1,487 matches
-
fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă râpe/ râpi, nivel niveluri/ nivele etc.; * declinarea după caz, cu acceptarea de variante libere, pentru: îmbrăcămintei / îmbrăcăminții, savoarei / savorii, Ilenei/ Ileanei, Floricicăi/ Floricichii, mămicăi/ mămicii/ mămichii, maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei cauzale de genitiv-dativ în funcție de sensul cuvântului: soră sorei (cu sensul de "infirmieră"), surorii (cu valoare de grad de rudenie); piele pielii (pentru planul uman
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care curge toată jalea dar și bucuria unei comuniuni culturale excepționale. Scrierile Alexandrei Macarov ne rămân în biblioteci și, cu siguranță, ele ne vor fi, în continuare, de un imens folos. Poate mai mult de-acum înainte le vom sorbi savoarea, ne vom contopi cu dragostea scriitoarei Alexandra Macarov pentru poporul român și poporul francez, ca un întreg. Francofonia parcurge momente dificile în această perioadă. Cum vom rezista mai departe în apărarea valorilor ei fără Alexandra Macarov, femeia-legendă, militanta neobosită pe
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cu Forster... poate mai greu decât cu Rushdie. Smith se descurcă admirabil, deși urmărește aproape pas cu pas acest clasic al literaturii britanice. Își apropriază structura, pentru ca apoi s-o mutileze în mod personal și să-i ofere, poate, o savoare pe care romanul lui Forster n-o avea. Nu vă imaginați o căpușă care stă călare pe organismul purtător, nu, romanul lui Zadie Smith are o independență plină de orgoliu, e original până-n vârful unghiilor, dar ca întreg... Valoarea cărții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
are un design menit să încânte ochiul. Înainte să fie funcționale, ele au fost ficționale, produse ale imaginației unui artist. Zappa nu face decât să le așeze în lumină adecvată. Împletind, ca un romancier postmodernist, șase planuri temporale, cu umor, savoare și ceva horror (animațiile în lut ale lui Bruce Bickfordă, Zappa aduce în cadru tot ce prinde în preajmă. Dar nu la întâmplare! De fapt, aici se vede că omul avea mintea anume construită pentru îmbinări perfecte ale sunetului cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
de simboluri, reprezintă fără îndoială mai mult decât oricând, verigile care ne leagă de trecut dar care ne trimit și spre viitor, cu speranța că viitoarea recoltă va fi rodnică. Colette spunea că numai vinul ne poate face să înțelegem savoarea pământului. Ba chiar mai mult, vinul ne leagă de originile noastre printr-o continuă comuniune a tuturor oamenilor: Dumnezeul lui Noe, cel al grecilor și cel al romanilor, Dionisos și Bachus; înaintea lor a existat licoarea zeului Sôma: băutura Vêna
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vinului cu apă, pahare înalte fără picior (pocula) mai mult sau mai puțin prelucrate sau bogat decorate, cupe și strecurători. În timpul meselor galo-romane, mirodeniile (anason, chimen, cimbru) serveau la punerea în valoare a băuturilor și alimentelor, ba chiar la mascarea savorilor prea puternice, putând fi de asemenea utilizate pentru digestie, pentru ceea ce Plinius numea "neplăcerile stomacului". Chiar și felurile de mâncare erau adesea însoțite de un tip de lichior (numit garum) provenit din descompunerea peștilor sărați, ce se asemăna foarte mult
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
soi de viță de vie. Procesul de vinificare este unul tradițional: strugurii întregi, dezciorchinați, nezdrobiți sunt supuși unui proces de vinificare în roșu combinată cu o macerare semicarbonică. Această metodă ancestrală conservă prospețimea aromelor primare care le dau acestor vinuri savoarea specifică: arome de banane, bomboane englezești, flori fine, fructe exotice sau fructe de pădure. Ceea ce este curios la aceste vinuri este că rareori păstrează un gust sau un postgust de struguri. Toate aceste calități îi asigură acestui vin atât popularitatea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Lyon, capitală a Rezistenței Franceze, cu insolitele sale "traboules"49 și familiarele sale "mâchons"50. Totuși, altădată servit în faimoasele "bouchons" lioneze, mici restaurante tradiționale, astăzi, produs al oenologiei și al marketingului, "Beaujolais Nouveau" este diferit de vinul a cărui savoare a fost descoperită de ziariștii francezi, retrași în Lyon, în fața ocupației germane în timpul celui de-al doilea război mondial. Cu un renume din ce în ce mai însemnat pe piața mondială, vinul "Beaujolais Nouveau", este supus legilor marketingului, iar din noiembrie 1993, beneficiază și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Poate ar trebui să ne oprim aici și restul ar fi tăcere. Totuși, câteva observații se impun. Nu neapărat din spirit critic neconsumat sau bovarisme de varia feluri. Chiar și cu 500 de spectatori, prestigiul admirabilelor pagini enesciene își păstrează savoarea Ediția din acest an ni s-a părut, poate ne înșelăm - dar când regăsim anumite observații strict personale și la alți comentatori cu care „nu suntem vorbiți“, înseamnă că e ceva adevăr la mijloc -, cam hibridă și prea ambițioasă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
