1,859 matches
-
preconizează că refacerea este favorizată de o stimulare mutisenzorială prin prezentarea pe fond muzical a stimulilor auditivi, prezentarea prin scris, imagine, gest, concret și desen a stimulilor vizuali, iar în ansamblu prezentarea simultană a formei audibile verbale și scriere, asociate semanticii concrete sau abstrat reprezentate. c) Principiul constrângerii induse se referă la reducere utilizării metodelor auxiliare mimico-gestuale paralingvistice, încât afazicul să facă efortul reorganizării expresiei verbale doar prin mijloacele exprimării orale. d) Principiul programării recuperării progresive cuprinde stabilirea unor obiective concrete
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
folosirea unor arii tematice variate și realizarea stimulării cu stimuli asemănători, dar cu nuanțe diferite ca formă și înțeles; 4. Stimularea cu stimuli asociativi îimagine - auz - tact etc.) urmărește stimularea simultană a căilor convergente ce asigură accesul la forma și semantica verbală; 5. Stimularea cu un material având semnificație impune folosirea unui material care să poate fi judecat în ansambul: povestiri, dialoguri tematice; 6. Stimularea cu un grad de dificultate accesibilă răspunsului va permite o întărire a sentimentului reușitei și va
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
scurta descriere sau imaginii obiectului are un efect facilitator mai bun în reabilitarea anomiei decât sugestiile fonologice îdupă Patterson 1985). Materialele sunt prezentate receptiv și apoi expresiv. Metoda se bazează pe prezentarea orală a stimulilor verbali și urmărește îndeosebi refacerea semanticii și funcției sintagmatice a limbajului. (48, 344) Metoda de programare - operare Programarea - operarea este o metodă de organizare a activității de recuperare printr-un proces educativ de reînvățare a limbajului, care are la bază o evaluare permanentă a nivelului de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Pentru corecție se fac exerciții respiratorii cu inspir nazal și expir pe gură și pronunția fonemului i precedat de o consoană explozivă ca p sau t în cuvântul pitic. - Modificările de lungime a fonemului i final creează unele tulburări în semantica vorbirii surdomutului. Pronunțarea prelungită dă aspectul de articol enclitic sau chiar de sens schimbat unor cuvinte ca: sacii, lații, soții. Se explică surdomutului faptul că pronunță un fonem i prelung și se indică prin gest scurtarea vocalizării. În cazul existenței
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
al XV-lea, semnificând modul de utilizare, de comercializare și de producție de îmbrăcăminte (C. Buffa, 2004, 300). Isteria modei, etalarea opulenței, parada exagerată, luxul devin evidente în Europa secolului al XVIII-lea, timp în care cuvântul "modă" își dezvoltă semantica, căpătând o nouă semnificație: a urma, a fi în pas cu actualitatea. Și de atunci, constata istoricul Fernand Braudel (1979/1984, 65) în Les structures du quotidien: le possible et l'impossible (1979), "totul capătă alura modei în sensul de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
bogat-sărac) al indivizilor, opoziții denumite de sociologul american "ambivalențe" (ambivalences). Fashion, Culture and Identity valorifică, de asemenea, concepte din semiologia lui Umberto Eco, Roland Barthes și Basil Breinstein, arătând că stilurile vestimentare reprezintă un cod caracterizat în principal de o semantică ambiguă și redundantă (F. Davis, 1992, 5-8). Chiar dacă respinge ideea modei de clasă exprimată de Georg Simmel, Thorstein Veblen și Pierre Bourdieu, sociologul american ajunge la concluzia că "este prematur să abandonăm vreunul dintre modelele sociologice explicative din moment ce traseul