3,089 matches
-
celelalte fântâni nu le mai ascundeau oamenilor tainele am fi vrut să dăm tuturor din această apă dar au venit viscolele s-au închis drumurile și nimeni n-a vrut să iasă deși o sete mai puternică decât viscolul le secase visele. la noi a țâșnit o fântână în mijlocul casei și-am rămas singurii care nu s-au speriat. Citește mai mult la noi a țâșnit o fântânăînmijloculcasei.înainte să ne dăm seamace se întâmplăvecinii au fost primii care-au alertatfrunzele
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
mai aducea zilnicapă din lumea apelormai ales pentru că de-atuncitoate celelalte fântâninu le mai ascundeau oamenilor taineleam fi vrut să dăm tuturordin această apădar au venit viscoleles-au închis drumurileși nimeni n-a vrut să iasă deșio sete mai puternică decât viscolulle secase visele.la noi a țâșnit o fântână în mijlocul caseiși-am rămas singuriicare nu s-au speriat.... XXXI. CA NORII, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. am ieșit să văd ploaia și cum mă adug prin
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
răspuns: - E peste poate ! Nu poți să te oprești, stai și socoate ! Nu-i vorbă doar de mine, dar arinul ? Cum poate să suporte astfel chinul ? Cu apa, de te-ntorci înspre izvoare, Amarnic asuprești pe fiecare. Moraru-și va seca pe loc uiumul, S-or pierde pești-n mâluri cu duiumul, Iar în livadă, fructele-or să sece, La fel și câmpul fără apă rece; La păsăret îi vei strica hodina, Nici rufe nu mai spală gospodina, Iar ciurda când
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
dar arinul ? Cum poate să suporte astfel chinul ? Cu apa, de te-ntorci înspre izvoare, Amarnic asuprești pe fiecare. Moraru-și va seca pe loc uiumul, S-or pierde pești-n mâluri cu duiumul, Iar în livadă, fructele-or să sece, La fel și câmpul fără apă rece; La păsăret îi vei strica hodina, Nici rufe nu mai spală gospodina, Iar ciurda când o fi să se adape, Va fi doar smârc aici în loc de ape; Adu-ți aminte scalda de plăcere
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
aduce cu un nor. Credeam c-ai înțeles și că îți pasă, De dorul meu de munți și de acasă. Așa cum vrei mereu să-ți fie bine, Gândește-te o clipă și la mine ! Căci, dac'ar fi ca să mă sece dorul Și-n munte s-ar slei de tot izvorul, Atunci tu ai rămâne pe vecie, O râpă îmbrăcată-n bălărie. Iar trupul ți s-ar umple de noroaie, Târâte de șuvoaiele de ploaie ! Atât i-a spus și a
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
și copiii erau în România - explică Dumitru Sinu -. Ion Ritivoi plecase, așa cum făcuseră mulți alții care nu rezonau deloc cu noul regim instaurat de comuniști în România. Era un om cumpătat, care muncea din greu și scotea bani din piatră seacă - vorba românului - un om demn, care a reprezentat cu cinste interesele unui partid istoric în România acelor vremuri, Partidul Național Liberal”. Brătianu: ”În Transilvania, numai Ion Ritivoi separă grâul de neghină!” Ion Ritivoi era unul dintre cei mai învederațiliberali cu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
de dorințe, frica, depresia și supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică dependența de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretențiile noastre față de ea. Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forță destructivă.Numai prin iubire poate seca izvorul răutăților Să nu vorbiți despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depășirea acestora. Esențial este când vorbiți despre
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
Să construim noi edificii sufletești, mai trainice și mai frumoase, așa cum spune cântecul „Podul de piatră”, care, deși dărâmat, poate fi reconstruit, mai durabil și mai măreț. E timpul să intrăm din nou în albiile care, pentru o vreme au secat. Apele vor veni, se vor revărsa, dar pietrele vii care suntem noi, vor rămâne, în albia, aceeași, care se numește, de peste două mii de ani, limba română. Ca dascăl de Limba și literatura română, autoarea a înțeles aceste deziderate ale timpului
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
el mândru podoaba. Cei mici, cei slabi, trădătorii țării noastre vor da în frigurile mlaștinii fricii de adversitate când tribunul va arunca spre ei privirile-i albastre și le va spune: „ România e una, iar Prutul ce-o desparte va seca; a venit vremea să vă faceți voi singuri acum dreptate ! Îngerii din ceruri adoră România mereu deasupra ei fac zboruri de rutină rugându-se pentru ca românii să cunoască armonia căci energia pozitivă, aici la noi în țară, este prea puțină
