2,779 matches
-
pământ ars de stele. Ați durat o Casă a Poeziei, în care trăiește un neam întreg, învățându-ne cum să viețuim demn, întru curățenia lacrimii, asemenea ființei începuturilor de lume, ,,aurorală, nefisurată, neculpabilizată”. Primordială înțelepciune! Primordială bunătate! Primordială iubire de semeni! Adâncă plecăciune, maestre, pentru clipele neasemuit de frumoase sub semnul cuvântului zămislitor de pronie, a cuvântului îndumnezeit de credința dumneavoastră îndurătoare, de blândețea sublimă, de iubirile vrednice, de osânda dumneavoastră aleasă. Mă simt împlinită, pentru faptul că am avut nemăsurata
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
zidurile nu vor rămâne pustii, ci că vor continua să se înalțe. Bucuria ar fi dacă buna-cuviință cu tot ce implică ea în plan spiritual și comportamental ar prinde temelii și s-ar desăvârși în comportamentul a cât mai mulți semeni de-ai noștri. Astfel lumea ar deveni mai bună, mai dreaptă și mai frumoasă, iar Domnul Hristos și-ar face simțită prezența prin fiecare trăitor al bunei-cuviințe. 4. Pr. Dr. Gh. Paschia, Buna-cuviință creștină, Bârda, Editura „Cuget Românesc”, 2010, format
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
l-a făcut nu a dorit să fie apreciat și răsplătit de oameni ci de Dumnezeu. P. F. Părinte Teoctist - fostul Patriarh al României, a recunoscut și a apreciat în numeroase rânduri puterea de muncă și dragostea față de Dumnezeu și semeni a Părintelui Voicu : „ Meritele dobândite l-au recomandat autorităților bisericești, care l-a promovat în funcții de răspundere, dar mai ales dragostei discipolilor care, fără excepție, păstrează amintirea luminoasă a profesorului de vocație și a dascălului plin de căldură sufletească
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
1996. 3. Al IV-lea Congres al Facultăților de Teologie, București, 12-16 august 1996. Din cele prezentate, am reușit să vedem un model și exemplu demn de urmat atât ca activitate știițifică, dar mai ales de iubire față de Dumnezeu și semeni și cred că de aceea, Bunul Dumnezeu l-a binecuvântat cu o viață lungă de aproape 86 de ani, P. C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Constantin Voicu a rămas pentru noi: „Tata Voicu.” În concluzia și încheierea acestui material
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
cu cele mai bizare cereri: pensii, case, pământ, porc de crăciun, ceva bani de băutură, butelie, concediu medical și multe altele. Spre propria sa nedumerire, faptul că el le aproba cererile nu provoca nici un deces. În consecință, o fericire fără seamăn îl cuprinse și până spre dimineață, deși nu băuse nimic, semnă câteva sute de astfel de solicitări. Abia când căzu sub birou, ușa nu mai fu dată de perete. Și, inspirat probabil de culorile mochetei, se târî spre un fel
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
Implorând ascultare. Explicând că nu suntem noi... Că nu-s trupurile și sufletele noastre Cele pe stâlp răstignite și expuse lapidării. Că nu e a noastră acea îngrozitoare vinovăție Cu care ticălos ne-ați împroprietărit, Voi, cei mai ticăloși dintre semeni, Atârnându-ne portretele în piețe Cu răsplata afișată celui ce ne va vinde trăind...” (Lucia Olaru Nenati) Căci imprevizibili șacali ne pândesc în gol, ne adastă, obligându-ne să ne apărăm, să contrazicem zvonurile infamate, anihilând puternicul sentiment de injustiție
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
există și un al treilea personaj - spectatorul, cumpărătorul, consumatorul de calomnie, cel care digeră și receptează calomnia, trăind plăcerea de a i se livra generos picanteria și spectacolul sordid. Și astfel calomnia prinde în nisipurile ei mișcătoare tot mai mulți semeni, tot mai multe realități și năzuințe, prosperând pe tărâmul clevetirii, compromiterea devenind unanimă. Intentând proces calomniei, sentința nu poate fi decât cea pronunțată de Cristian Tudor Popescu în finalul volumului ,,Luxul morții”: ,,Și nu oricine pe lumea asta ar trebui
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
în ce o privește pe Oana Stancu acest țel este guvernat de conștiință. Oana Stancu este un om rar de bun, un om rar de frumos! În caracterizarea ei este constatabilă o raportare pe care o au eroii: raportarea la semeni prin cedarea unei părți din iubirea sa, unei părți din odihna sa, unei părți din liniștea, sănătatea, fericirea, viața sa, semenilor! Prin anchetele pe care le realizează, mai cinstit de ce fac unii procurori și mai presus de ceea ce desăvârșesc unii
