88,416 matches
-
cabinetului întocmită de liberalii lui Dinu, poziția Duduii în chestiunea debarcării lui Guță Tătărăscu. E interesant să te afunzi în politica de cafenea, să te lași înconjurat de vociferările pătimașilor plumitifs. Nu-i simpatizez, dar decât gloata... După-amaiază vremea se schimbă, cerne ninsoarea mieilor. Marica urcă în camera ei să digere zarzavatul lui Proust. Rămân jos pentru a vorbi la Sibiu în ideea de alaltăieri, îndurând tortura domnișoarelor de la PTT. O oră de așteptare pentru zece minute de legătură telefonică! Și
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
români au luat drumul Siberiei și al lagărelor morții din Asia Centrală, răspândite În vastul teritoriu al gulagului rusesc până la Vladivostok. În acest timp Aviația Romana care era angajată În luptele pentru eliberarea Transilvaniei de nord a primit ordinul de a schimba semnele de identificare de pe fuselajul și aripile avioanelor, semnul crucii tricolore cu litera “M” la fiecare capăt au fost Înlocuite cu un cerc tricolor având În centru steaua cu cinci colțuri. Cu toate acestea, avioanele romane erau doborâte sau incendiate
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Șefului Statului Major al Armatelor Terestre Romane. Fă-ți foaia de misiune și adu-o la mine la semnat.” Există momente În viață când o voință mai puternică decât a noastră ne determină să luăm unele hotărâri care ne vor schimbă radical cursul existenței. Așa s-a Întâmplat În acel moment când slt. Theodor Lisaniuc s-a ridicat de la masă și apropiindu se de lt. Florian Buchiu i-a spus : “Te rog lasă-mă să zbor În locul tău la Craiova unde
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
și Înțelege-ți speranța. 923. S-a Învins cineva pe sine fără să moară? 924. Oricât de mult ai dori să devii un altul până la moarte tot tu vei rămâne chiar și cu amintirile propriului tău trecut. 925. Și-a schimbat vreodată cineva trecutul ca să poată spune că posedă voință? 926. Nu trezi fiara din om fiindcă va fi mult mai fioroasă decât orice animal hăituit de natura acestei lumi. 927. Aruncă tot ce este omenesc din tine pentru a fi
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
repetiri ale liniei, o dată cu păsările care pleacă și vin, unind țărmul cu marea, în lung legănate rotiri. Reveriile mării, - cele ale mării pe care am cunos-cut-o, marera litoralului dobrogean, sunt deopotrivă reverii ale plăjii, ale stâncii și ale păsării. Ai schimbat unghiul din care o contempli și marea îți modifică visările. în peisajul nud al apei, ea lasă să înainteze îndepărtatul capăt de arc al golfului, pierzându-l în irizări, în stropii microscopici ai valului, în fâșiile de văzduh ale nămiezii
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
-aș! au zis ei. — Este; că la voi se spune bulibașă, iar la ei se spune Cezar! — Iulică Cezar au recunoscut ei da! Împăratul!... Împăratu Romanilor, ce nu cunoaștem noi restaurantu din Sibiu?!... Mda, le-am explicat, voi sunteți cu „schimbăm dolari”, În vreme ce ăia băteau moneta... Mo ne-ta!... Sistemul monetar care ne interesează pe noi astăzi În redresarea economică!... Nu, nu bătutul ne interesează, ci moneta! Bătutul e la interne, moneta e la finanțe!... Moneta pe care scrie Ave Caesar
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
plus et falimentus Banca de la Strada. Sed guvernatorus respondit: Nihil sine șpaga! Ave tziganis populi brunetis bișnițaris!... Adică, pe limba voastră: Șomaicare! Tzigan-Bank, Cel mai bun banc! Puneți inima cu toții S-o săltăm ca patrioții! Ave Cezar și bruneții Care schimbă corocleții!... Apud, tziganis gentes cantavit: „Nihil sine șpaga”... Așa că să fim atenți, mihi fratris, că ăsta devine imn național! Ia repetați cu mine În ritm „Solemnis martiale”! Hai: Ni-hil si-ne șpa gaaa... Sună mișto, nu?... Hai să mor
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
a devenit carte de-sine-stătătoare. A publicat-o în 1995 sub titlul Mircea Eliade. Un spirit al amplitudinii. A fost tradusă în Franța și în Statele Unite. După zece ani criticul a reluat-o și i-a dublat, aproape, numărul de pagini, schimbându-i și titlul care va fi acum Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei. Despre această ediție a doua a cărții lui Eugen Simion, revăzută și atât de substanțial sporită, voi spune mai departe câteva lucruri. Este vorba în actuala ediție
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
