1,460 matches
-
pași, deocamdată timizi și ezitanți, În direcția construirii unei perspective a neutralității implicate, acea cold empathy, debarasată (sau cel puțin conștientă) de prejudecățile specifice universului mental al observatorului. Se poate constata, la capătul acestei analize, că privirile autorilor maghiari care scrutează, la Începutul epocii moderne, chipuri de românce sunt marcate prea puțin de o perspectivă etnică sau naționalistă. Desigur, percepția lor, aidoma oricărei reprezentări umane, nu era inocentă din punct de vedere ideologic. Dar ea nu a fost influențată În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL AVENTURĂ, CĂLĂTORIE Testul nr. 15 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Paris! Am o strângere de inimă. Aș vrea să-l văd de departe. Aplecat pe fereastra vagonului, cu ochii lacomi, scrutez mereu zarea. Întunerecul, punctat de sclipirea stelelor, nu scoate în relief decât vacarmul metalic al trenului care parcă niciodată n-a fost atât de aprig. În zare, în stânga, apar câteva pâlpâiri de lumină și se sting îndată. Trenul apoi își
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de îmbogățirea pinacotecii ieșene, prin donații ale propriilor creații, cele mai reprezentative, și prin price- perea cu care s-a ocupat de restaurarea lucră- rilor existente. Același Petru Comarnescu evo- că și calitățile artistului care “Stătea cu orele în muzeu, scrutând tehnica bătrânilor maeștri. Avea o devoțiune aproape sacră pentru ei și se simțea deosebit de folositor, restaurându-le operele deteriorate de vreme și de intemperii vrăjmașe” (Comarnescu Petru - idem, pag. 39). Preocupările sale legate de rostul și temeinicia existenței Pinacotecii, îngemănată
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
rău scoate lucruri rele din tezaurul său rău. La propagarea cultului icoanelor a contribuit mult Conciliul din Constantinopol din anul 692, acolo unde s‑a exprimat regula ca Isus Cristos să fie înfățișat după asemănări umane, prin aceasta putându‑se scruta mai bine profunditatea misterului umilinței la care s‑a supus Cristos în viața sa pământească, prin pătimire și moarte. Sfântul Ioan Damaschinul spune că: icoanele sunt Sfânta Scriptură care se oferă cu precizie și facilitate de interpretare: ele vorbesc, nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf. Noul DEX, Ed. Litera, București 2011. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 80 stufoase, doi ochi scrutează peste grupul celor trei tineri, o dragoste duioasă pentru trupul neînsuflețit al celui căruia îi susține aproape el singur toată gre‑ utatea. Obrajii, buzele, nasul puternic, barba bătrânului Iosif, toate vorbesc despre o deznădejde resemnată în urma unor încercări multe și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
auditivă", dar și despre imaginile vizuale ale poetului și mai ales despre imaginile frecvent folosite, oare "ar putea avea o valoare simbolică, pe oare n-o cunoaștem însă, pemtra că au ajuns să reprezinte sentimente prea adânci spre a fi scrutate". Eliot citează și se arată de acord cu studiile lui Cailliet și Bédé referitoare la legătura dintre mișcarea simbolistă și sufletul primitiv, și conchide: "mentalitatea prelogică persistă la omul civilizat, dar apare numai la poet sau prin poet". *6 În
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
să intre În apă, fiecare a reușit să treacă râul. Cum? 28. CĂTRE VALE Șl SPRE DEAL Pe drumul de costișă Ce duce la Predeal Ion privea spre vale, Iar Nae Înspre deal. Pe Valea Timișului primul Cu mult nesaț scruta, Iar celălalt la Cioplea Priveliștea-admira. Fără a-ntoarce capul Ion lui Nae-i zice: - De ce zâmbești, amice? (Cum a știut Ionică că Nae chiar zâmbise?) 29. CEASUL CU NOROC Un excursionist a pornit spre o cabană. Nu cunoștea prea bine
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
și de reproducere a ei prin intermediul unei imagini (obținute fizic). "Teoria", în virtutea etimologiei sale grecești, desemnează contemplarea ideilor sau a unui obiect stimulativ, activitate din care poate emerge o schemă, la rândul ei generatoare de noi idei sau interpretări. Teoria scrutează de la distanță semnificațiile și le integrează într-o nouă viziune asupra lucrului însuși și asupra lumii acestuia. Contemplarea imaginarului este în sine o interpretare a acestui fenomen care transcende realitatea - deși e puternic ancorat în ea -, tocmai datorită gândirii imaginative
