4,940 matches
-
chiar dacă planul analitic se prezintă diferit. Astfel, în literatura psihopedagogică românească sunt discutați ca factori ai ontogenezei ereditatea, mediul și educația, în timp ce literatura occidentală se ocupă de raportul „nature Ă nurture” (cea anglo-saxonă) sau „hérédité Ă milieu/environement” (cea franceză). Semnalarea acestor nuanțări prilejuiește observația că, în fond, delimitările categorice nu au decât rațiuni didactice, deoarece ereditatea, ca proprietate generală a lumii vii, este o caracteristică a naturii, la fel cum educația presupune cu necesitate un mediu social uman, în absența
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a eugeniei după 1945 și de o identificare În curs de consolidare Între eugenie și ideologia nazistă, și-a adaptat ideile la presiunea momentului și a adoptat noțiunea eufemistică de politică a vieții, o mască destul de transparentă, dar semnificativă pentru semnalarea convingerii sale persistente că eugenia rămânea În continuare o teorie normativă care trebuia să fie Încorporată În procesul de creare a noului stat, după război. Faptul că ideile sale nu erau considerate amenințătoare de către regimul comunist În curs de consolidare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
în săli special amenajate). Datorită particularităților sale, focus-grupul este în mod special considerat relevant în a furniza informația necesară pentru identificarea și definirea problemelor apărute în faza de implementare, pentru evidențierea „punctelor tari” și a „punctelor slabe” ale proiectului și semnalarea de recomandări, obținerea de percepții și opinii despre rezultatele și impactul proiectului/programului și, în mod particular, pentru a genera noi idei (Mahoney, 1997). Specificitatea sa constă în producerea de informații într-un „...context social unde indivizii își pot evalua
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Lucian Blaga, cu „Revista Fundațiilor Regale”, condusă de D. Caracostea, ulterior de Camil Petrescu. Aici sunt găzduite cuvântul rostit de Tudor Arghezi la avanpremiera piesei Mioara de Camil Petrescu, câteva scrisori inedite ale lui I.L. Caragiale adresate lui Al. Vlahuță, semnalarea scrisorii adresate lui E. Lovinescu de către membrii Cercului Literar de la Sibiu, ultima scrisoare a lui E. Lovinescu, trimisă lui Ion Petrovici. Critică de întâmpinare fac Dinu Pillat, Vladimir Streinu, Ion Biberi, I. Șiadbei, Ion Șiugariu, Ion Caraion ș.a. I.T.
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
de decoruri schimbătoare, condițiile obiectului ș.a.m.d.1. Dezvoltarea acestor tehnologii nu poate lăsa neafectată percepția noastră despre literatură, lume și noi Înșine, după cum modificarea (de statut și de formă) a teoriei literare este și ea de la sine Înțeleasă. Semnalarea acestei modificări nu poate fi nici apologetică (pentru că era hipertextului nu aduce numai câștiguri), dar nici apocaliptică (pentru că nu Înseamnă sfârșitul culturii). Ea trebuie Înțeleasă ca o mutație nu numai de imaginar teoretic, dar și de statut epistemic: Criticul trebuie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la noi. Poetul trece prin grele lipsuri materiale și nu o dată recurge la gesturi de cerșetorie deghizată. Tragedia Saul, scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu, i se joacă în 1893, dar volumul Excelsior, din 1895, nu se bucură de nici o semnalare favorabilă. „Am fost izbit pentru această epigramă mai mult decât poate îndura un om”, crede M. Este amestecat în scandalul stârnit de caterisirea mitropolitului Ghenadie, prin „Liga ortodoxă” (1896-1897), gazetă scoasă de el și de care se leagă debutul lui
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
le caracterizează Agnes Kovács, cea care adnotează ambele volume - nu au variante apropiate nici în tezaurul de basme populare românești, nici în cel maghiar, fiind reprezentative pentru un strat arhaic al basmului fantastic. Folcloristul are o contribuție prețioasă și la semnalarea specificului local al jocurilor populare românești din Ungaria. Nefiind coregraf și nici muzicolog, el tratează jocul din perspectiva obiceiurilor, și de aceea culege și publică strigăturile de joc din satul său natal în volumul Floricele. Strigături din Micherechi (1975), realizat
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
lucrărilor de lingvistică apărute în țara noastră (în prima fasciculă cu bibliografie au fost cuprinși anii 1944-1958). Pentru istoria literaturii sunt fundamentale articolele referitoare la stilistică, limba literară, filologie, editarea critică a textelor și tehnica edițiilor, problema începuturilor scrisului românesc, semnalări de texte vechi, chestiuni de natură textuală: filiație, localizare, datare, studiere a izvoarelor etc. Se cuvin amintite numerele dedicate lui Mihail Sadoveanu (5/1955, 4/1980), Tudor Arghezi (4/1980) și Mihai Eminescu (5/1975). Un loc deosebit îl au
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
de satiră și utopie practicate de cei doi autori). Apar voci susținând un discurs ideologic marxist explicit: Ion Vitner, Mihai Novicov. Se fac traduceri din lirica rusă. Cronică plastică este semnată de Eliza Repețeanu. Rubrică „Vitrină cărților” cuprinde cronici, recenzii, semnalări de carte. Alți colaboratori: Marin Sârbulescu, Eugen B. Marian, Gh. Niculiță. C.Tt.