doctorului Honigberger) , adăugând că "ambele direcții (...) se revendică din estetica autenticității îmbrățișată în epocă de mulți prozatori tineri". Dar se poate revendica fantasticul de la "estetica autenticității" ? Sunt categorii compatibile? Criticul ne asigură că sunt, dacă vom ține seama de perspectiva schimbată asupra conceptului de autenticitate care " nu mai are nimic de-a face cu verificarea experimentală (...) tipică pentru pozitivismul secolului al XIX-lea". Eliade însuși, în Fragmentarium, avertizează asupra schimbării perspectivei, arătând că vede în autenticitate "o tehnică a realului, o
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
chiar puține, opera epică a lui Mircea Eliade îi apare criticului "productivă" pentru literatura română, căci și acestea au clintit inerții: În timp ce romanul românesc mergea măreț și liniștit pe albia cunoscută, verificată, Eliade încearcă să-i mute cursul. Agită spiritele, schimbă conflictele, tipologia..." "Un spirit al amplitudinii", "al întregului", "un spirit al totalității", aceștia sunt termenii deseori folosiți de Simion pentru a-l caracteriza pe Eliade dar care i se potrivesc și lui însuși. Spuneam și mai sus: critica sa este
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
când el ridică speriat amândouă mâinile. Ceva îndepărtat și trist, o frică veche îi urcase din rărunchi, ca un fermoar. Ea se opri brusc, contrariată de gestul lui, zâmbind larg, pe sub bretonul negru și din- tr-o--da--tă se hotărî să-și schimbe direcția, făcându-i la rândul ei semn s-o ia în sus. Un timp, Cristian căută cu privirea sunetele scânteietoare, dar își dădu seama că se topiseră în aerul cald, de mai. Se întoarse, încercând s-o urmeze pe fata
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
editura și o sănătate șubredă. De aceea vă spun: cumpărați acum, mai târziu va costa mult! - Nu sunt nici cumpărător, nici vânzător, am răspuns. Mă privea îndelung și eu făceam la fel fără să retrag ceea ce spusesem. Trăsăturile lui se schimbară - ajunseserăm la ieșirea din parc, - el o luase la dreapta, eu la stânga. Se întorsese brusc și-mi strigă tutuindu-mă: - Ai grijă de tine! Am mers în neștire cu nervii zdrențuiți. Când am ajuns acasă în loc să lucrez l-am sunat
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
fel sau altul toate neliniștile ajung pe masa noastră de lucru dis-de-dimineață odată cu o lumină ultravioletă din spațiu. Cuvântul meu preferat este: Fugi! Dar nu mai am unde să fug. Am făcut asta o dată, fără, de fapt, să fug - am schimbat numai o închisoare cu alta ca să constat că exista și o mega-închisoare la care ne gândim rar. Dis-de-dimineață a avut loc o spargere la editura noastră - geamurile mari s-au făcut țăndări, lucruri și hârtii importante au dispărut. Un
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
de "Mamie", în ziua de 20 august 1983, cu abia născuta Quarta; el scrisese alături: "Iată una din cele mai frumoase fotografii din lume!" Aș putea adăuga, în semn de respectuoasă mărturie: Et testis esto! Sâmbătă, 4 decembrie Mi se schimbă întrucâtva caracterul? Nu cred că am devenit dificil cu semenii mei, ci doar mai puțin "acomodant". Exprim, mai mult ca în trecut, sentimente negative - refuz, nerăbdare, apărare a statutului meu literar; fără ostilitate la adresa celorlalți. Voi fi fost, poate, prea
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Se tot mișca lumea asta, nu se poate zice că nu. Așa au trecut anii. Între timp am încărunțit. Am început să albesc. Am albit de tot. Chiar până la oase am albit. Între timp, deși nu pare, lumea s-a schimbat. S-a instalat într-un fel de modă din care nimeni nu poate ieși. Moda agresivității permanente. Azi toată lumea simte nevoia să fie agresivă. Continentul, țara întreagă, orașele, străzile, casele, sunt pline de agresivi. Se confundă dinamismul cu agresivitatea. Extrasă
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
o capodoperă a miniprelucrării metalului și erau doar vreo cinci fabricanți, valoarea lor era mare și merita să-i reciclezi sau să cumperi alții reciclați. Metoda injectării pudrei de metal În micro matrițe, urmată de Încălzirea particulelor până la fuziune, a schimbat Însă situația: au apărut mulți fabricanți și sortimente variate, iar prețurile au scăzut considerabil. De ce să plătești mai mult pentru un bracket reciclat, când poți să-l iei nou și mai ieftin? Am Încercat să convingem ortodonții că bracketul trebuie
