3,958 matches
-
soclul bisericii și s-a schimbat învelitoarea din draniță cu una din tablă. Tot atunci, zugravul Ion Doroftei din Fălticeni a pictat pereții interiori ai bisericii în ulei. În prezent, pereții interiori sunt tencuiți, iar cei exteriori sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. În perioada 1998-2001, la distanță foarte mică de vechea biserică, a fost construită o biserică de lemn de dimensiuni mai mari, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Piatra de temelie a acesteia a fost pusă în anul
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
Lămășeni este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite cu culoare verde. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
învecinează cu Drumul Taberei, Centrul Civic, și Ferentari și este conține dealurile Viilor și Uranus. "Calea Rahovei" a fost cunoscută în trecut sub denumirea de "Podul Calicilor" sau "Drumul Florăreselor", principalul drum de acces către Alexandria. Numele de pod venea de la scândurile de lemn cu care era pavat, acesta fiind un material mai ieftin decât piatra. "Podul Calicilor" era înconjurat de cerșetori și oameni nevoiași dar autoritățile i-au alungat și au redenumit strada în "Calea Craiovei" pentru a îndepărta reputația proastă
Rahova (cartier) () [Corola-website/Science/303439_a_304768]
-
dat jos lutul de pe pereții bisericii din lemn fără nici o aprobare specială, susținând că a făcut acest lucru ca urmare a faptului că lutul cădea, se formaseră găuri, iar lemnul construcției este pe alocuri putrezit. Pridvorul a fost refăcut din scândură, fără turnul aflat deasupra sa, pereții exteriori au fost curățați de tencuială, iar acoperișul a fost refăcut cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica de lemn din Popești dispune de 12 cărți de cult tipărite pâna la 1899, cum sunt
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali masivi. Edificiul a fost sprijinit pe latura de nord cu un rând suplimentar de stâlpi verticali. Pereții exteriori ai bisericii au lipiți ulterior cu lut apoi zugrăviți, în timp ce pereții interiori sunt placați cu scândură. Clădirea bisericii are următoarele dimensiuni: 13,80 m lungime, 5,45 m lățime și 3 m înălțime până la cornișă. Lăcașul de cult are formă de navă. Biserica are o temelie din piatră și un acoperiș din șindrilă cu scurgere mare
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
de lemn din Valea Loznei în primii ani ai secolului XX. Aceste inventare întocmite în anii 1901, 1915 și 1922 surprind dincolo de graiul local folosit la începutul secolului și eforturile comunității de înnoire. „"Biserica e de lemn are boltitură de scânduri. Are 6 feresti. Ușile bisericei au țîțîni bune zar și cheie. Biserica peste tot e podită pre jos și acoperișul e bun și în stare bună preste tot edificiul. Lungimea edificiului e de 12 metri; ér lățimea de 6 metri
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
boltă semicilindrică, ușor retrasă încheiată pe latura de răsărit printr-un timpan. Cât privește spațiul naosului, acesta este acoperit de boltă semicilindrică înaltă de 4,17 m în timp ce pronaosul are o înălțime de doar 1,81 m, fiind tăvănit cu scânduri de brad. Acoperișul bisericii, din șindrilă, sporește farmecul bisericii. Acesta nu este unitar, deasupra absidei altarului fiind ușor mai scund. Spre vest, deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță ce adăpostește clopotele bisericii. Este învelit și acoperit tot cu șindrilă și are
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
care statul major al armatei a solicitat Departamentul Lucrărilor Publice permisiunea de a recolta florile de tei pentru nevoile spitalelor militare. Problemele legate de furtul gardului persistă, în martie 1855 fiind aprobat un deviz pentru refacerea lui folosind 337 de scânduri și 500 de parmaclâcuri provenite din fondul forestier bisericesc. La 26 august 1856 s-au solicitat alți 8.800 de arbori pentru plantat si 8.000 de exemplare mai mici pentru pepinieră; dintre arborii mari se menționează 450 de ulmi
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