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
de sugestii, excitări mentale, altele și mult mai multe decât pe acelea pe care le-a indicat el.” Cât privește statutul criticului literar, crede că este „un creator de puncte de vedere noi în raport cu o operă”, căreia, prin interpretările, prin semnalarea unor aspecte nesesizate de cititor, îi întreține longevitatea. Fără să fi fost un cronicar literar sistematic, R. și-a exprimat opinia despre unii dintre cei mai însemnați contemporani. Despre poeți a scris adesea necomprehensiv. Excepție fac articolele consacrate lui Tudor
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
scurtă a vieții unui individ, apar noi valori sociale sau, oricum, se poate restructura esența ierarhiei lor. Caracterul obiectiv al valorilor nu trebuie confundat cu reificarea acestora, cu înțelegerea lor ca realități nonumane sau supraumane, încărcate cu facticitate extramundană inertă. Semnalarea se impune întrucât procesul reificării are loc ca o construcție mentală teoretică, dar și la nivelul preteoretic, în practica de zi cu zi. Date etnologice și psihologice sugerează primatul ontogenetic al reificării lumii sociale, iar dereificarea pare a fi o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și să promoveze „cultura națională”, pentru ca mai târziu să se rezume - declarativ - la a fi „o revistă a tinerimii” în general. În 1904 sunt anunțate câteva inițiative menite să îmbunătățească conținutul, de pildă cooptarea drept colaboratori a scriitorilor „de valoare”, semnalarea „cărților literare bune” ș.a. Se menționează, de asemenea, că se va lua „notă de publicațiunile în limba ungară care ne privesc și pe noi”. În articolul Acasă de Oct. C. Tăslăuanu, publicat în 1906 în primul număr apărut la Sibiu
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
Cei doi autori precizează: „Nu ni s-a întâmplat niciodată să propunem această activitate fără să existe o echipă care se hotărește că nu este nevoie de nici un plan, «vor cânta după ureche», sau care alege o metodă supersofisticată de semnalare pentru fiecare rundă” (Clegg, Birch, 2003, p. 164) Am prezentat aici acest exercițiu deoarece, în învățarea problemelor de sorginte socială, uneori nu putem situa adevărul nici măcar antagonic, așa cum ne îndeamnă argumentele „bunului-simț”, alteori avem de-a face cu relații mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Liceului Național din Iași”, „Arcades”, „Studii și materiale de istorie medie”, „Limbă și literatură”, „Studia et acta orientalia”, „The Book Collector” ș.a. În averea sa științifică - mai mult de trei sute de titluri și aproape două sute șaizeci de note, recenzii și semnalări cu caracter bibliografic - lucrările de bibliologie domină. S. a terminat de lucrat volumul al treilea din Bibliografia românească veche (începută în 1903 de Ioan Bianu și Nerva Hodoș), tom apărut în 1936, și va lucra singur următorul volum, care cuprinde
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
momentului printre micile publicații de frondă - care începea a se recunoaște drept „modernistă” - și nu arborează vreun manifest provocator. În schimb, sub blazonul titlului, practică un programatism al conținutului, înscris în aria simbolismului, prin exclusivismul selecției textelor și prin minusculele semnalări promoționale pe ultima pagină, la rubrica „Note”. Astfel, în planul experienței formelor și ca barometru al stării de spirit, S. ilustrează stadiul târziu al curentului, conjugat, în versificație și maniera descriptivă, cu parnasianismul, dar și cu unele elemente „modern style
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
cuprinde nume de persoane, ordonate alfabetic și însoțite, fiecare, de o fișă caracterologică pretins „tipică” pentru purtătorii acelor nume. Procedeul permite desfășurarea neîngrădită a fanteziei, subiectivității, ironiei, „travaliului scriptural”. „Fișele” sau „articolele” pseudodicționarului pot avea de la câteva cuvinte (uneori simpla semnalare a prezenței în cartea de telefon a numelui, bizar, la care se referă) până la mai multe pagini de text (e vorba, atunci, de schițe sau adevărate nuvele, a căror legătură cu numele pe care îl „lămuresc” e uneori subtilă, neevidentă