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul olfactiv), a degusta, a gusta, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mirare, uimire, spaimă etc.)". A ÎNTREVEDEA tranz. "a întrezări". A ÎNTREZĂRI tranz. "a zări, a vedea în chip vag, a desluși anevoie (printre alte lucruri sau în treacăt)". A OBSERVA tranz. "a examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta". A OCHI tranz. "a urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva". A PERCEPE tranz. "A sesiza ceva cu ajutorul simțurilor și al gândirii, prin reflectare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a(-și) pune ochii pe cineva". A PERCEPE tranz. "A sesiza ceva cu ajutorul simțurilor și al gândirii, prin reflectare nemijlocită". A PRIVI tranz., intranz. "a-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita". A SCRUTA tranz. "a privi cercetător, atent; a căuta să pătrundă cu privirea; a examina în amănunt". A SPIONA tranz. "a privi, a urmări pe furiș". A SE UITA refl. "a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva (pentru a vedea); a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Eliberare*, Claude Lefort, fondator împreună cu Cornelius Castoriadis al revistei Socialisme ou Barbarie și care a urmărit seminariile lui R. Aron între 1960 și 1967, revine la o abordare centrată pe conceptul de totalitarism. în Un om în plus (1976), el scrutează opera lui Soljenițîn care „face să apară marea mașină a opresiunii, mecanismele exterminării ascunse sub panourile decorative ale revoluției”. Critica pe care o face totalitarismului și reflecțiile sale asupra emergenței democratice (Invenția democratică, 1981) îl incită să comenteze lucrarea prietenului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Din cele de mai sus se desprinde ideea potrivit căreia diferența majoră dintre leadership și management constă în aceea că primul este mai frecvent asociat cu planul cognitiv, imaginativ, anticipativ, pe când al doilea cu planul acțional. Liderul este cel care scrutează viitorul, stabilește scopuri și planuri de acțiune, managerul le transpune în practică. Liderul este un spirit penetrant, cu aptitudini de gândire analitică, strategică și multilaterală, cu abilități psihosociale, managerul dispune de aptitudini operaționale, de capacitatea de „a ști să facă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
religiilor, istoriei, moravurilor, tradițiilor și fazelor umanității nu sunt pierdute pentru mine. Aceste studii, care lărgesc orizontul atât de strâmt al gândirii, care aduc În fața rațiunii marile probleme religioase și istorice, care forțează omul să privească În urmă, să-și scruteze convingerile și să formuleze altele noi, această mare și intimă educație a gândirii prin gândire, prin locuri, prin fapte, prin comparații ale vremurilor cu alte vremuri, ale moravurilor cu alte moravuri, ale credințelor cu alte credințe, nimic din toate acestea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu zel nesmintit. Aici se cuvine să întrerup puțin epicul și să fac o buclă, nu neapărat narativă. O puteți lua ca pe-o simplă compunere despre ce-am cărat cu mine (în tren, pe jos și-n mașină). Dar scrutată în adânc, descrierea aceasta - fie și restrânsă, pentru că n-am unde să mă desfășor - spune multe și-ascunde un secret. Deși o parte din el s-a deslușit acum un an în Ultimul sufleu la Paris. 69 de rețete culinare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
schimbare se înscrie într-o durată lungă. În cazul politicii comparate, regăsim aici perspectivele lui Eisenstadt, lui Rokkan, Tilly sau Skockpol. Timpului mediu, consacrat cercetării ciclurilor și interciclurilor, îi corespunde pentru a relua termenul lui Edgar Morin analiza mezosociologică, care scrutează dezvoltarea dialecticii actorului și a sistemului: aceasta fondează, potrivit celor spuse de doi dintre reprezentanții ei iluștri, sociologia organizațiilor. În domeniul politicii comparate, i-am putea găsi o variantă recentă în metodologia originală, deși statică, propusă de Charles Ragin. Timpului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de câinii vagabonzi. O vizită în acest loc transformă pagini din volum în mărturii legate de morțile inexplicabile ale unor sinucigași neverosimili, ale celor înecați cu mâinile și picioarele imobilizate cu sârmă, sau ale celor uciși în banale accidente. Textul scrutează acuzator lipsa de umanitate a celor ce au făcut posibil, prin zelul lor absurd și pervers, unul dintre cele mai atroce sisteme politice din Europa secolului XX. Iar despre oroare nu se poate vorbi astfel încât ea să nu pară ficțiune