fluxului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de practician a autorului se vede din indicațiile de abordare, el cere profesorilor ca în predarea ortografiei să utilizeze texte nu prea lungi și nu prea complicate, studiate, respectiv explicate, povestite, în prealabil la clasă. Pune astfel în mod direct semantica textului cu forma lui ortografică și cu punctuația sa, subliniind și posibilitatea învățării intuitive a ortografiei și punctuației. Notăm și faptul important că în legătură cu ortografia, Papadopol observa și pentru atunci „nesiguranța sistemelor ortografice” (Papadopol,1925: 57), problemă perpetuă a școlii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aparatul terminologic utilizat nu a reușit să surprindă și să descrie cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care au schimbat adesea total perspectivele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Curs noțional-situațional). Iași, [TUI], 1977, 135 p. multigr. (Universitatea “Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de filologie). [100] RUXĂNDOIU, PAVEL, Raportul dintre folclor și istoria limbii și literaturii române în procesul de predare, LL, 1, 1977, 49-52. [101] SĂTEANU, CORNEL, Locul semanticii în predarea limbii române, LL, 1, 1977, 108-114. [102] SĂVULESCU DUMITRU, Lecturi literare, manual pentru clasa a VIII-a, EDP., 1977. [103] SIMA, ALEXANDRU, Rolul culorilor în dezvoltarea limbajului la preșcolarii din grupa mare [abstract in English], LA, 145-149. [104
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
115 -120. [271] URICARIU, LUCIA, MARILENA VELICAN, ADRIAN MATEESCU, ELISABETA ȘOȘA, Coordonatori: Flora Șuteu și Emil Ghițulescu, Limba română. Manual pentru studenții străini. Profil medical, M.E.î., București, 1982. în: LM, p. 271-273. [272] VASILIU, EMANUEL, Articolul: între gramatică și semantică, LM, 84-93. 2792. [273] VELICAN, MARILENA; MATEESCU, ADRIAN; ȘOȘA, ELISABETA, Limba română. Manual pentru studenții străini. Anul pregătitor. Semestrul al II-lea. Profil medical. Au mai colaborat: Ioan Anton; Daniel Nicolescu, Dan Petre. Coordonatori: Flora Șuteu, Emil Ghițulescu. [București], [f.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Arad, 3 - 5 iunie 1983). în: BulSȘF, 1983, p. 121-124. [149] NISTOR, MAGDALENA, NISTOR, VASILE, Observații asupra limbajului didactic folosit în învățământul primar, RPed, 32, nr. 12, 1983, 42-44. [150] NISTOR, VALERIA; VULTUR, SMARANDA; VULTUR, IOAN, Culegere de exerciții de semantică pentru studenții străini care învață limba română. Timișoara, TUT, 1983, VI+196 p. multigr. (UT.FF. Colectivul de școlarizare a studenților străini). [151] NOVAC, VIORICA, Posibilități de cercetare a structurii limbajului la elevii deficienți de auz din clasa I, în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Argeș, Pitești, an 18, nr. 4 (1940), p. 15, nr. 5 (141), mai, 1983. [217] ȚION, ALEXANDRU, Lectura literară și teoria limbajului, practic, Astra 18.nr. 3, 1983 5. [218] VALERIU NISTOR, SMARANDA VULTUR, IOAN VULTUR, Culegere de exerciții de semantică pentru studenții străini care învață limba română. Timișoara, TUT, 1983, VI+196 p. multigr. [219] VASILESCU, MARIA; DINCĂ, MARIA, Predarea noțiunilor de vocabular la clasele V-VIII și noua programă de limba română, “Revista de pedagogie”, an 32, nr. 5
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
12, 1984, p. 83-84. [3] APETROAIE, NINA, Cultură și tehnologie în orele de limba română la studenții străini politehniști, SLF, 1984, 214-218. [4] ARSENESCU, GEORGETA, Evaluarea nivelului elevilor, Trib. Șc, 13, nr. 170, 1984, 5 (sub t.c.: Ortografie și semantică). [5] B.C., “Cultivarea limbii română în liceu”.[Mihai Gafencu ; Dorina Mărgineanțu; Vasile Șerban; Vasile Țâra. Cultivarea limbii române în liceu - Norme și exerciții - Coordonator: Vasile Șerban. București, EDP, 1983, 224 p.]. în: RLit, 17, nr. 17, 1984, p. 19. [6
