154,308 matches
-
PDSR, dl Petre Sălcudeanu, pe vremea patrulaterului roșu. Premierul însă își lasă ministrul într-un fel de ofsaid umoristic și nu numai și față de opinia publică și față de propriul său secretar de stat, refuzînd să vadă o grozăvie în participarea secretarului de stat la această lansare. Acesta din urmă scapă nastratinește din scandal, în vreme ce ministrul Culturii e silit să dea înapoi, declarînd presei că îl susține pe prim-ministrul Năstase. E aici un detaliu care probabil că nu va scăpa amatorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
susține pe prim-ministrul Năstase. E aici un detaliu care probabil că nu va scăpa amatorilor de paralelisme între viața Cotroceniului și existența guvernului. Dacă dl Năstase ar fi luat o măsură a demisiei obligatorii în ceea ce îl privește pe secretarul său de stat, l-ar fi silit și pe președintele Iliescu să renunțe la consilierul său, artistul Eugen Mihăescu. Astfel că, dl Năstase a jucat prudent-umoristic pentru a nu-l sili pe președintele Iliescu la o mutare obligatorie, dar punîndu-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
Tudoran, Mircea Ciobanu, Norman Manea și Constantin Țoiu. Lipseau Octavian Paler și George Macovescu. Invitatul de onoare: Tovarășul Croitoru de la Comitetul de Partid al Municipiului București (...). La propunerea "tovarășului Dumitru Radu Popescu" ca indezirabilul să fie scos din funcția de secretar al secției de proză, "toți au fost de acord și au votat prin ridicare de mînă". Unicul care și-a asumat riscul de-a lua, ulterior, apărarea confratelui urgisit a fost Dan Deșliu, care a afirmat răspicat la o ședință
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
lăsăm faptele să vorbească. Traducem din cartea monumentală a lui André Maurois Prometeu sau viața lui Balzac, în traducerea lui Marcel Aderca. Întîi și întîi, plecarea. La ambasada Rusiei din Paris, în primăvara lui 1843 pe Balzac îl primește un secretar pe nume Victor de Balabine care notează în jurnalul său apărut în anul 1914 la Paris: "...Poftește-l înăuntru, spusei funcționarului. Își făcu îndată apariția un omuleț îndesat, gras, cu mutră de brutar, aspect de cîrpaci, spate de dogar, aer
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
pînă acum. Emilia îi scria la 10 aprilie 1884 că proiectul i se pare hazardat, fiindu-i teamă că poetul va realiza repede "de amăgirea grosolană", putînd avea asupra lui efecte dramatice, întrebîndu-se, naivă, de ce nu l-a numit regina secretarul ei particular. Și, apoi, îi dădea referințe despre starea fizică degradată a poetului ("Dar fizic îl găsesc foarte rău. I-ai observat expresia bătrînicioasă a feței, tendința tuturor liniilor feței de a se lăsa în jos. Mi-a sărit în
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
întrebat cineva - asta înseamnă..."" etc. "Trezor" (astfel este poreclit administratorul-șef al cuvintelor) instituie un "rit T", care înseamnă înlocuirea realității cu o realitate lingvistică - reprezentare parabolică a ceea ce se întâmplă într-o țară comunistă. "Trezor" este, de fapt, un secretar cu propaganda, proiectat într-un plan metafizic. El elaborează, cu o sagacitate diabolică, principii de cenzurare a limbajului, inclusiv a timpurilor verbale, în funcție de obiectivele sale propagandistice. În aparență abstras și impersonal, Ștefan Aug. Doinaș este în realitate un om de
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
membrii CNSAS nu pot să-și ia măsuri firești de prevedere? Chiar și felul în care CNSAS și-a recunoscut greșeala comportă discuții. Dacă n-ar fi solicitat să-i prezentăm scuze public, cu siguranță am fi făcut-o", spune secretarul Colegiului. Două luni n-au fost totuși suficiente. Oare cîte ar mai fi trebuit să treacă pentru ca să ajungă pînă în satul Cubulcut, comuna Săcuieni, la fostul profesor și director, scuzele Colegiului? Ca să nu mai spun că alți doi membri ai
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
S-ar putea ca tăietura să fi aparținut anilor șaptezeci. Ce mă frapează apoi, cercetînd cu atenție textul, este numele unui român de care parcă aș mai fi auzit, maestrul M. V. Stanciu, avocat la Curtea de apel din Paris și secretar general al Societății internaționale pentru combaterea terorismului. Articolul citat începe chiar cu o frază rostită la deschiderea lucrărilor de către acest român ilustru, se poate zice, cum fac românii de soi carieră la Paris. Citez ce spune românul falnic în deschiderea
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
