3,006 matches
-
cu nimic nu a fost mai prejos decât moartea martirică. Nimic nu‑i putea opri, nici munca grea, nici pericolul Îmbolnăvirii de o boală infec‑ țioasă În timpul Îngrijirii fraților bolnavi. Dintre aceștia, Îl aduce În amintire pe părintele Pantelimon de la schitul athonit Sfânta Ana, care s‑a dăruit slujind altora. „S‑a Îngri‑ jit de cei bolnavi de tuberculoză, i‑a hrănit pe Înfometați În Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 101 timpul marii foamete din perioada de ocupație germană și, În sfârșit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Închiderea mănăstirii. Însă, Dumnezeu și martirul Său au aranjat altfel această problemă. Patriarhul, inspirat de Dumnezeu și de sfântul Său, a căutat să restaureze mănăstirea și să stabilească un monahism cenobitic. Patriarhul Calinic a cerut ajutorul bătrâ‑ nului Sava de la Schitul Xenofont. Acesta a petrecut patru ani În Constantinopol strângând bani pentru Mănăstirea Sfântul Pantelimon. Multe minuni au avut loc În capitală, mai ales atunci când cinstitul cap al sfântului a fost adus acolo de la Athos. Orbii și‑au recăpătat vederea, leproșii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Platon, cum ar fi Euthyphro și Laches, al c]ror scop principal pare a fi continuarea tradiției socratice de filosofie oral] în form] scris]. În operele urm]toare, cum ar fi Republică (pentru care importantul Gorgias poate fi considerat o schit] preliminar]), Platon conținu] s] dezvolte o serie de idei care îl vor separă progresiv de Socrate, cu toate c] el le-ar fi considerat extensii legitime ale abord]rii socratice: în special cea care a ajuns s] fie cunoscut] sub
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atribuite dracilor. Stilul ironic, ludic, alert estompează ideea tragică, profetică a scriiturii. Reeditat de nenumărate ori, volumul Drumul spre mănăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România (1992) oferă informații istorice, culturale, turistice despre cele peste cinci sute de mănăstiri și schituri monahale ortodoxe din România, înființate sau reînființate după 1989. Cărări și gânduri (I-II, 2000-2003) este o culegere de articole publicate în suplimentul „aldine” al cotidianului „România liberă”, la rubrica „Un gând”, din 1997 până în 2003. Textele sunt, cele mai multe, educative
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
așezate pe axul lung. în fiecare locuință era câte un cuptor de lut, realizat cu o carcasă de nuiele, în care se gătea, și se făcea focul iarna, pentru încălzit. Cea mai veche mențiune asupra unei clădiri se referă la Schitul Gârbești, amintit la 25 iunie 1670, conform Fondului de Documente din Arhivele Statului 324/ 16.Acest schit, numit uneori "Cetatea Mică", mai putea fi identificat în anul 1861, când apărea și ca sat în comuna Gârbești, iar apoi ultima mențiune
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de nuiele, în care se gătea, și se făcea focul iarna, pentru încălzit. Cea mai veche mențiune asupra unei clădiri se referă la Schitul Gârbești, amintit la 25 iunie 1670, conform Fondului de Documente din Arhivele Statului 324/ 16.Acest schit, numit uneori "Cetatea Mică", mai putea fi identificat în anul 1861, când apărea și ca sat în comuna Gârbești, iar apoi ultima mențiune, doar ca sat, este în anul 1889. Dăinuirea schitului în acest sat este, probabil, tot atât de veche ca
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de Documente din Arhivele Statului 324/ 16.Acest schit, numit uneori "Cetatea Mică", mai putea fi identificat în anul 1861, când apărea și ca sat în comuna Gârbești, iar apoi ultima mențiune, doar ca sat, este în anul 1889. Dăinuirea schitului în acest sat este, probabil, tot atât de veche ca și satul Schitul Cetatea, a cărui atestare doar noi o punem acum în lumină, cu ajutorul unui martor valoros prezent în documentul nr. 250 din 14 aug. 1483. Atunci, printre boierii martori la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Micotă", ba mai mult, unii au pus și virgulă între ultimele două cuviinte, conchizând apoi că "...este greu de determinat originea greșelii..." în dezacordul creat. în Marele Dicționar Geografic al României ,dar și pe monumentul ridicat în 1950 în curtea schitului se precizează că aici a existat o mănăstire cu 8 călugări până în anul 1864. O biserică nouă a fost sfințită tot aici în anul 1970, apoi a rămas în părăsire până În anul 1993. Se pare că în trecut mănăstirea era
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Rev. "V.Adamachi, nr.2, Iași. 5.Barbu, N. (1987)Geografia solurilor României, CMU "Al.I.Cuza" Iași. 6.Barnea, E. (1985)Cadre ale gândirii populare românești, Ed. Cartea Românească, București. 7.Băcănaru I., Iacob, Gh. (1995)Harta și ghidul schiturilor, mănăstirilor și așezămintelor, Ed. Anastasia, București. 8.Băcăuanu, V., Barbu, N., Pantazică, M., Ungureanu, AL (1980)Podișul Moldovei, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedici, București 9.Bălan, Șt., Mihăilescu, N. (1985)- Istoria științei și tehnicii în România, Ed. Academiei, București 10