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
13, nr. 264 ,1984, 10. [19] CAPĂTĂ, MITROFAN, Formarea unei citiri corecte, curente și conștiente la clasa I prin întrebuințarea fișelor, RPed, 33, nr. 3, 1984, 54-56 [20] CATRINOIU, RODICA, Valeriu Nistor, Smaranda Vultur, Ioan Vultur, Culegere de exerciții de semantică pentru studenții străini care învață limba română. Timișoara, TUT, 1983, VI+196 p. multigr. în: LR, 33, nr. 3, 1984, 235-236 p. [21] CAZACU, B., Istoria limbii române literare (Probleme de cercetare și predare), LL, nr. 2, 1984, p. 149-157
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
27, nr. 1, 1998, p. 16-19. [66] CRĂCIUN, CORNELIU., Teste de gramatică a limbii române pentru admiterea în facultate. 330 de întrebări, 330 de răspunsuri. Oradea, 1998, Aquila’93, 209 p. [67] CREȚU, ECATERINA; HANU, RODICA, Limba română. Exerciții, vocabular, semantică, studiu la clasă, examene de capacitate, concurs de admitere în liceu, școli profesionale, bacalaureat. Bacău, CorP, 1998, 89 p. [68] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂNMIHĂIAN, FLORENTINA, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a. București, HE, 1998, 256 p. [69
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
233] SCHENN, ROLAND, Exerciții de gramatică pentru clasa a VIII-a. București, Editura Vizual, 1998, 154 p. [234] SEMENOV, MIHAI, Test grilă: Verbul. Nivel clasa a VII-a, ConvDid, 9, nr. 27, 1998, 56-57. [235] SIMION CONSTANTIN, Ortoepia, ortografia și semantica cuvintelor străine, E.D.P., București, 1998. [236] SIMION, CONSTANTIN, Ortografia, ortoepia și semantica cuvintelor din DOOM și DN. (ediția a III-a) pentru admiterea în facultățile: Drept, Filologie, Biblioteconomie, Birotică, Academia de educație fizică și sport, Colegiul de administrație și secretariat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Editura Vizual, 1998, 154 p. [234] SEMENOV, MIHAI, Test grilă: Verbul. Nivel clasa a VII-a, ConvDid, 9, nr. 27, 1998, 56-57. [235] SIMION CONSTANTIN, Ortoepia, ortografia și semantica cuvintelor străine, E.D.P., București, 1998. [236] SIMION, CONSTANTIN, Ortografia, ortoepia și semantica cuvintelor din DOOM și DN. (ediția a III-a) pentru admiterea în facultățile: Drept, Filologie, Biblioteconomie, Birotică, Academia de educație fizică și sport, Colegiul de administrație și secretariat și pentru admiterea în licee. București, EDP, 1998, 56 p. [237] SIMIONICĂ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
simțite acum ca din perspectiva cuiva care, ca nevasta lui Lipan, percepe și alte semne decât cele obișnuite (ca în Zburătorul lui Eliade Rădulescu, sau în eminesciana Sara pe deal), de „tablou” auditiv, al înserării la sat, pe linia aceleiași „semantici” a absenței, discretă, dar sigură, căci tocmai firescul „tabloului”, deloc ieșit din ritmurile, repetitive, ale unei zile obișnuite, îi subliniază ei, Vitoriei, încă o dată, ecoul subiectiv, doar pentru ea, al unei atare iterativități, calm-neliniștitoare, reversul fiind gândul adânc stăruitor îndreptat
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
de nici o încercare formală de definire, și mai mult decât atât, se pot adăuga oricând noi înțelesuri. În general, nu s-a ținut cont de această situație a înțelesului bizantin de filosofie și exegeții moderni au implicat că este valabilă semantica pe care conceptul a primit-o în accepțiunile pe care creștinismul apusean i le-a împrumutat, în mod similar cu ceea ce s-a întâmplat în precizarea înțelesului termenului de teologie. În Apus, prin filosofie interioară, în primul sens menționat în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
