2,529 matches
-
Noiembrie 2015 Mirel Matei Rădoi are în palmares trei trofee (situația din 2008) de campion al României, câștigate cu Steaua București, pentru care a activat și căpitan de echipă, și cu care a jucat în Liga Campionilor UEFA și în semifinalele Cupei UEFA. Ca membru al echipei naționale a României, a participat la Campionatul European din 2008. a început să joace fotbal la vârsta de 8 ani; la început pe postul de portar, apoi ca fundaș. Prima echipă din cariera sa
Mirel Rădoi () [Corola-website/Science/299809_a_301138]
-
echipa: mai întâi Ozon, apoi Moldoveanu, Dinulescu și Cojocaru. Pe de altă parte, au venit unii jucători noi: Maior, Nedelcu, Nicu Smărăndescu, Ioniță, Baboie, Mafteuță, Marin, Birn, Vasilescu. În 1958-1959 echipa a terminat pe locul 6 și a ajuns până în semifinalele Cupei României. Acolo a ratat șansa de a juca finala, pierzând meciul de la Baia Mare cu 2-1. A doua semifinală s-a desfășurat între Dinamo și Rapid (5-3), partidă în care Ozon s-a aflat la primul joc pentru echipa din
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
Nedelcu, Nicu Smărăndescu, Ioniță, Baboie, Mafteuță, Marin, Birn, Vasilescu. În 1958-1959 echipa a terminat pe locul 6 și a ajuns până în semifinalele Cupei României. Acolo a ratat șansa de a juca finala, pierzând meciul de la Baia Mare cu 2-1. A doua semifinală s-a desfășurat între Dinamo și Rapid (5-3), partidă în care Ozon s-a aflat la primul joc pentru echipa din Giulești, după o întrerupere de aproape un an a activității competiționale. În sezonul 1959-1960 echipa s-a clasat pe
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
finală, unde a fost eliminată de Steaua. Alte nume noi apar în formație, dintre care cel mai reprezentativ jucător a fost Pașcanu. Ediția 1961-1962 înseamnă repetarea performanței din 1955: locul 3, după Dinamo și Petrolul, iar în Cupa României atingerea semifinalelor unde Progresul este eliminat de Rapid. Anul următor se clasează din nou pe locul 9, iar în Cupă se opresc tot în sferturi. Apar alte nume noi: Voinea, Colceriu, Stoicescu, Ioachim Popescu, Dumitru Popescu, Iancu. Ediția „bucureșteană” a campionatului 1963-1964
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
echipa a retrogradat în ciuda faptului că avea în lot trei jucători titulari în prima reprezentativă a țării: Mateianu, Iancu și Dumitru Popescu. Alți doi jucători, Mândru și Oaidă erau selecționați în alte loturi naționale. Echipa a fost eliminată și în semifinalele Cupei României, de Știința Cluj, deși meciul se încheiase la egalitate, 2-2. Departajarea s-a făcut pe baza diferenței de vârstă, echipa bancară fiind cu aproximativ o lună mai bătrână decât formația adversă. Cu un lot valoros, echipa era așteptată
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
în primul eșalon. Alături de Progresul, evită atunci retrogradarea Crișul Oradea, în vreme ce Steagul Roșu Brașov și Politehnica Galați luau drumul Diviziei B. În același an, în Cupa României, Progresul o elimină pe Steaua în sferturi, dar pierde cu 3-4, în prelungiri, semifinala cu Dinamo, datorită unui 11m acordat pentru o posibilă obstrucție a lui Neacșu în suprafața de pedeapsă. În această perioadă, lotul de bază a fost: Mândru, Matache, Mandoiu, Peteanu, Colceriu, Mafteuță, Adrian Constantinescu, Neacșu, Al. Constantinescu, Oaidă, Matei, Mateianu, Taralunga
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
Vlădoiu, creditat cu 25. Tot Dună apare pe poziția a doua și în ancheta postului Radio România Actualități, având drept scop desemnarea celui mai bun fotbalist al acelui an, câștigător fiind desemnat Adrian Ilie. Ajunsă pentru a șaptea oară în semifinalele Cupei, Progresul este eliminată de Gloria Bistrița, după o partidă disputată la Brașov, pe un teren impracticabil. Cu toate acestea, după 36 de ani, Progresul se califica din nou într-o cupă europeană. Conform tragerii la sorți efectuate vineri 26
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
Universitatea Craiova a fost unul dintre cele mai titrate cluburi de fotbal din România fiind și prima echipă românească de fotbal ajunsă în semifinalele Cupei UEFA. Înființată în 1948, echipa a reprezentat secția de fotbal a "Clubului Sportiv Universitar Craiova", care aparținea statului român, prin intermediul "Asociației Naționale a Studenților din România" (ANSR). În 1950 a fost redenumită "Știința Craiova", nume rămas și astăzi drag
