3,288 matches
-
sau morală, copilul eșuând În stări maladive de natură nervoasă, În conduite reprobabile, În eșec școlar etc. Tulburările de comportament constituie una dintre cele mai complexe forme de dificultate școlară. Pot apare fie ca un simptom al unei boli psihice (schizofrenie, oligofrenie, stări demențiale), sau neuropsihice (epilepsie, tumori cerebrale, encefalopatii, traumatisme cranio-cerebrale), fie ca un sindrom (unic sau principal) În anomaliile de personalitate (caracteropatiile copilului, psihopatiile adolescentului). În alte situații ele pot constitui modalitatea de expresie a unor stări reactive, a
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
dezinfectați cu detergent la Viena. Mai bine să ia omul un gât zdravăn de detergent, de calitate germană garantată, decât să intre la noi în spital c-o unghie ruptă și să iasă cu SIDA, ulcer, septicemie, TBC, hepatită și schizofrenie, toate însoțite și cu obligația de coplată, inventată de ungurul de la conducerea sănătății naționale. V-aș mai spune și alte noutăți, dar a sunat clopoțelul pentru cină și mi-i teamă să nu paț vreun conflict familial. Scuze! De-i
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
apartament cu 2 camere, modest mobilat, sursele de venit fiind constituite din pensiile celor doi bătrâni și bursa elevei. Evenimente importante din biografia subiectului: tata a părăsit familia și nu mai ține legătura cu ei; mama a fost diagnosticată cu schizofrenie imediat după nașterea fetiței. Bunicul este bolnav de cancer. 2. Date medicale Evoluția din timpul sarcinii: normală Nașterea: normală Diagnostic: tulburare organică cerebrală, hemipareză spastică dreapta Starea actuală de sănătate: se internează periodic 3. Date psihologice Inteligență: deficiență mentală ușoară
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
bolnavilor afectați de psihoze ar fi rămas constant în timp, dar datele existente lasă impresia că nu sunt suficient de verificate istoric. Ceea ce constituia pentru psihiatrii secolului al XVIII-lea și chiar al XIX-lea un caz de demență precoce (schizofrenie) nu poate fi identificat totdeauna cu ceea ce înțelege prin schizofrenie psihiatrul contemporan. Aceeași observație este valabilă și pentru alte psihoze. Pe de altă parte, cu toată creșterea globală a numărului de boli psihice, o serei de psihoze, mai ales cele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dar datele existente lasă impresia că nu sunt suficient de verificate istoric. Ceea ce constituia pentru psihiatrii secolului al XVIII-lea și chiar al XIX-lea un caz de demență precoce (schizofrenie) nu poate fi identificat totdeauna cu ceea ce înțelege prin schizofrenie psihiatrul contemporan. Aceeași observație este valabilă și pentru alte psihoze. Pe de altă parte, cu toată creșterea globală a numărului de boli psihice, o serei de psihoze, mai ales cele exogene, au scăzut numeric, uneori până la dispariție, cum este cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să se spargă o oală lângă copilul care nu vorbește.* Este interesantă credința că tinerii care se uită mult în oglindă înnebunesc. Credința aceasta, frecventă și în Franța, prefigurează oarecum acel "semn al oglinzii", "le signe de la glace", prodromal, în schizofrenie, descris de autorii clasici francezi. În Moldova se consideră că nu este bine ca un copil mic să se privească în oglindă căci "nu va vorbi". În general, copiii vorbesc foarte târziu. Noi credem că observația este valoroasă, dar are
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fel de specializare a acestor mănăstiri, unele reputate ca binefăcătoare, pentru anumite boli psihice. Perspectiva psihiatrică ne permite să credem că acest proces de afluență către mănăstiri era inevitabil în evul mediu în special în cazul unor boli spectaculare ca schizofrenia, boli care impresionează puternic pe membrii familiei, ca și perioade de decompensare acută, și el de netolerat în mediul familial. Afluența bolnavilor către mănăstiri intra, de altfel, în spiritul bisericii ortodoxe. S-a discutat recent, contradictoriu, caracterul bolnițelor mănăstirești. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
recluziune, este posibil ca aceste amenajări să fi fost făcute în acest scop. Este însă foarte sugestivă existența unui picturi în ulei pe zidul nordic al bisericii, reprezentând o scenă cu caracter mistic, pictură ce are caractere patognomonice plasticii aparținând schizofrenilor. Orice psihiatru va fi de acord cu acest punct de vedere. Dificultăți de tehnică nu ne-au permis realizarea unei fotografii mulțumitoare a acestei picturi care atestă, după opinia noastră, în mod cert, perindarea unor bolnavi mintali pe la această mănăstire