sau extraordinarele sonate enesciene nu adună lumea ca la Gogea Mitu, Elena Udrea sau Patapievici și Paganini, să fim iertați de comparație, dar chiar și cu 500 de spectatori în loc de 5.000 prestigiul și profunzimea admirabilelor pagini enesciene își păstrează savoarea. S-a ițit și la noi această urticarie a succesului cu orice preț, astfel că o apariție în „Elle“ sau „Vogue“ înseamnă mai mult decât publicarea unei proze în „Viața Românească“ sau „România Literară“ de altădată. Poate ar fi o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
imense, iar educația prin muzică și muzica clasică propriu-zisă capătă o dimensiune nebănuită. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE Murăturile, în viziunea soacrei BOBI Românul nu poate înghiți haleala ca orice comunitar european de rând. Indiferent de savoarea bucatelor, de cât de fraged este cotletul sau cât de pufos piureul, noi nu le putem băga la ghiozdan decât cu pâine și, neapărat, cu murături de la mama de-acasă. Pita nu poate lipsi, că nu ne simțim sătui, stomacurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
să lucreze lemnul. Stilul specific fabricanților de cărți de joc este evident în Meditationes de Torquemada (Roma, 1473); îl regăsim în cartea lioneză (Abusé en court, Quatre fils Aymon, 1480) ale cărei lucrături în lemn rudimentare nu sînt lipsite de savoare. La Paris, ilustrația tipărită se răspîndește mai tîrziu, poate datorită vitalității pe care o păstrau atelierele ilustratorilor. Lucrările în lemn, mult mai suple și desprinse de influențele străine, au apărut în cărțile tipărite de Jean Dupré, Guy Marchant (Danse macabre
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Cântec al gintei latine a câștigat premiul Concursului de Limbi Romanice de la Montpellier. A îmbinat cultura franceză cu inspirația poeziei populare românești pentru a o ridica pe aceasta din urmă la formele cele mai înalte ale artei, păstrându-i totodată savoarea spontană dată de Muza țării. Alecsandri este un poet de o extraordinară bogăție a creației. A scris poezii lirice, legende epice, printre care Dumbrava Roșie, care este cea mai întinsă, comedii într-o notă aproape bufonă, vodeviluri. Spre sfârșitul vieții
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nu trebuie și nu putem să ne mirăm dacă semnele lor sunt violente, discordante, dezordonate, pasionale ca niște țipete. Adăugați la această asprime ingenuă o fermecătoare inexperiență de străină 18 care nu scrie în limba ei maternă și veți înțelege savoarea deosebită, exotică, orientală, puțin barbară a acestor pagini calde și colorate. Ne place această limbă care-și trădează originea, presărată și parfumată cu proverbe orientale, imagini din natură, locuțiuni cunoscute acolo și noi aici: Pe viața mea care a fost
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
harta Europei. În starea actuală a cunoștințelor din Franța, ne este deja îngăduit să ne facem despre foclorul românesc o idee care are toate șansele și garanția de a fi corectă. Cum ea este puțin răspândită, are, pe deasupra, o anumită savoare a noutății. Criticii români disting în literatura orală mai multe genuri: Colindele (Calendae): cântece de Crăciun și de Anul Nou. Baladele (cântece bătrânești): amintiri ale unor fapte istorice de vitejie și ale haiducilor răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ceva calin, gingaș, mângâietor și copilăros. Acolo unde alții blasfemiază și înjură: "Drăcie! Tunete și sânge! Raiul și Iadul!", lăutarul susură: "foaie verde mintă...", "foicică viorea...". Un întreg popor se revelează în aceste exordii înmiresmate. Aceste poeme rustice au o savoare de groază care le garantează autenticitatea. Leconte de Lisle îi scria Elenei Văcarescu, bănuită de a fi imaginat fondul poveștilor ei din Rapsodul de pe Dâmbovița: "Nu țineți seama că poeții și literatorii se înșeală: ați fi mai degrabă un monstru
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o singură fericire: Datoria. Nu există decât o singură mângâiere: Munca. Nu există decât o singură bucurie: Frumosul"*. Regina, sfătuită de prieteni, i-a trimis cartea secretarului permanent al Academiei Franceze, Camille Doucet, un spirit fin și capabil să simtă savoarea acestui florilegiu. O scrisoare însoțea coletul. D-a rené Brice mi-a transmis cu amabilitate această misivă inedită către tatăl său; îmi face plăcere să v-o ofer spre lectură: "Sinaia, 21 octombrie 1887. Domnule, Cred că sunt destul de îndrăzneață