FC Universitatea Craiova () [Corola-website/Science/298477_a_299806]
-
România" (ANSR). În 1950 a fost redenumită "Știința Craiova", nume rămas și astăzi drag multora dintre suporterii Universității Craiova. În 1966 clubul a luat numele de "Universitatea Craiova". A fost prima echipă din România care s-a calificat într-o semifinală de cupă europeană la fotbal, în sezonul 1982-1983 și prima echipă din România calificată în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni, în sezonul 1981-1982; de asemenea a fost prima echipă din România care a eliminat formații din Germania (Kaiserslautern
FC Universitatea Craiova () [Corola-website/Science/298477_a_299806]
-
jucat împotriva Universității Craiova pe acest stadion sunt: ACF Fiorentina, Steaua Roșie Belgrad, Leeds United, Inter Milan, Bayern München, Real Betis, Olympiakos Pireu AS Monaco, Galatasaray SK și Borussia Dortmund. Cel mai important meci disputat pe Stadionul Ion Oblemenco ramâne semifinala Cupei UEFA din 1983, Universitatea Craiova - Benfica Lisabona (1-1). Portari Fundași Mijlocași Atacanți
FC Universitatea Craiova () [Corola-website/Science/298477_a_299806]
-
3-0). În faza următoare Dinamo întâlnește campioana Europei, Hamburger SV - echipa lui Stein, Kalz și Magath. La București, Augustin, Mulțescu și Orac aduc o victorie istorică - 3-0. Returul a fost terifiant - 3-2 (goluri Țălnar și Mulțescu). Pentru a accede în semifinalele CCE, Dinamo avea de învins o altă echipă de top, și anume Dinamo Minsk, care îi avea pe Aleinikov, Zigmanatovici și Gurinovici în teren. În turul de la Minsk a fost 1-1 (Rednic egalând în minutul 87), urmând o victorie cu
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
care îi avea pe Aleinikov, Zigmanatovici și Gurinovici în teren. În turul de la Minsk a fost 1-1 (Rednic egalând în minutul 87), urmând o victorie cu 1-0 la București (gol Augustin). Dinamo este prima echipă din România care a jucat semifinala CCE, unde a întâlnit cea mai bună echipă în acel sezon, Liverpool FC. Dinamo a pierdut cu 1-0 pe Anfield și cu 2-1 în București, în cele din urmă în acel an Liverpool câștigând trofeul. În prima manșă a CCE
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
află în palmaresul niciuneia dintre echipe. În sezonul 1988-1989 al Cupei UEFA, Dinamo a eliminat din nou echipa finlandeză Kuusysi Lahti cu 3-0. Următoarea victimă au fost scoțienii de la Dundee United: 1-0 și 1-1. Apoi, dinamoviștii au ratat calificarea în semifinale după ce au pierdut din cauza golului primit pe teren propriu, 0-0 și 1-1 în dubla cu Sampdoria Genova. Sezonul 1989-1990 al Cupei Cupelor aduce noi succese. Dinamo întâlnește o echipă din Albania, Dinamo Tirana, pe care o și elimină, după 0-1
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
Următoarea adversară a fost campioana Greciei, Panathinaikos, zdrobită cu 2-0 și 6-1. În sferturile de finală, au întâlnit pe Partizan Belgrad (cu Mijatovici pe teren), eliminându-i cu 2-1 și 2-0. După 6 ani de pauză, Dinamo joacă o nouă semifinală europeană, de data aceasta contra lui Anderlecht Bruxelles, pierzând ambele manșe cu 1-0. În vara anului 1990, Dinamo - cu Mircea Lucescu ca antrenor - câștigă un nou campionat, al 13-lea, dar și Cupa României, împotriva Stelei, cu un scor surprinzător
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
care a reușit să obțină de la clubul FC Barcelona acceptul pentru desfășurarea unui amical de prezentare a echipei Dinamo, amical terminat cu victoria catalanilor cu 2-0. Dinamo pierde cu 2-1 în fața echipei CFR Cluj, și nu s-a calificat în semifinala Cupei României după ce în sezonul precedent a câștigat Cupa. În Europa League iese din competiție cu prima echipă ieșită în cale, Metalist Kharkiv, după un 0-2 acasă și un meci pierdut în deplasare scor 2-1. Sfârșitul turului de campionat găsește
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi. Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul anilor '80, ajungând în semifinala CCE în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în 1989, pierzând însă cu 4-0 în fața lui AC Milan. Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985-86, 1986-87, 1987-88, 1988-89) și patru cupe ale României (1984-85, 1986-87, 1987-88