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în investigații repetate perseverent, par a atesta legăturile unor psihoze cu perturbările dinamicii endocrine, bio-umorale. Într-o altă categorie de lucrări referitoare la conformația somatică a alienaților 137, se stabilesc relații între hipotiroidian și epilepsie, hipofuncții genito-suprarenală (uneori hipertiroidiană) în schizofrenie, precum și în teren hipotiroidian și hipercorticosuprarenal în P.G.P. Relații similare se stabilesc între psihoza maniaco-depresivă și o anumită constituție psihologică preexistentă. Această categorie de relații se înscria (chiar precedându-le) în concluziile devenite clasice ale școlii germane (Kretschmer), care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la determinismul endocrin al melancoliei, maniei, demenței precoce și al câtorva deliruri. A subliniat, în paginile anterioare, elementele mai semnificative ale acestei concepții. Trebuie însă să remarcăm, în plus, ipotezele pe care le formulează cu această ocazie despre "demența precoce" (schizofrenia), pe care o abordează cu denumirea de "sindromul schizofrenic". " Într-adevăr, afirmă C. I. Parhon, avem a face cu o entitate morbidă. Este extrem de probabil că factorii diferiți pot realiza acest sindrom." Pentru C. I. Parhon schizofrenia este strâns legată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
despre "demența precoce" (schizofrenia), pe care o abordează cu denumirea de "sindromul schizofrenic". " Într-adevăr, afirmă C. I. Parhon, avem a face cu o entitate morbidă. Este extrem de probabil că factorii diferiți pot realiza acest sindrom." Pentru C. I. Parhon schizofrenia este strâns legată de o anumită constituție somato-psihică, "fapt ce reiese din studiile referitoare la constituția somatică a acestor bolnavi făcute în mod independent Kretschmer și de mine însumi și confirmate ulterior de numeroși autori". El vede în această constituție
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
psihică însăși pare a corespunde unui fel de degradare trofică a centrilor nervoși superiori. Un deficit în metabolismul nucleinelor mi se pare a face parte din patogenia demenței precoce". În completarea acestor opinii, C. I. Parhon a introdus, în tratamentul schizofreniei, insulina în doze mici, în opoziție cu cunoscuta metodă de șoc hipoglicemic insulinic preconizată de von Sackel. În terapia maniei și melancoliei, C. I. Parhon, în spiritul teoriei endocrino-humorale, a încercat tratament cu ser melancolic la maniaci și invers, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
volum, dilatații chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce), au fost găsite modificări constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de scleroză sunt caracteristice; în pelagră, tulburările sunt similare cu cele din demența senilă; în oligofreniile grave, sunt frecvente modificări hipofuncționale. În cadrul unei alte categorii de cercetări au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
special de tip sclerotic. Pe un lot de o sută de alienați decedați s-au constatat, de asemenea alterații la nivelul suprarenalelor, dar nu s-au putut contura concluzii certe. Cercetări privind funcțiile glandelor la bolnavii suferind de demență precoce (schizofrenie) au evidențiat tulburări necaracteristice pentru a se putea stabili oarecare determinisme, dar absența spermatogenezei a fost semnalată ca o regulă. Remarcăm faptul că în concepția lui C. I. Parhon exprimată încă în 1913, demența precoce este, "ca și paralizia generală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
interpretat de autor ca o reacție la agresiunea toxică, specifică acestor situații patologice. Relații similare s-au constatat în cazurile de sifilis nervos. Cercetările referitoare la gonade au permis constatarea scăderii ponderale a acestora, în special la bărbați, în cazul schizofreniei. Investigațiile modificărilor ponderale ale ficatului și splinei au stabilit creșterea greutății ficatului în alcoolism și diferite confuzii mintale (mecanism explicat de agresiunea toxică) și a splinei în alte agresiuni de același gen (alcoolism, pelagră, psihoze toxice), precum și în epilepsii. Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un caracter harnic, erudit, negrăbindu-se să publice de dragul numărului de lucrări. Numele său este legat de Ballif, Sager, Kreindler, Parhon, State Drăgănescu, J. Nițulescu, Florica Bagdazar, Smenea Suhareva, cu care a colaborat mulți ani. Cercetările sale privind nevrozele copilului, schizofrenia la tineri și autismul infantil sau acelea privind coreea Sydenham, coreea cronică, diferitele forme de encefalopatie și altele l-au consacrat ca un eminent pionier al pedopsihiatriei în România. Tadeusz Pirozynski După martie 1985, conducerea spitalului și a clinicii de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nr. 1-2. 4. Grigoresco D. et Vasiliu. Rcherches sur l'influence des diverses substances hyperou hypotoniques à action pharmacodynamique et du réflexe oculo-cardiaque sur la pression du liquide céphalo-rachidien. Noiemb. 1928, nr. 2. 5. Dr. Gundhord. Asupra unui caz de schizofrenie, pag. 87 Dec. 1924, nr. 2. H 1. Hoffman A. Un cas de lipomatose associée à la pellagre. Ian. 1926, nr. 1. I 1. Dr Ionașiu. Un caz de psihoză consecutivă unei leziuni cerebrale circumscrise, pag. 76. Dec. 1924, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