vocația de poet al pămîntului (chtonic), publicînd, în 1923, volumul extraordinar Pe Argeș în sus, pe care Călinescu l-a considerat (firește în Istoria literaturii...) "unul din momentele lirice fundamentale de după război". Și-a știut face rosturile. Mai întîi ca secretar al lui Vaida-Voevod la Conferința de pace de la Paris din 1919, apoi membru statornic al unei comisii culturale a Ligii Națiunilor (un fel de UNESCO de azi, în formă incipientă), de membru al PENCLUB românesc, ceea ce îi aducea constante plecări
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
în 1998 și respectiv 2000. Caete de dor (așa se scria cuvîntul mai demult: Caete) nu e cea dintîi revistă a exilului nostru (parizian și nu numai). În noiembrie 1948, apărea la Paris Luceafărul, cu sprijinul bănesc al generalului Rădescu. Secretar de redacție fiind, V. Ierunca a obținut colaborarea unor Al. Busuioceanu, M. Villara, Horia Stamatu și a altora pe care el însuși, după cum recunoaște astăzi, nu i-ar fi publicat, de n-ar fi fost "marea generozitate a lui M.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
cu șiretenie numirea: ba că e nevoie de-o lege, ba de-o hotărâre de guvern, doar-doar se va înfuria și răzgândi dl. Hombach! Observ că pentru dl. Năstase nu e nici o problemă să transforme ministerele în veritabile ciupercării de secretari de stat, dar e un chin să-l confirme într-o funcție de mare influență pe unul dintre cei mai străluciți diplomați apăruți în ultimele decenii! Obișnuiți cu târâie-brâismele, cu limbajul primitiv și cu gestica largă, unsuroasă, de prim-secretar fudul
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
de secretari de stat, dar e un chin să-l confirme într-o funcție de mare influență pe unul dintre cei mai străluciți diplomați apăruți în ultimele decenii! Obișnuiți cu târâie-brâismele, cu limbajul primitiv și cu gestica largă, unsuroasă, de prim-secretar fudul, ale atâtora dintre pedeseriști, evident că finețea lui Răzvan Ungureanu șochează! Obișnuiți cum suntem să trimitem la Bruxelles sau la Strasbourg niște pămpălăi care-o rup pe franțuzește în ritmul sâmburilor de măsline pe care le mastică temeinic între
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
bagheta lui Mircea Dinescu, nici ideii de valoare. Cei care nu înțeleg ce profituri imense ar avea România din prezența lui Răzvan Ungureanu în locurile unde se stabilesc prioritățile pentru Balcani sunt aceiași care - așa cum o făcea de curând un secretar de stat de la Apărare - ne-ar dori priponiți pe vecie de parul rusesc. Cu texte iresponsabile de genul "Integrarea N.A.T.O. nu e o prioritate" (redau ideea, nu chiar cuvintele, altminteri mult mai meșteșugit-grosiere!) vom putea să beneficiem, maximum, de
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
Charles Evans Hughes, singurul care putea să comute pedeapsa cu moartea, dar un asemenea gest ar fi însemnat un fel de amestec al său în treburile justiției, iar acest lucru nu trebuia făcut în plină campanie electorală. El va ajunge secretar de Stat sub președintele Harding și apoi președintele Curții Supreme de Justiție a S.U.A., astfel că blestemul Louisei Gillette, din telegrama trimisă de aceasta în chiar ziua execuției ("Puteți Dvs. să spuneți, înaintea lui Dumnezeu, că nu aveți nici un
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
să petreacă două înalte fețe bisericești care tocmai îi vizitaseră. Slugărnicia, adorația tâmpă, prosternarea imbecilă și un fel de sexualitate difuză, evident rău plasată în context, dădeau scenei un aer de solemnitate deșucheată. Inutil să descriu chipurile unsuroase, de prim-secretari de județ, ale celor doi șefi în sutană, tolăniți cu dosurile lor largi și puhave pe canapeaua unei limuzine al cărei lux era menit, desigur, să aducă la apogeu adorația bieților călugărași pedeștri! Știu câte ceva și despre lăcomia scabroasă a
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
nu l-ar fi felicitat pentru genialitatea-i binecunoscută! Afacerea criminală a bisericilor și a mănăstirilor dărâmate a redevenit ceea ce fusese și sub Pingelică - o bagatelă -, iar viața spirituală o anexă penibilă a aceleia politice. Așa după cum patriarhul era un secretar general de partid național, și preoțimea se metamorfozase în "soboruri" la fel de antipatice precum haitele flămânde ale activiștilor împușcatului. Credeam, totuși, că minusurile din biografia d-lui Arăpașu sunt numai carențe morale și nu, așa cum se prefigurează, reflexele unui niciodată expiat
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
Se împlinesc, la 18 februarie, douăzeci și cinci de ani de la moartea lui Mircea Grigorescu, gazetar aproape necunoscut generațiilor noi, dar pe care cei mai în vîrstă, ca mine, l-au prins în plină activitate. Mircea Grigorescu și-a sfîrșit cariera ca secretar general de redacție al României literare, între 1971 și 1976, după ce a trecut pe la Contemporanul și Lumea, fără drept de semnătură o vreme, "pitit" de ochii autorităților, ca și Ștefan Popa (alias Șt. Aug. Doinaș), în funcții fără importanță. Cînd