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
dar plinește și frumusețea peisajului. 9. BISERICA MĂNĂSTIRII BUCIUM La extremitatea de sud-est a orașului Iași, dincolo de bisericile de la Socola și de biserica Pogărârea Sfântului Duh de la Bucium, la ferma viticolă care pregătește vin liturgic, există din anul 1863 un schit, care a funcționat ca metoh al schitului românesc "Prodromul" de la muntele Athos. El a fost întemeiat de către ieromonahii Nifon și Nectaris. Pe plafonul de la intrarea în biserică se află o frumoasă pictură reprezentând-o pe sfânta Fecioară Maria cu Pruncul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
MĂNĂSTIRII BUCIUM La extremitatea de sud-est a orașului Iași, dincolo de bisericile de la Socola și de biserica Pogărârea Sfântului Duh de la Bucium, la ferma viticolă care pregătește vin liturgic, există din anul 1863 un schit, care a funcționat ca metoh al schitului românesc "Prodromul" de la muntele Athos. El a fost întemeiat de către ieromonahii Nifon și Nectaris. Pe plafonul de la intrarea în biserică se află o frumoasă pictură reprezentând-o pe sfânta Fecioară Maria cu Pruncul Iisus în brațe. Este o reproducere după
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
la o parte, a constatat că se săvârșise o minune: Icoana era "terminată și foarte frumos pictată", de o mână necunoscută și pe care nimeni nu o văzuse lucrând. În mare taină, sfânta icoană a fost dusă la mănăstirea "Prodromul". Schitul mănăstirii Bucium a fost sfințit de către mitropolitul Calinic Miclescu. A fost reparat și extins în timpul arhipăstoriei mitropoliților Sebastian Rusan și Iustin Moisescu, iar pictura interioară, executată în fresco, a fost executată în anul 1967 de pictorul V. Pascu. Prin grija
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a fost sfințit de către mitropolitul Calinic Miclescu. A fost reparat și extins în timpul arhipăstoriei mitropoliților Sebastian Rusan și Iustin Moisescu, iar pictura interioară, executată în fresco, a fost executată în anul 1967 de pictorul V. Pascu. Prin grija I.P.S. Daniel, schitul acesta a devenit mănăstire de călugări, av�nd hramul "Duminica tuturor sfinților" (prima duminică de după Rusalii). În prezent se intenționează construirea aici a unei noi biserici, care să aibă hramul "Învierea Domnului". Prin așezarea ei pitorească și prin liniștea și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu Doamna sa Maria; Care este hramul Sfântului Ioan Zlataust, vito 7191 și s-au zidit în 30 zile". Biserica a fost închinată de la început unei mănăstiri din Rumelia (provincie a Turciei europene cu capitala Filipopole). Avea ca metoc (sucursală) schitul Hlincea. Un document de danie din 1592 menționează existența pe acest loc a unei alte ctitorii mai vechi, anume "Biserica lui Ștefan Vodă" ce se numea "Zlataust", construită din lemn, pe temelie de piatră, în anul 1562 de Ștefan Tomșa
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
care nu s-a abătut nici o clipă. Revenind la cele întâmplate la Bacău, în luna mai, după ce încheiam activitatea didactică și situația școlară, făceam un fel de practică în natură. Cu sprijinul domnului Constantin Donea, care descoperise la Berzunți acest schit părăsit, cu cel al unui primar curajos, ce și-a pus oamenii la treabă și l-au mai curățat un pic, cu ajutorul domnului Țenț, pe atunci director al CPL, care avea 43 nu numai ceva studii de pictură, ci și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
care nu s-a abătut nici o clipă. Revenind la cele întâmplate la Bacău, în luna mai, după ce încheiam activitatea didactică și situația școlară, făceam un fel de practică în natură. Cu sprijinul domnului Constantin Donea, care descoperise la Berzunți acest schit părăsit, cu cel al unui primar curajos, ce și-a pus oamenii la treabă și l-au mai curățat un pic, cu ajutorul domnului Țenț, pe atunci director al CPL, care avea 43 nu numai ceva studii de pictură, ci și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ele erau considerate focare de legionarism, misticism obscurantist, cuiburi de activitate contrarevoluționară, loc de retragere al dușmanilor poporului. Într-o notă informativă a D.G.S.P. privind frământările religioase din țară În perioada 1-10 decembrie 1948 se indica faptul că: “Mănăstirile și schiturile ortodoxe continuă a fi centre de rezistență și camuflaj pentru legionari. Se considera că, În general, călugării și călugărițele aveau sentimente ostile față de regimul comunist, mai ales că persoane din această categorie nu erau Înscrise În vreun partid democratic. În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