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Farouq al Egiptului care abdicase În 1952. În El Monte, partea din Los Angeles unde locuiam, am fost vizitat de Dan Iordăchescu pe care l-am admirat pentru voce dar nu și pentru bancuri. Dintre străini, la New Orleans am schimbat câteva cuvinte cu Jacques Cousteau, venit să exploreze fluviul Missisippi: cum m-am adresat În franceză, m-a luat cu plăcere drept acadian (cajun), adică făcând parte dintre francezii exilați din Canada de englezi: În jur de 1770 aceștia au
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
nu doar cărți științifice, ci și memoriul unei vieți chinuite dar plină de afecțiune față de cei apropiați și de țară. Deasemenea, bun prieten cu Maria și Nicolae Petrescu Încă de pe timpul când eram elevi la Sibiu, ne-am vizitat reciproc, schimbând idei În tehnologie și științe. Nu odată le-am folosit larga lor experiență În metalurgie. Deși i-am fost student, și nu coleg, am avut relații cordiale cu Eli Ruckenstein și cu soția sa Velina: primul este singurul român laureat
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
ziduri, încet m-ai năpădi Cu gândurile tale, Până când n-am mai ști Care din noi e vie Și care-i numai vis. Pas ăn doi Ne furișăm Din larma lumii, Pe pluta noastră De tăcere, Unde tăișul, Discordanța Se schimbă-n ape De mătase, Și-atunci în jur, Adie Raiul; Iar când pășim Parcă sub talpă N-ar fi pământ, Ci numai aripi; Mă ții de mână Și abisul De ne trecut Rămâne zâmbet; Dacă acum, în întuneric, Vedem ca
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
dormeau buștean, iar el nu reușea să închidă ochii, murmura versuri de Blaga și plângea disperat, neputându-se împăca în niciun fel cu soarta. Apoi l-au recrutat. A început seria de compromisuri fără întoarcere. Și a început să se schimbe. Avea avantaje, fiindcă era cu serviciile și, în plus, fiindcă era deștept. Avantaje din ce în ce mai considerabile. A început să se joace, de fapt să-și bată joc de tot, ca să se răzbune pentru această cale pe care fusese aruncat, datorită sărăciei
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
el informații despre ei, lucruri urâte, care, scăpate în presă, ar fi fost devastatoare pentru ăia. Acesta era târgul, echilibrul fragil: el îi lasă într-ale lor, dacă ei îl lasă într-ale lui. A rămas în viață. Și-a schimbat numele. Dar numele nou nu l-a ajutat să-și spele memoria și să se reînnoiască, uitând, lepădându-se de toată ticăloșia trăită, pusă în operă. "Eliberarea" sosise prea târziu, era convins. A devenit profesorul pensionar Tiberiu Naumescu, umbla în
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
ceva din sentimentele mele, eu nu numai că nu-l iubeam pe acest seamăn al meu, dar chiar îl uram, îl judecasem demult în sinea mea și îl condamnasem irevocabil. Acest caz pe care mi l-ați încredințat mi-a schimbat viața. Din raportul meu v-ați dat seama cu siguranță cine este, de fapt, Corneliu Golam și în ce împrejurări s-a încrucișat drumul dumneavoastră cu al său. În deceniul '80-'90, fusese ofițer pe frontiera de vest! Consider că
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
viața celui locuit de rău, atunci nu se cheamă că tu însuți ești un învins, ai comis crima și ai devenit chiar tu o casă a răului împotriva căruia crezuseși că ești menit să lupți?! O asemenea faptă nu-ți schimbă pentru totdeauna cursul vieții, nu devii și tu, dintr-un ins imaculat, senin, un ins cu grele vini și cu somn întrerupt de coșmaruri? Ba da, mai cu seamă dacă, încă din copilărie ți-ai propus, la îndemnul tatălui tău
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Gabriela Adameșteanu "Simțeam uneori... că destinul îmi pregătește din nou, ceva care îmi va schimba încă o dată traiectoria vieții. Atunci, pentru cîteva clipe, vedeam semnele ca pe niște faruri care se aprind deodată în întuneric și se sting repede, prea repede ca să le pot înțelege sensul. Mă ridicam din pat, știind că mi s-au
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
în veșnicul ei roman neterminat concidențele dintre locuri și istorii personale, fără ca ele să pară trase de păr, ori simbolice? De pildă mergi în silă într-o clădire oarecare, la o ședință anostă și toată viața ta viitoare se va schimba, atît de încet, încît n-ai cum să observi. Și doar peste ani, atunci cînd aceeași clădire va intra la fel de neașteptat, iar, în viața ta, o să încerci, inutil dealtfel, să pricepi, cum de s-a întîmplat tocmai acolo? tocmai atunci
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]