pe un schelet de susținere format din bârne masive din lemn se așeza o împletitură de nuiele umplută cu pământ argilos, bine omogenizat cu paie) și a utilizării de materiale cu durată de exploatare relativ redusă. Tavanele caselor sunt din scânduri sau tencuite. Materialul portant (bârne, furci, tălpi) a îmbătrânit în timp, din cauza vechimii, a instalării umidității în exces, dar și din cauza lipsei lucrărilor de întreținere. Astfel, terenul s-a tasat, pereții au început să se încline, au apărut fisuri care
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
venea pe jos, din Ipoteștiul său natal pentru a-și vizita mătușile. Pereții interiori ai bisericii vechi au fost pictați în frescă în perioada 1956-1957 de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980). Bârnele de stejar ale edificiului au fost placate cu scânduri vopsite în culoarea albastră. Lăcașul de cult este acoperit cu șindrilă. Biserica se află în prezent în faza de restaurare, înlocuindu-se acoperișul din șindrilă cu unul nou. În prezent, în această biserică se slujește numai de sărbătoarea hramului. În jurul
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
ferestre și un gol de ușă, dispus către casa domnească, având fiecare deasupra câte un gol mai mic, zidite ulterior, îngustându-se toate către exterior și servind, probabil, ca locuri de tragere. S-a găsit, de asemenea, sub pardoseala de scânduri un fragment din bolta ce acoperea o încăpere umplută cu bolovani de râu și moloz. Lucrările efectuate în timpul domniilor lui Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, influențate de stilul neogotic, au constat în înălțarea cu circa 5 metri a structurii, adăugarea
Turnul Chindiei () [Corola-website/Science/311833_a_313162]
-
de grandoare și triumf. Comunitățile sefarde nu recită acest poem dar includ în serviciul divin de seară o enumerare a celor 613 porunci ale Torei. În Evul Mediu exista o tradiție de a impune copiilor să lingă mierea de pe o scândură având inscripția unor fragmente din Tora. Tradiția de a consuma produsele lactate are câteva explicații tradiționale, una fiind amintirea cuvintelor lui David despre Tora ca fiind ca "lapte și miere sub limbă". O altă explicație este că înaintea dăruirii Torei
Șavuot () [Corola-website/Science/310346_a_311675]
-
de prea sfințitul mitropolit a toată Moldavia Chir Gavril pe numele tuturor sfinților, 1762”". Dintr-un document vechi, întocmit înainte de restaurarea lăcașului de cult, aflăm că biserica a avut inițial doar două încăperi (altar și staulul bărbaților) cu podea de scândură și un cerdac din lemn de stejar acoperit cu șindrilă. Între altar și staulul bărbaților se afla iconostasul care avea șase rânduri de icoane și numai două uși. Dimensiunile inițiale ale bisericii erau de 7.35 metri lungime și 3
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
vest. Au fost construite un pridvor și un turn clopotniță atașat bisericii. Edificiul a fost supraînălțat și i s-a construit o turlă deasupra naosului. Această operațiune este pomenită într-o inscripție pictată cu litere chirilice în alb pe o scândură la absida laterală: "„Această biserică la Mănăstioara s-ar răpăluit (reparat) la anul 1848 august la 13 s-au început lucrul și s-au săvârșit noiembrie la 20 prin chiverniseala oamenilor Vasile Co(s)ma, Gavril Botnar, Nica Bolohan, Georgi
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
numele donatorilor: "„Acest clopot s-au vărsat satul Plăvălar cu hramul Vovidenia cu cheltuiala Vasile Cosma, Budnar Nica...”". În Cronica parohiei sunt menționate și alte două reparații. La începutul anilor 1900, lăcașul de cult a fost restaurat și căptușit cu scânduri de brad în interior și exterior pentru a-l proteja. Scândurile au fost înlocuite în 1974. Ca urmare a faptului că satul este foarte izolat și are în jur de numai 20 de case, biserica era deschisă numai de sărbătoarea
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Vovidenia cu cheltuiala Vasile Cosma, Budnar Nica...”". În Cronica parohiei sunt menționate și alte două reparații. La începutul anilor 1900, lăcașul de cult a fost restaurat și căptușit cu scânduri de brad în interior și exterior pentru a-l proteja. Scândurile au fost înlocuite în 1974. Ca urmare a faptului că satul este foarte izolat și are în jur de numai 20 de case, biserica era deschisă numai de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului (6 august). În prezent, în biserica