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a și câștigat titlul în 2005, performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) și Cosmin Olăroiu (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC, după ce trecuse de Rapid București într-un sfert de finală „all-Romanian”. Steaua a câștigat Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 52 din istoria clubului. De asemenea, în sezonul 2006-2007
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în Europa, jucând încă o semifinală și o finală de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv Divizia A și a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor. După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
campioană și reprezentând an de an cu succes România în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în Liga Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993, și a atins optimile de finală ale Cupei UEFA în 2005 și semifinala aceleiași cupe în 2006. În sezonul 2006-2007, Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
având parte și de unele eșecuri la limită. Se îndreptau spre o triplă Campionat-Cupa FA-Cupa Ligii Angliei, spre sfârșitul sezonului 1964-1965, reușind de altfel să câștige Cupa Ligii, dar pierzând celelalte două trofee. În trei sezoane, echipa a pierdut în semifinalele cupelor, ajungând chiar în finala Cupei FA. În 1970, Chelsea a reușit să câștige Cupa FA, învingând pe Leeds United cu 2-1, la repetarea finalei. Chelsea a câștigat primul său trofeu european, Cupa Cupelor UEFA, un an mai târziu, după
Chelsea FC () [Corola-website/Science/298517_a_299846]
-
În Divizia B, Farul a jucat 10 sezoane. FC Farul a participat la toate edițiile Cupei României, obținând rezultate remarcabile. S-a calificat în 16-mi de 35 ori, în optimi de 24 ori, în sferturi de 11 ori, în semifinale de 2 ori și în finală, o dată în anii: Echipa de fotbal a Clubului Farul a susținut peste 130 de întâlniri amicale internaționale cu echipe din aproape toate țările lumii. A câștigat 89, a pierdut 13, iar 38 s-au
FC Farul Constanța () [Corola-website/Science/298505_a_299834]
-
în acel moment pentru club și un semn al lucrurilor ce aveau să urmeze. Nicholsen a condus echipa Tottenham către succese majore în 3 ani la rând la începutul anilor '60: "dubla" din 1960, FA Cup (Cupa Angliei) și o semifinală a Cupei Europei în 1962 și Cupa Cupelor în 1963. Jucătorii importanți ai acestei perioade au fost: Danny Blanchflower, John White, Dave Mackay, Cliff Jones și Jimmy Greaves. După 1964, echipa a început să se dezintegreze din cauza vârstei, a accidentărilor
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]
-
a fost numit manager. Jucând cu 5 oameni la mijloc (Hoddle, Ardiles, Hodge, Paul Allen, Waddle), care îi furnizau mingi prolificului atacant Clive Allen, Tottenham s-a luptat pe toate fronturile. Însă "Spurs" a fost învinsă într-o rejucare în semifinala Cupei Ligii cu Arsenal Londra după două egaluri în cele două manșe. În FA Cup (Cupa Angliei), deși Tottenham era clar favorită în fața celor de la Coventry - care juca prima finală din palmaresul său - a suferit o înfrângere cu 3-2. Terry
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]
-
succesorul lui Pleat care a clasat echipa pe poziția a treia în sezonul 1989-1990 și a câștigat FA Cup în 1991. Noua echipă includea jucători importanți care au avut prestații excelente pentru echipa națională a Angliei, care a ajuns în semifinala Campionatului Mondial din 1990: Gary Lineker și Paul Gascoigne. În 1990, o eroare făcută pe piața imobiliară l-a lăsat pe Irving Scholar aproape falimentar, acesta fiind nevoit să vândă clubul. Venables și-a unit forțele cu omul de afaceri
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]
-
pe stânga. Până la urmă aceste transferuri nu au adus performanțele dorite la Tottenham, Ardiles fiind concediat în 1994. Ardiles a fost înlocuit cu fostul manager de la QPR, Gerry Francis. Tottenham a urcat pe poziția a șaptea în campionat ajungând în semifinalele FA Cup, unde au fost învinși cu 4-1 de Everton. Sezonul 1996-1997 a găsit-o pe Tottenham pe poziția a zecea. Atacantul Teddy Sheringham a fost vândut la Manchester United din cauza neînțelegerilor contractuale. În noiembrie 1997, cu echipa în pericol
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]