2015a: 14). Cliticizarea adverbului mai a fost discutată mai sus; analiza se poate extinde la celelalte adverbe clitice, care se încorporează în aceeași manieră ca mai, diferența dintre ele ținând de proiecția în care se generează, în strânsă legătură cu semantica cu care sunt asociate. Rămân astfel de analizat natura cliticelor pronominale (§3.2 infra) și statutul negației propoziționale (§3.3 infra). De asemenea, identificarea poziției de generare a "particulei" / complementizatorului să (§3.4 infra) este un pas obligatoriu pentru analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
merită, cu siguranță, o cercetare mai detaliată, în viitor adverbele clitice / semiadverbele - adverbele clitice (mai, cam, și, prea, tot) au fost analizate drept centre sintactice care se generează în domeniul flexionar și se încorporează prin adjuncție la stânga în structura verbului - semantica și distribuția diferită a semiadverbelor arată că acestea sunt generate în proiecții diferite: majoritatea semiadverbelor sunt aspectuale (generate în Asp0), însă un semiadverb ca și este la limita dintre temporal (anterior) și aspectual (perfectiv); în timp ce mai a beneficiat de o
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sunt aspectuale (generate în Asp0), însă un semiadverb ca și este la limita dintre temporal (anterior) și aspectual (perfectiv); în timp ce mai a beneficiat de o analize mai detaliate, pentru alte semiadverbe este nevoie de analize mai amănunțite care să coreleze semantica cu poziția lor de generare, derivând și restricțiile de combinare specifice • deplasarea verbului în română, nivelul general de deplasare a verbului este deplasare la flexiune (V-la-I), atât pentru formele sintetice, cât și pentru formele analitice - formele sintetice se deplasează la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
curiozității, am vrut să văd cu propriii mei ochi ce se întâmplă acolo, ce se ascunde de fapt în spatele imaginilor. Când am luat contact prima dată cu fenomenul pelerinajului, în ziua de 13 octombrie 2009, m-a surprins imediat ambiguitatea semanticii pelerine, distanța enormă dintre pelerinaj ca moștenire primară a creș tinismului și pelerinajul ca practică religioasă. Fără a mai vorbi de spectacolul uluitor al religiei populare, de oamenii avizi de sacru, emo ție, miracol. Dar cel mai mult m-a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai bine maniera în care leninismul romantic își concepea (in)securitatea Astfel, "războiul popular" nu se confundă cu războaiele defensive sau de "eliberare socială" sau națională, deși cuprinde indubitabil elemente de acest gen. Putând fi întâlnit și în state "capitaliste", semantica sa este mult mai pronunțată însă în cadrul regimurilor leniniste, unde "asigură îmbinarea indisolubilă a spiritului patriotic cu cel revoluționar în acțiunea socială și militară". Apoi, pentru a fi cu adevărat popular, un război necesită "o participare largă, de masă". Tehnicile
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
inclusiv libertatea de gândire, conștiință, religie sau credință, pentru toți fără distincție de rasă, sex, limbă sau religie" ("The Helsinki Accords" în Stokes: 1991, 160). Leninismul sistemic interpreta însă în manieră diferită drepturile omului. Ca la orice tip de leninism, semantica sa discursivă era orientată înspre viitor. Prezentul și trecutul contau doar în măsura în care puteau fi utile viitorului comunist. Astfel, în societățile occidentale, drepturile omului erau considerate a fi nimic altceva decât o minciună ideologică bine înrădăcinată prin care conștiința revoluționară a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]