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
piatră cu o inscripție cu caractere chiriclice din care se distinge numai: "„Aciestă S. Cruce sau făcutu de Toader...”". Biserica de lemn din Mănăstioara este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est pe o retragere îngustă. În absidele laterale ale naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține turnul clopotniță. Între
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
gri. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Pardoseala este din dușumele din scândură. Pereții interiori sunt din zidărie cu liant mortar. Casa are două camere, tindă și cerdac. Tinda are mari dimensiuni, de aici putându-se pătrunde în cele două camere și în cămara de pe partea stângă. În spatele casei (pe partea nordică) se
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
rânduri suprapuse și șarpantă în îmbinări chertate. Fumul este evacuat printr-un coș de cărămidă. Instalația de măcinat are în exterior, fixată de grindei, o roată verticală cu cupe, acționată cu energie hidraulică. Apa este dirijată printr-un jgheab din scânduri (latoc) deasupra roții hidraulice verticale (roata cu cupe). Apa este dirijată prin latoc și, în cădere, rotește roata verticală care acționează grindeiul și roțile cu masele ce pun în mișcare axele verticale ale pietrelor umblătoare prin intermediul a doi prâsnei. Muzeul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
ciclopian și zidărie din bolovani de râu prinsă cu liant de mortar. Acoperișul este construit în patru ape, cu pante repezi, având învelitoare din draniță de brad, bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea. Pardoseala este din dușumele din scândură. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Ostra, zona etnografică Humor, care datează de la începutul secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Gherasim Nastiuc. Ea a fost reconstruită în muzeu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3 din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. Locuința are o suprafață mică (6,30x4,20 metri), cu o singură intrare și trei ferestre. Ușa este confecționată din scândură masivă și este fixată cu balamale din lemn, mânuirea pentru închidere/deschidere făcându-se cu ajutorul unui mâner din lemn confecționat dintr-un cui de tisă. De asemenea, ușa dispune și de un zăvor în pârghie: o încuietoare clasică cu căței
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite pe butuci. În partea stângă a intrării este amenajat cu cuptor cu vatră specific zonei. Între cuptor și peretele din față se află un pat din scânduri masive având deasupra o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
are o ușă prin care se realizează accesul în spatele casei. Pereții sunt realizați din bârne fasonate ce au lemnul aparent doar în jurul ferestrelor și al ușii, ancadramentele prezentând chenare lutuite și văruite. Pe trei laturi, construcția prezintă un gang de scândură, marcat de stâlpi ciopliți în volume geometrice. Gangul este susținut de prelungirile tălpilor casei. Grajd cu șură din Mănăstirea Humorului reprezintă o anexă de dimensiuni mari. El este împărțit în grajdul propriu-zis, spațiul liber pentru accesul cu căruța și pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
liber pentru accesul cu căruța și pentru diferite activități gospodărești, respectiv paierul unde se depozita fânul. Sub prelungirea învelitorii este târla oilor. Grajdul este ridicat din cununi de bârne fasonate, iar restul construcției dintr-un schelet de bârne înfundat cu scândură. Celarul (sau bordeiul) este o construcție monocelulară din cununi de bârne încheiate în „coadă de rândunică”, fără ferestre și având o ușă solidă la intrare. Celarul este o anexă gospodărească specifică zonei montane Humor. Atelierul de tâmplărie are o singură
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]