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
din obișnuință, la locul rămas gol, și ne podideau lacrimile", mărturisește măicuța Fanuria, mărturisesc viețuitorii de la Giurgeni La Vaslui, Maica Domnului a strâns o golgotă de necazuri și dureri. A privit spre evlavia unora, spre cutezanța și nădejdea altora, a scrutat depărtările, pe drum, dar și din biserică, s-a întristat și s-a bucurat deopotrivă. Însă, cât poate Ea să se roage pentru noi, cum poate să ne salveze, dacă noi nu vrem să fim salvați? La zece, cincisprezece metri
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
care, în concurență între ele, sau oricum, fără nici o coordonare "centrală", le distribuie mijloacele de comunicare" ceea ce ar face imposibilă ideea unei realități unice și ar elibera "dialectele". Fără îndoială, presupozițiile filosofice ale celor doi îi așază în opoziție, chiar dacă scrutează aceeași societate mediatică. Totuși, într-un punct ei se întîlnesc: acolo unde Sfez ne spune explicit că nu comunicarea în general este obiectul criticii sale, ci doar comunicarea tautologică, adică partea goală a paharului, iar Vattimo sugerează că nu s-
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
gara Adjud, mesajul vine prin codificare hipercodificare, caută cheia de zi, stea de mai mică magnitudine decît clipirile pe stîlpii satelor, halta Bîlca indistinct, Borzești petice de zăpadă, navetist pîntecos, în locomotivă mecanicul aplecat de spinare, flaneaua de lînă, nașul scrutează din capăt tot doi călători, izvorul biserica scăzînd în anexe muzeistice, clopotnița, "2006 la mulți ani"! acoperișul barului ilegal de aproape, literele invers, lectură srevni în trupul originar, Onești de la crucea de lumină în pinten subcarpatic. Ora 6,50, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1989, pp. 256, 83). Plasăm în sarcina capitolului următor rolul de a arăta modul în care memoria națională românească se configurează pe coordonatele definite de acest conflict deschis între viziunea explicit naționalistă și concepția critică asupra trecutului național. Înainte de a scruta prefacerile aduse de interbelic în gestionarea politică a trecutului românesc, considerăm oportună zăbovirea prilejuită de întocmirea, în acest punct al analizei, unui bilanț provizoriu privitor la raporturile mutuale dintre educație și naționalism în context european, respectiv autohton românesc. Suita de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națională definită pe criterii etnice), acum literatura didactică difuzează un umanitarism, reflectat în responsabilitatea morală și solidaritatea socială față de umanitate în general, nu doar față de aproapele național. Semne indicatoare ale decadenței paradigmei etniciste a identității naționale sunt reperabile în clar scrutând nou apărutul gen al literaturii didactice, introdus în postdecembrism, al "culturii civice". Estomparea etnicității ca factor decisiv al definirii identității naționale vine ca efect al promovării unei noi concepții despre patriotism, specificat tot mai mult în termeni civici și nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
operațiilor acesteia), având drept element originar structura judicativă S P, în lămurirea problemei deschise aici despre rosturile analiticii și dialecticii, în măsura în care acestea au de-a face și cu obiectul "cunoștințelor" dobândite prin construcția de raționamente, trebuie să ne îngăduim să scrutăm și ceea ce se află dincolo de aceste limite formal-judicative. În felul acesta, încurajați de ceea ce se vestește deja dincolo de orizontul străbătut până acum, ne-am putea afla în deschiderea unui nou orizont semnalat, timid, și mai devreme pe care l-am
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]