VADIM CORNELIU N-A MURIT ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372607_a_373936]
-
serafice ale interiorului nostru se produce, prin rugăciune, o comuniune discretă și rodnică între noi și Dumnezeu. Fără această relație personală cu Dumnezeu prin rugăciune, credința rămâne o convingere teoretică, cultul o lucrare de formă externă, cercetarea Părinților o cronologie seacă. Fără rugăciune, lucrării noastre morale îi lipsește profunzimea religioasă, fără rugăciune iubirea lui Dumnezeu nu se manifestă în toată plenitudinea ei, se deschide un abis între Dumnezeu și om” - Reliefează Părintele Ioan Bunea în cartea sa „Psihologia Rugăciunii”. Ținând seamă
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
zâmbi (Dați-mi un trup voi munților). Suntem surprinși de făcutul existențial, ca rezultat al iubirii, o apropiere a nevoii da a împerechea lumina cu întunericul, binele cu păcatul, frumosul cu nechibzuitul, pentru că urâțenia este interioară, ea iese la suprafață secând lucrarea exteriorului, datorită neputinței noastre de a distruge prin cuget hidoșenia. Iubim și vrem să fim iubiți pentru a uni energiile binefăcătoare ale Universului cu cele ale teluricului, noi fiind trainica legătură dintre cele două sisteme: Prin cosmos / auzi-s
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
e ca și cum ai înghiți agheasmă cu azimă sfințită. Moarte curată! De aceea propun să ne mutăm cu toții pe teritoriul distinsului nostru confrate, Marele Vampir African. Zdrențele multicolore, mărgelele și amuletele celui numit zbârnâiră amenințător și o sabie rituală zbură căpățâna seacă a antevorbitorului. De pe lespezile reci ochii holbați priviră, cu o bine simulată nevinovăție, către asistența prea puțin impresionată de această atât de jenantă prefăcătorie. - Băi, colonialist împuțit! Numai la porcării ți-e gândul! Păi, nu din cauza voastră toată Africa e
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
serafice ale interiorului nostru se produce, prin rugăciune, o comuniune discretă și rodnică între noi și Dumnezeu. Fără această relație personală cu Dumnezeu prin rugăciune, credința rămâne o convingere teoretică, cultul o lucrare de formă externă, cercetarea Părinților o cronologie seacă. Fără rugăciune, lucrării noastre morale îi lipsește profunzimea religioasă, fără rugăciune iubirea lui Dumnezeu nu se manifestă în toată plenitudinea ei, se deschide un abis între Dumnezeu și om” - Reliefează Părintele Ioan Bunea în cartea sa „Psihologia Rugăciunii”. Ținând seamă
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
o rană! Un orb prinde Lumina în inimă și plânge Pe cruce vede Cristul și lacrima-i de sânge, O Maică îndurerată jelește lumea toată Prin ruga ei aprinsă am fost și eu salvată! Izvoarele țâșnesc chiar și din piatră seacă Să potolească setea și lumea cea posacă, Ghețarii se topesc și se prefac în pâine Un bob a încolțit în liniștea din mâine... Pescarii Tăi de Oameni aruncă iar năvodul, Când marea-i liniștită își dă ofrandă rodul În două
UN COLŢIŞOR DE RAI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373242_a_374571]
-
induc cea mai selectă și deopotrivă liberă asociere umană, aidoma celor despre care doar istoria poate vorbi, după drastica rupere de tradiția, cultura și armonia sărbătorilor regale, România înghițind brusc și silit o cu totul altă manieră de petrecere națională, seacă de patriotismul pur și neforțat! În decenii întunecate, de osmoză adversă integrării în viața decentă spirituală și materială a României au fost întunecate sărbătorile neamului și s-au statuat decadența și provizoratul istoric. 10 Mai este ziua împlinirii a trei
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
de toate ocările nevestei. Bătrânelul se trezește în sfârșit și pentru o perioadă nu se aude decât glasul ruginit al roților de tren. Doar țaca-paca și atât ! „ Cine face țaca-paca? m-a întrebat odată un elev ce auzise o poantă seacă de la taică-său. M-am prefăcut că nu știu să-i răspund ,să nu-i știrbesc din bucuria faptului c-a spus o glumă foarte bună. Păi știți că roata e un cerc.Și cercul are arie, PI-R pătrat. Pi
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
