunind atât poeme, cât și nuvele, de fapt descrieri, schițe, biografii sau fragmente de biografii romanțate. Poemele, unele lirice, cu elemente de pastel, idilă, madrigal, meditație, satiră, altele epice, se plasează tipologic în configurația poeziei românești de dinainte de Mihai Eminescu. Tânărul compars al lui Al. Macedonski își cadențează spunerile când în alexandrini, când în versuri scurte, unele cu ecouri neoanacreontice. Spre deosebire de preeminescieni, Z. își cizelează stihurile mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
a cosmopolitismului lingvistic și a ambițiilor de schimbare a stării sociale, pe care le observa la burghezia în formare. Se pare că M. a scris sau a adaptat și alte piese, jucate de trupele Tardini-Vlădicescu, Luchian, Lupescu. Câteva poezii patriotice, satire și fabule, compuse cu destulă ușurință și pricepere de versificator, a publicat în „Steaua Dunării”, „Curierul”, „Bârladul” și în gazetele redactate de el: „Opiniunea”, „Curierul de Dorohoi”, „Cucoșul în pragul ușii”. SCRIERI: Fata cojocariului, Iași, 1851. Repere bibliografice: [Dimitrie Scarlat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
al lui Longacre), în timp ce De Beaugrande și Dressler (1981) privilegiază descrierea, narațiunea și argumentația, iar Bice Mortara Garavelli (1988) adaugă la cele cinci tipuri ale lui Werlich un tip optativ (actualizat prin expresiile urărilor, blestemelor, descântecelor, formulelor magice, incantațiilor, rugăciunilor, satirelor). În aceste trei cazuri, doar textele monogerate sunt luate în considerare, pe când dialogul este exclus de la sine. Confruntat fiind cu eterogenitatea oricărui discurs și ținând cont de stadiul actual al cunoștințelor din acest domeniu, nu am intenția să închei o dată
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
impune în pofida piedicilor, ca o afirmare a vieții. Un aspect important este descrierea cu accente critice a mediului profesional, selecția faptelor venind să susțină ideea cărții. Expunerea, axată pe comunicare, este exactă, clară, înviorată permanent de predispoziția spre umor și satiră, de dialogurile spirituale cu miez, din toate conturându-se cu naturalețe un personaj viabil. SCRIERI: Surprinși în intimitate, Cluj, 1930; Bătea un vânt de nebunie, Cluj, 1932; ed. 2 (Trebue să înving), București, 1946; ed. 3 (Sandu Ronea), București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
pref. edit., București, 1973. Traduceri: Lucius Annaeus Seneca, Scrisori către Lucilius, introd. Isac Davidsohn, București, 1967; Arte poetice. Antichitatea, îngr. D.M. Pippidi, București, 1970 (în colaborare); Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, introd. Maria Holban, comentariu istoric Nicolae Stoicescu, București, 1973; Iuvenal, Satire, pref. trad., București, 1986; Cornelius Tacitus, Anale, introd. trad., București, 1995. Referințe critice: Edgar Papu, O monografie Vergilius, RL, 1970, 33; Dragoș Vrânceanu, Dimitrie Cantemir, „Descrierea Moldovei”, CNT, 1973, 44. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]