și camuflaj pentru legionari. Se considera că, În general, călugării și călugărițele aveau sentimente ostile față de regimul comunist, mai ales că persoane din această categorie nu erau Înscrise În vreun partid democratic. În România, În 1949, existau 206 mănăstiri și schituri ortodoxe cu 5 564 călugări și călugărițe, frați și surori. Majoritatea așezămintelor erau situate În zona de munte și erau greu de supravegheat. Acest fapt Îngrijora autoritățile deoarece erau descoperite legături Între monahi și monahii, pe de o parte, și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
Majoritatea așezămintelor erau situate În zona de munte și erau greu de supravegheat. Acest fapt Îngrijora autoritățile deoarece erau descoperite legături Între monahi și monahii, pe de o parte, și “elemente subversive” pe de altă parte: “[...] Având În vedere că: schiturile și mănăstirile În genere sunt subpopulate, având un mare disponibil de camere; schiturile izolate au câte 2-5 călugări, care În practică nu pot fi controlați și pot foarte ușor să fie curieri și aprovizionatori ai unor elemente subversive se opinează
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
Acest fapt Îngrijora autoritățile deoarece erau descoperite legături Între monahi și monahii, pe de o parte, și “elemente subversive” pe de altă parte: “[...] Având În vedere că: schiturile și mănăstirile În genere sunt subpopulate, având un mare disponibil de camere; schiturile izolate au câte 2-5 călugări, care În practică nu pot fi controlați și pot foarte ușor să fie curieri și aprovizionatori ai unor elemente subversive se opinează ca locuitorii mănăstirilor să fie comasați Într-un număr mai redus de lăcașuri
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
un loc, pot lucra mai bine În atelierele În curs de Înființare de către Patriarhie. Clădirile rămase libere În urma acestor comasări pot fi Întrebuințate În mare măsură drept cămine pentru salariați, drept cămine permanente pentru copiii debili, pentru orfelinate, școli, etc.. Schiturile și mănăstirile care vor rămâne, datorită izolării lor, complet părăsite nu vor fi de nici un folos special eventualelor elemente subversive ce le-ar frecventa, Întrucât neexistând călugări curieri, care să se ocupe de aprovizionare și corespondență, acele clădiri vor deveni
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
trebuiau să aibă certificat de absolvire a șapte clase, certificat de absolvire a seminarului monahal și trebuiau să cunoască o meserie. Dezvoltarea monahismului a stârnit Îngrijorarea autorităților și, așa cum am arătat mai sus, se făceau planuri de desființare a unor schituri și mănăstiri. Patriarhului Îi revine meritul că a reușit să amâne acest proiect. Într-un referat al Direcției Inspecții din cadrul M.A.I., datat 20 iunie 1955, este reluată problema mănăstirilor: după 23 august 1944 o serie de “elemente dușmănoase regimului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
trebuia să fixeze vârsta minimă de intrare În mănăstire la 30-40 de ani, să nu mai fie admisă intrarea În mănăstire a minorilor, să fie limitată deplasarea călugărilor și călugărițelor și să nu li se mai acorde concediu, mănăstirile și schiturile cu un număr mai mic de 5 viețuitori trebuiau să fie treptat desființate, școlile din cadrul mănăstirilor urmau să fie Închise, numărul călugărilor ce puteau frecventa cursurile Institutelor Teologice era limitat la 2, din cadrul administrațiilor eparhiale călugării trebuiau să fie eliminați
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
criminale, reacționare sau leneșe - care au căutat să facă din mănăstiri focare ostile regimului nostru”. Se cerea modificarea regulamentului de organizare a mănăstirilor astfel Încât episcopii și nu stareții să decidă admiterea În monahism, să se evite primirea minorilor, reducerea numărului schiturilor și mănăstirilor prin concentrarea călugărilor În mănăstirile cu posibilități de cazare, să fie excluși călugării care “prin trecutul lor sau prin activitatea lor politică de azi nu au nimic comun cu călugăria, să se reglementeze cu strictețe ieșirile sau Învoirile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
fost legionari sau care au deținut funcții În “aparatul de stat burghezo-moșieresc”, desființarea seminariilor monahale și interzicerea frecventării cursurilor Institutelor Teologice de către călugări și călugărițe, intrarea În monahism să se facă cu avizul Împuterniciților regionali pentru culte, interzicerea Înființării de schituri și mănăstiri, desființarea schiturilor și mănăstirilor Înființate după 23 august 1944, numărul de mănăstiri să fie redus cu 50%, clădirile acestora urmau să găzduiască școli, spitale, case de nașteri, iar terenul și inventarul agricol să fie predat G.A.C.-urilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]