Toamna a apus răpusă de brumă și îngheț timpuriu iar picătura de ceară a închis ochii pentru eternitate. Absența picăturii a trezit izvorul ființei și lacrimile păreau că nu se mai astâmpără. Au căzut atât de multe, încât izvorul a secat la un moment dat iar Edwina se simțea moartă. Orice voință de viață a părăsit-o. A mai cunoscut picături de ceară dar ca picătura de ceară din acea toamnă în care a apus orice voință de viață nu a
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
de slavă adus de scriitorul-istoric țării care l-a născut și poporului în care își duce existența... Adevărul este că cele șapte pagini - să fie o coincidență cu numărul de aur...? care fac cât o mie de pagini de proză seacă - constatativă și deloc participativă - ar merita un studiu mult mai serios și aplecat asupra numeroaselor aspecte pe care le implică proza în chestiune, un studiu cu caracter istoric, altul stilistic, și ne gândim chiar și la un studiu de psihocritică
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CORIFEII DESPRE EMINESCU - PLĂSMUIRI LIRICE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2352 din 09 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Vor seca albii de ape Cu parfum de crini în cale, Stele-i vor clipi sub pleoape Peste locul gropii-i sale. (George Calinescu) * Eminescu este darul Dăruit românilor, Pasiunea și amarul Ce le-au dat străbunii lor. (Antonie Plămădeală) Eminescu este
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]
-
am dezbărat ușor din multe alte vremi, Iar azi e-o vreme, pe care am scârbit-o. O liniște deplină după atâția ani Și-o viață mai decentă cu toții ne-o dorim, Chiar dac-ar fi să scoatem din piatră seacă bani Sau de-am fi puși, oricând, Carpații să-i urnim. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: MI-AȘ FI DORIT... / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul V, 21 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion
MI-AȘ FI DORIT... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379696_a_381025]
-
îl doboară, privind către livadă. În brațele-i bătrâne putere nu mai are Și se usucă pomii, iar casa stă să cadă. Că grea mai e de-o vreme, mama ei de viață! Necazuri vin întruna, de-un timp fântâna seacă. A încercat zadarnic azi de dimineață, Dar n-a putut să scoată apă pentru vacă. Când și-a crescut copii,pe urmă și nepoți, Când i-a trimis la școală ca să-nvețe carte, Știia că ei fac aripi și or
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Tristețea îl doboară, privind către livadă.În brațele-i bătrâne putere nu mai areși se usucă pomii, iar casa stă să cadă.Că grea mai e de-o vreme, mama ei de viață!Necazuri vin întruna, de-un timp fântâna seacă.A încercat zadarnic azi de dimineață,Dar n-a putut să scoată apă pentru vacă.Când și-a crescut copii,pe urmă și nepoți, Când i-a trimis la școală ca să-nvețe carte,Știia că ei fac aripi și or
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
fi Decat o adunătură de condei Vopsită în călimara frunzelor de castan Sau o sculptură în gerurile troienite De primele zăpezi ale planetei Ooo, tu, chemare degeaba mă strigi Caravanele mele au ajuns de mult în pustiul Unde oazele au secat sub apăsarea buzelor Ultimilor însetați de libertate Și totuși ele mai vor alergare de urme În stepele copilăriei Cu tunete dezlănțuite de furtuna naivitații Să simtă iar carnea crudă Cum ascultă povești cu năzbatii Scrise de înțelepții templelor Neprihăniti de
EXTRAS DIN MEMORIA REMINIŞCENŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379732_a_381061]
-
A EDUCA...EDUCAȚIE Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului A educa... Educație ( În loc de prefață la volumul „Domnișoara Iulia”) Educația este necesară. Cât? Cum? Sunt întrebări care o transformă dintr-o știință seacă, plină de savantlâcuri, într-o artă plină de mistere. Mistere în care nu poți să pătrunzi, dacă nu ai o cheiță de aur. Atât părinții, cât și educatorii pretind că o dețin. Să-i credem pe cuvânt și să avem
A EDUCA...EDUCAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374675_a_376004]
-
eternitatea. IMAGINI Spre veșnicie văd pământul ca o pasăre uriașă cu razele-nălțate; văd ape și vânturi albastre, văd stele care ard în credință și se sting în dor. Îl văd pe Eminescu orizont al puterii, fără el granitul ar rămâne secat de lumină. Salbe de flori sub luceferi de soare îți dărui iar în suflet, versuri line, profunde, în clipe de reverie spre veșnicie... VEȘNICIA IUBIRII Vreau să uit că nu am aripi să zbor contopită cu timpul către veșnicie... Vreau
EVADAREA (POEZII) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374713_a_376042]