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
am ascultat, fascinat, poveștile despre gazetari și politicieni de altă dată. Multe le va fi luat cu el în cavoul familial de la Belu, la cîțiva pași în stînga capelei de pe aleea centrală. Nu știu să fi scris mare lucru. Ca secretar general de redacție, Mircea Grigorescu făcea de toate. Era absolut neobosit. Ținea rubrici întregi, săptămînal (el a reintrodus în presa postbelică rubrica de bridge), sau completa paginile acolo unde lenea colaboratorilor lăsa goluri. Nu conta subiectul. Putea improviza despre orice
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
câștiga sufragiile. Cădem ușor în plasa propagandei lor, pentru că încă nu ne-am dumirit că elogierea unui trecut idilic luat în posesie face parte din trucurile jocului democratic; *Pentru că... Aici putem deschide o listă-fluviu de motivații individuale: "înainte" eram primar/secretar de partid/director/activist etc., adică aveam bani și putere, și cumnatul meu era șef la măcelărie, mi-aducea carne pe gratis de-mi pleznea congelatorul, iar frate-meo șef de post, învârtea bani nu glumă, cumnata la Alimentara... Motivele din
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
la Moscova în 1932. Lista celor care au incendiat Secolul al XX-lea ar continua cu Marcel Pauker, soțul Anei Pauker (denunțat de ea), Cristian Racovski (născut în Bulgaria, cetățean român, unul din liderii Partidului Socialist Român, devenit apoi prim secretar al Republicii Ucraina), Bodnăraș, Valter Roman, Karl Radek (trimis în Germania de Komintern pentru a destabiliza Republica de la Weimar și declanșarea revoluției, ajutat de Karl Liebknecht, Rosa Luxemburg, Franz Mehring), Bèla Kun și Mathias Rakosi în Ungaria, Gheorghi Dimitrov în
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
la Dej, denumire de localitate care avea să întregească comunul său nume. Soția refuză să-l urmeze la Dej și divorțează, căsătorindu-se cu un jandarm. Drumul său de comunist ilegalist e în ascensiune. În 1932, ca organizator, e ales secretar al Consiliului General de Acțiune a ceferiștilor și în Consiliul General al Sindicatelor Unitare. În 1939 e arestat la Iași și București. Despre rolul său în conducerea grevei ceferiștilor din 1933 s-a tot vorbit îndelung. Adevărul este că adevărații
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
de la Tîrgu-Jiu). După 11 ani de detenție, la sfîrșitul primei jumătăți a anului 1944, i se organizează evadarea din lagărul Tîrgu-Jiu și ajunge, cu greu, la București. Aici situația PCR și, mai ales, a conducerii sale era tulbure cu deosebire. Secretarul general al partidului, Ștefan Foriș, fusese înlăturat încă în aprilie 1944 și deținut într-o casă conspirativă din București (va fi, apoi, ucis cu o rangă de fier). Conducerea efectivă ar fi deținut-o Const. Pârvulescu și Emil Bodnăraș (spion
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
în "patria socialismului biruitor". Aceștia reproșau aspru comuniștilor din interior participarea la organizarea actului de la 23 august 1944, considerînd-o o gravă eroare politică. Se crease, așadar, o acută competiție de putere în PCR. Pînă la urmă, cu acordul lui Stalin, secretar general al PCR e desemnat Gheorghiu-Dej, acesta tolerîndu-i pe Ana Pauker, Vasile Luca, dar refuzând să-l accepte pe Pătrășcanu, pe care, repet, din trădător nu-l scotea. Ce-i drept, și cei din apropierea lui Pătrășcanu își cam băteau joc
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
scrie o parabolă despre cruzimea și anomaliile lumii staliniste revelate prin țesătura unei povești de dragoste între doi intelectuali aparținînd unor universuri diametral opuse. În 1945, tînărului lector de filosofie politică de la Oxford, Isaiah Berlin, i se oferă postul de secretar al ambasadei britanice din Moscova. Noul diplomat în vîrstă de treizeci și cinci de ani se născuse la Riga în Letonia, copilărise în St. Petersburg și vorbea perfect limba rusă, deși emigrase de mic cu familia în Anglia. Se întorcea în Rusia
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
să-i astenizeze. * Se vede asta și din revista lor, ANTITEZE, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Neamț, Consiliul local și Primăria Piatra Neamț și concepută de Adrian Alui Gheorghe și Lucian Strohi - directori-editori, Cristian Livescu - redactor șef, Emil Nicolae - secretar general de redacție, Vasile Spiridon, Vasile Baghiu, Dorin Ploscaru, Mihai Merticaru, Vladimir Tescanu, Nicolae Sava - redactori. În nr. 8-9-10, de 142 de pagini frumos machetate de Dana Mîndru, cu excepția cîtorva fragmente de roman cam plicticoase, fiindcă "nu se țin" așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]