arhivă și a bibliografiei aferente demonstrează că evoluția patologiei psihiatrice în Moldova se caracterizează prin scăderea progresivă a psihozelor infecțioase și carențiale (pelagră, sifilis, confuzii mintale), prin menținerea unui tablou constant și a unui indice cifric stabil în îmbolnăvirile de schizofrenie și psihoză maniaco-depresivă și prin creșterea numerică a tulburărilor nevrotice. Perspectiva istorică în aprecierea critică a evoluției patologiei mintale și a dezvoltării asistenței de specialitate s-a dovedit utilă în ceea ce privește conturarea unor factori cu caracter social istoric, implicați în patogeneza
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și esențial, sau benign, neasociat cu vreo afecțiune a sistemului nervos, deși au fost descrise cazuri de transmitere autosomal dominantă. Tremorul membrelor, care se accentuează odată cu înaintarea în vârstă, se asociază cu tulburări de vorbire. Anumite afecțiuni psihice, cum sunt schizofrenia, depresia clinică, tulburarea bipolară, se pot manifesta printr-un sindrom psihomotor numit catatonie. Acest sindrom reunește starea de fixare a corpului în anumite poziții, conduita stereotipă și stupoare mintală. În schizofrenia catatonică pacienții pot pierde abilitățile motrice, ignorând stimulii externi
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cu tulburări de vorbire. Anumite afecțiuni psihice, cum sunt schizofrenia, depresia clinică, tulburarea bipolară, se pot manifesta printr-un sindrom psihomotor numit catatonie. Acest sindrom reunește starea de fixare a corpului în anumite poziții, conduita stereotipă și stupoare mintală. În schizofrenia catatonică pacienții pot pierde abilitățile motrice, ignorând stimulii externi (stupoarea catatonică), sau, din contră, să manifeste o hiperactivitate motrică (excitarea catatonică). Nervii periferici pot fi lezati prin traumatisme, procese de scleroză a vaselor perineurale, stricturi cicatriceale, inflamații sau tumori, manifestarile
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
tărie concluziile cercetărilor (Siddiqi, Reevesxe "Reeves", 1986; Dasguptaxe "Dasgupta, S.D.", 1989) despre atitudinile și comportamentele dualiste ale indienilor asiatici. Siddiqi și Reeves (1986) interpretează această nepotrivire ca un exemplu pentru ceea ce Bergerxe "Berger", Berger și Kellnerxe "Kellner, H." (1973) numesc „schizofrenie creativă”, care sugerează o pluralizare/fragmentare a lumilor în societățile moderne. Dasguptaxe "Dasgupta, S.D." (1989) consideră că aceasta este rezultatul sistemului de învățământ din Indiaxe "India", care respectă principiile hinduse de holism, ierarhie și continuitate în societate și familie, urmând
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
susținut că se comportă netradițional la locul de muncă și tradițional acasă sau în comunitatea etnică, atât din necesitate, cât și din proprie voință. Deși această dualitate poate părea complicată, teoria lui Bergerxe "Berger" și a colaboratorilor săi (1973) privind „schizofrenia creativă” susține că, în societățile moderne tot mai complexe, oamenii își fragmentează personalitățile pentru a supraviețui în lumile multiple în care trebuie să acționeze. Este demn de menționat faptul că, deși câteva femei profesioniste mai în vârstă, cu cariere pe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
îndeplinite. E. Nu s-a manifestat niciodată un episod maniacal, mixt, sau hipomaniacal, și nu au fost niciodată reunite criteriile de recunoaștere ale tulburării ciclotimice. F. Perturbarea timică nu apare doar în timpul evoluției unei tulburări psihotice cronice, cum ar fi schizofrenia sau o tulburare delirantă. G. Simptoamele nu se datorează efectelor psihologice directe ale unei substanțe (de exemplu abuzul de droguri, un medicament) sau unei afecțiuni medicale generale (de exemplu hipotiroidia). H. Simptoamele antrenează o suferință clinică semnificativă, sau o alterare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această legătură: în primul rând, adulții ce manifestă tulburări de dispoziție prezintă adesea un anumit grad de dilatare ventriculară și dezvoltarea unor scizuri cerebrale. În al doilea rând, există un teren genetic comun pentru depresie, pe de o parte, și schizofrenie și tulburare a atenției/hiperactivitate, pe de altă parte, aceste ultime două patologii fiind asociate cu probleme neuro-developmentale. În al treilea rând, se constată faptul că copiii părinților deprimați au un IQ mai scăzut, rezultate mai slabe la școală și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ateoretic, o distanțare de orice analiză și abordare psihopatologică, o relativă ignorare a caracteristicilor psihologice și psihodinamice ale adolescenței. Totuși această „prezentare” semiologică are un merit: acela al expunerii cu claritate a riscurilor stabilirii în exces a unui diagnostic de schizofrenie sau de psihoză la această categorie de vârstă (între 15-25 ani), cu implicațiile terapeutice pe care le antrenează. Acest risc este cu atât mai mare cu cât episodul depresiv este însoțit de simptoame numite „psihotice” (mai ales delir și halucinații
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]