OANA STANCU. FIIND, LA RÂNDU-I, IZVOR DE VIAŢĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343482_a_344811]
-
nr. 641 din 02 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Milioane de țipete ecou din suflete pierdute în nopți fără sfârșit o urmă o rană în Creație crucea despicată de chin lasă sângele să curgă plânge Duhul cel Sfânt milioane de semeni și voi sunteți români! Million of screams Million of screams echo of lost souls the endless nights trace a wound in Creation cross split of torment give blood to flow cry Holy Spirit million peers and you are Romanian! Referință
MILLION OF SCREAMS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343516_a_344845]
-
ieși fără durere - cum iese din pâlnia de corn sunetul ori albă, dintre nouri, luna și fără să-mi pese că-ncet vor veni pedepsitorii trupu-mi să-l deie la zei ori focului ori spânzurătorii să-l deie! O fără de seamăn pasăre albă se va face sufletul meu și-i veți simți lumina bătând în ferestre pe când veți fi îndurerați și singuri, pe când veți pleca la-ntâlnirea cu moartea ori poate la-ntâlnirea cu gloria totuna fiindu-vă care din ele
OBSESIA PĂSĂRII (POEME) de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344023_a_345352]
-
unui om cu un imens spirit de sacrificiu, clădit în timp cu multă migală, răbdare, tenacitate, mult talent și rafinament pedagogic, prin insuflarea umanismului și a solidaritații umane, atașament față de profesia de dascăl, promovarea binelui și a iubirii necondiționate față de semeni,dar, mai ales, față de familie. Omul este un izvor de gânduri, de trăiri și de sentimente. Nimeni nu a încercat să numere câte sentimente există în sufletul unui om pentru că acestea nu se pot număra, căuta sau accesa, deoarece nimeni
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344050_a_345379]
-
profundă am pătruns în trăirile și simțirile distinsului autor și deschizător de drumuri în călătoria sufletului pe aripi de poezie adevărată, ca și pământul din care s-a înfruptat cu nesaț pentru a zămisli tainele sufletului zbuciumat de iubirea pentru semeni, pentru apropiați, pentru nemuritoarea poezie, piatra de temelie a lirismului și model pentru generațiile ce vin din urmă, pentru a putea intra în inima cititorilor de limbă turcă, aceștia fiind, din fericire, tot mai mulți. Intrând, prin traducere din limba
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
smarald, strălucitor. Și nu numai candoarea locului de unde privea misionarul darurile cerești pentru lumea aceasta, dar și priveliștea mai largă înspre mare, ce se întindea la infinit, până la hotarele orizontului înfrățit cu cerul, era de o strălucire și frumusețe fără seamăn! La poalele munților din jur, spre mare, se întindea strălucitorul oraș, această Genova renumită pentru bogățiile și cultura ei străveche, cunoscută încă din timpurile romanilor. Iată, acele clădiri maiestuoase, grădini largi, hipodromuri, coline cultivate cu viță de vie, toate într-
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
este Comuniune de persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, dar și omul este o persoană creată după chipul lui Dumnezeu și care tinde la asemănarea cu El. Ca persoană, omul este menit să intre în comunicare și comuniune cu ceilalți semeni și cu Dumnezeu, fapt ce duce la nașterea unei comunități ziditoare și sfințitoare, adică mântuitoare. Astfel, eliberat fiind de falsele concepții antropologice, omului i se oferă perspectiva înnoirii și desăvârșirii prin Hristos și în Hristos. Sub această formă, concepția antropologică
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > MARAMA Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce frumos îți porți marama , Mamă ! Simt un dor nespus ... Dar că semeni cu Maria , Niciodată nu ți-am spus . Ești acum în toamna vieții , Dar , cândva , sosi-va iarna ... Peste gândurile toate , Ce frumos îți porți marama ! Astăzi vreau să- ți cer iertare Și în versuri să se scrie , Ca iubirea mea
MARAMA de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344211_a_345540]
-
cu moartea. -Nu este vorba despre o lege juridică sau de vre-o normă asemănătoare dreptului roman, ilustre procurator. Este vorba doar despre o convingere interioară numită poate pretențios ,,lege”. În fapt este o simplă recomandare de comportament în raport cu ceilalți semeni. I se spune legea iubirii aproapelui. -E de ajuns! exclamă Ponțiu Pilat. Ce poate să însemne asta? Iubirea nu e lege în primul rând! Gândiți-vă însămagistre că totul poate fi interpretat... la Roma! -Ba bine că nu, ilustre procurator
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