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-M. Goulemont, narațiunea pornografică "nu înfățișează niciodată o rezistență la actul dragostei. Nu sunt decât trupuri care se oferă, dorințe spontane și voluptăți imediate. Dacă evocă o rezistență, e pentru a face mai bine schița unui viol, cu o anumită savoare, de altfel fără mari consecințe, fiindcă victima ajunge să consimtă repede"23. La nivelul interacțiunii sexuale, regăsim același lucru ce stă la baza teoriilor pragmatice ale interacțiunii verbale, "principiul de cooperare", căruia filozoful limbajului H.P. Grice i-a dat următoarea
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
un succes remarcabil, fiind publicat și/sau în curs de publicare în țări precum: SUA, Germania, Franța, Italia, Olanda, Israel, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Polonia, Grecia, Slovenia, Bulgaria, Slovacia, Croația, Serbia, Spania etc. Bildungsroman plin de aventuri tragicomice relatate cu savoarea ingenuității vârstei fragede, volumul lui Dragomán a fost, vreme îndelungată, vedeta librăriilor maghiare. Biografie György Dragomán s-a născut în 1973 la Târgu-Mureș. În 1988 s-a stabilit cu familia în Ungaria. A studiat filosofia și literatura engleză la Universitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
viitorii învingători ai naționalei Romăniei și ai echipelor de club. De ce? Dintr-o iubire dezamăgită și pentru că fotbalul îmi oferă minunata șansă de a trăi la nivelul imaginarului magia jocului, a libertății, împlinirea prin arta depășirii condiției umane. Mister, deliciu, savoare, dar și dulce otravă a neputinței strecurată cinic și consecvent în suflet de acești magicieni de serviciu ai lumii contemporane: fotbaliștii! Finala cupei violenței la români Am vizitat cu puțin timp în urmă Târgul Jiu. Un oraș frumos, elegant și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Conf. dr. ing. Dorin LUCACHE, Conf. dr. ing. Cristian Gyozo HABA și Șef lucr. dr. ing. Mihai ALBU. Chiar dacă toți au depășit neliniștea mustului pe care-l dau strugurii de pe dealurile Iașului sau ale Cotnarului, mai au până să atingă savoarea seniorială a vinului vechi de clasă, pe care o degajă cei pe care îi au înaintea lor. Îi privesc cu simpatie și le doresc succes! Ca motivație supremă a alegerii mele - de a vorbi despre Oameni, să ne imaginăm, trecând
OMAGIU CELOR NĂSCUŢI CU DARUL DE A ZIDI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
mi-a trecut și... am râs. Tot râd de atunci. Cum s-ar putea altfel? Duc cu mine în permanență grija că trecerea pe hârtie a unor episoade suculente în oralitatea lor le-ar putea ciobi din autentic și din savoare. E bine s-o citești pe Viorica. E mult mai bine s-o asculți. — Ce faceți în ziua spectacolului? — În general, sunt destul de cuminte, dar nu-mi impun interdicții la vorbit. Am colegi care nu vorbesc două-trei zile înainte. Cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
iar acesta poate fi pus în relație cu estetica manieristă. Declanșate din „înalta lui contemplativitate“ (remarcată încă de E. Lovinescu), cu o propensiune filosofică accentuată, creațiile critice ale lui I. Negoițescu uimesc și farmecă tocmai de aceea prin frăgezimea și savoarea lor senzuală. La fel de pregnant transpare înclinația ludică a spiritului său speculativ, iar străfulgerările ideatice intră uneori într-o țesătură dilatată parcă de un suflu stihial, iar alteori se comprimă, primind relieful de cristal al unor aforisme sau conturul grațios al
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
doux pays de mon enfance*, am încercat o senzație ciudată, în care un gust uitat a revenit pe limbă pentru a se amesteca cu gustul Franței de astăzi. Adică un fel de amestec al celor două țări: o Franță având savoarea noii noastre realități, a vieții noastre de refugiați la Paris, și o alta, o Franță căreia îi regăsisem o clipă savoarea pe care o avea într-o vreme când noțiunea de refugiat sau de exilat nu exista, când n-ar
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
se amesteca cu gustul Franței de astăzi. Adică un fel de amestec al celor două țări: o Franță având savoarea noii noastre realități, a vieții noastre de refugiați la Paris, și o alta, o Franță căreia îi regăsisem o clipă savoarea pe care o avea într-o vreme când noțiunea de refugiat sau de exilat nu exista, când n-ar fi avut nici un sens dac-aș fi auzit-o. Melodia trezise în mine amintirea școlii, a examenelor, făcându-mă să realizez
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]