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Be King. The First American in Afghanistan, Farrar, Straus and Giroux, 2004, cu comentariul excelent al unui specialist În Kipling, David Gilmour: „Eastward Ho!”, The New York Review of Books 51 (8), 13mai 2004, pp. 20-21 (le mulțumesc soților Padoux pentru semnalarea acestui articol). Harlan rămâne cel mai exotic dintre străinii lui Ranjit. Dintre germani, trebuie reținuți baronul Karl von Hügel (memoriile lui apar În 1845) și H. Steinbach (devenit comandant de batalion). Medicul general al armatei Khalsa avea să fie un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ani, când menționează o plachetă din august 1834 a ilustrului Raoul-Rochette despre noi descoperiri de monede bactriene, când citează chiar că ele „aparțin unui bogat colecționar din Sankt-Petersburg”3, Lafont nu i le atribuie. În schimb i se datorează prețioasa semnalare a unui pasaj din Thrity-Five Years Într-un studiu al aceluiași vechi orientalist francez, continuare a tentativelor de elucidare a fondului de monede și medalii, despre care spune că Îi aparținuseră: „(...) domnul Rollin a devenit proprietarul Întregii colecții de medalii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
monede bactriene decât posedau la acea dată toate muzeele Europei 3. Henri Creswicke Rawlinson (1810-1895) era maior În Persia În 1833 și abia În 1839 trimisul diplomatic englez la Kandahar, post care Îi va permite să-și asocieze numele la semnalarea și descifrarea inscripțiilor de la Behistun. Paul-Émile Botta, descoperitorul cetății Ninive, e medic și naturalist ca și Honigberger, naturalist și diplomat ca și Jacquemont. Dar cel dintâi care se aventurează În expedițiile dificile ale săpăturilor e, În 1826, Claude-Auguste Court. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
La un secol după Honigberger, Hackin nota că monedele și obiectele descoperite În zona Begram, bunăoară, trec cu necesitate prin tarabele unui bazar și că bazarul e, În multe cazuri și de regulă, tocmai cel mai apropiat, primul spațiu de semnalare arheologică a unor tezaure 4. De altfel, cum să uităm că ideea de tezaur era, În epoca lui Honigberger, apropiată de imaginea unei comori, iar ideea de expunere muzeală Încă puternic irizată de mândria aventurierilor? Descoperirea Asiei În primele reviste
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
suficiență și opacitate, D. Tomescu îl acuză pe E. Lovinescu de lipsa „preocupărilor critice și estetice”, „când e vorba de aprecierea valorilor literare produse de modernism”. S.r. mai cuprinde prezentări de cărți și reviste editate în țară și străinătate, semnalări ale noilor apariții editoriale, asigurate de N. I. Herescu și Ion Dongorozi. O cronică artistică, o cronică teatrală, o cronică financiară și una agricolă îi întregesc profilul. Alți colaboratori: Cezar Petrescu, Emanoil Bucuța, C. Rădulescu-Motru, Radu Dragnea, N. M. Condiescu, Al.
SCRISUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289582_a_290911]
-
Costin Deleanu) sau prin excursuri erudite (Toponimia Munților Carpați de Andrei de Vincenz, Despre Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut de incursiunea în politică, istorie, istoriografie literară, estetică, fenomenologie literară, filosofie, așa cum se întâmplă în cazul amplului comentariu dedicat de Paul Costin Deleanu (sub pseudonimul Andrei Flor) „cazului” Vintilă Horia, legat de obținerea și retragerea
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
până la impersonalitatea naratorului, asemenea lui I. L. Caragiale, insinuează chiar un palpit de simpatie față de unele personaje, dar o face disimulat, trecând afectul în note de vag umor și ironie discretă. Un mod al distanțării cu simpatie de personaje constă în semnalarea unor mici ciudățenii, ivite la senectute, ca în Tătucu, Greșeala, Păcatul coanei Asica, La masa calicului ș.a. O „femeie bărbată” se crede, ba chiar este, protagonista din Pe valea Oltețului. Tânăra proprietăreasă din schița „De închiriat” e o parșivă de
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
actuale” - se află o analiză elogioasă și marcat partizană a cărții lui Lucian Boz, Eminescu. Încercare critică, semnată Liviu Teodoru, și precedată, pentru a fi pe deplin convingătoare, de un fragment din caietele intitulate Masca lui Eminescu. Alte cronichete și semnalări de noutăți editoriale, iscălite de Emil Ungher, Octav Șuluțiu, Lucian Boz ș.a., prezintă Itinerar sentimental de Perpessicius, primele trei volume din romanul În preajma revoluției de C. Stere, Bizu de E. Lovinescu, Zbor alb de Radu Boureanu, Domnul Negoiță sau Individul
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
lui G.M. Zamfirescu, B. Fundoianu ș.a.), Sindicatul Artiștilor (N.D. Cocea, Marile epoci ale teatrului), Ateneul Român (Radu D. Rosetti, Poetul cetățean) sau de la Uniunea Patrioților (Mihai Ralea, Intelectualii și problemele actuale); se adaugă premierele teatrale și cinematografice, vernisajele, aparițiile editoriale, semnalări privind înființarea unor instituții culturale (după stagnarea impusă de anii războiului) etc. Rubricile, structurate pe direcții artistice, reiau și uneori detaliază până în marginea reportajului aceste evenimente, în majoritate orientate spre Răsărit și spre „realizările” magistrale obținute de Uniunea Sovietică, numele
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]