ce ne dezvăluie că scriitorul Iulian Patca este un patriot ce-și iubește și respectă istoria și personalitățile neamului românesc. Citind volumnele sale constat că autorul lor este un romantic, eul lui vibrează la toate trăirile prin care trece alături de semeni. Autor de proză scurtă, monografii și cărți de publicistică, așa cum scriam mai înainte, Iulian Patca în “Să vii și mîine’’ se lasă bântuit de un freamăt elegiac de cea mai aleasă speță. Poemele desfășoară superbe proiecții ale reveriei, în care
IULIAN PATCA-70, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343123_a_344452]
-
acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu, zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
zguduitor de atroce pentru vremuri de pace. Se instala un nou regim de guvernare, impus de Rusia bolșevică, unul dintre învingătorii conflagrației mondiale. Mii de oameni umpleau închisorile, vinovați doar de tărie de caracter, de respect de sine și de semeni, în spiritul libertății lăsate de Dumnezeu și consacrate de societățile democratice. Luni de anchete sadice și ani de temniță grea mutilau și curmau destine. În localitatea Girov, pe Dealul Balaurului, culme prelungită până spre Piatra Neamț, apărură semnele desprimăvărării. O turmă
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
DE ÎNGERI Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Spuneți-mi, îngeri, de unde vine mana voastră, din cer sau de la oameni? Că prea vorbiți pe limba noastră cântând de lucruri mari spre semeni... Sau poate oamenii din voi învață și se înalță peste lume asemeni vouă, cei care trâmbițați asupra noastră credință nouă... Spuneți-mi, îngeri, cum se face că lumea-ntreagă vă adoră și Dumnezeu, pe limba noastră prin voi renaște viață
PLOAIE DE ÎNGERI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343151_a_344480]
-
iubire a pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea dea lungul anilor asupra celor ce poposesc în Dealul Copoului, sub teiul secular, marcându-i definitiv cu acele sentimente înălțătoare, cântate atât de măiestru de către poetul fără de seamăn, sentimentul de iubire. Atâta timp cât teiul va pulsa de viață, sub coroana sa măreață, mereu se va naște o nouă dragoste, iar perechile ce se vor așeza pe acea băncuță plină de farmec, indiferent de vârsta celor ce se odihnesc pe
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
orbul, cutezătorul și văzătorul, În mine Iisus alină poporul, iar Iuda se vinde pe sine de dragul iubirii de pâine, în mine bărbatul se luptă pentru ziua de mâine, cucerește tărâmuri, femeia renaște și naște, se face iubire de pace, de semeni, de oameni, de lume... Și este, și sunt în tot și în toate ființă, știință și neștiință, fărâmă de conștiință, lumină, o formă de gând, eter, apă, foc și pământ. @Liubastra, 01.02.2017 Referință Bibliografică: Elementul lui Sunt / Liuba
ELEMENTUL LUI SUNT de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343164_a_344493]
-
intri cu lămpașu-n șut, băiete, În praful cel mai greu ce te-mparte În foamea ce-a trecut și-o nouă sete! AURUL DIN VALEA SEACĂ Marie Thérèse, a „Europei soacră” Trimis-a la Băița nemți destoinici Să sape fără semeni tărăboinici În Seaca Vale după roca sacră, Ce în coroana de-aur tot consacră Habsburgii atât de vechi,creștini, războinici, Prin toată-mpărăția, practici, roinici, Să-mpodobească funerara lacră. „Austriei i-e hărăzită-o lume”, Scriau prin A.E.I.O.
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
Acasa > Impact > Istorisire > RUGĂ ... Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Și prinde-mă , Doamne , de aripi Și nu mă-ndeparta de la Tine ! Trezește-mi iubirea de semeni , Învață-mă ce e rău , ce e bine ... Și pune-mi pe creștet cunună , Ca gânduri frumoase să am ! Să fiu eu , smeritul din umbră , Să fiu ploaia căzută la geam ... Să fiu eu , călătorul din stele, Cu dragoste către
RUGĂ ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343222_a_344551]
-
Acasa > Impact > Istorisire > IARNA, CE BIJUTERII ... ? Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 1809 din 14 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Iarnă , ce bijuterii Risipești din stele, Și câți îngeri ne trimiți, Argintii ca ele ? Ce podoabe fără seamăn Făurești în noapte, Și câți îngeri lin presară Ploi de nestemate ? Iarnă, ce lumină albă Însoțește gerul, Și câți îngeri lin coboară, Răspândind misterul ? Ce colinde minunate Sidefiu răsună Și câți îngeri ne șoptesc Lerui-ler sub lună ? Iarnă, ce urzeli
IARNA, CE BIJUTERII ... ? de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343232_a_344561]