1,850 matches
-
Expresia cerebrală a iubirii romantice la bărbați și la femei Potrivit psihologiei populare, adică afirmațiilor pe care le auzim la „cafeneaua din colțul străzii” despre diferențele bărbați/femei, acestea din urmă ar fi mai romantice, în timp ce bărbații ar fi mai senzuali... „One day, my prince will come...” cânta Blanche Neige... Cercetătorii americani au încercat să verifice dacă Raymond (patronul unui bistro de la gara din Vesoul) avea dreptate. Pentru a face acest lucru, ei au selecționat 17 tineri, bărbați și femei, care
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
această dorință se manifestă la cele mai multe femei heterosexuale. Lucru care nu este valabil și pentru bărbați. Într-adevăr, un bărbat heterosexual care simte o astfel de plăcere ar putea în viziunea cercetătorilor să își reconsidere identitatea sexuală. Relația dintre excitația senzuală și orientarea sexuală este radical diferită la cele două sexe. Potrivit cercetătorilor, excitarea la nivel genital are un rol mult mai slab în determinarea orientării sexuale a femeilor decât a bărbaților. Aceste diferențe nu trebuie puse pe seama vaginului sau penisului
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
femeile, adică s-au comportat ca niște bărbați homo sau heterosexuali. Întrucât cele mai multe femei par să fie stimulate erotic de ambele sexe, de ce optează ele pentru unul și nu pentru celălalt? În opinia cercetătorilor, probabil din alte motive decât cele senzuale. Sexualitatea feminină este foarte suplă și poate fi în mai mare măsură motivată de factori extrinseci, cum ar fi dorința de a începe sau de a menține o relație romantică, decât de factori intrinseci, ca stricta excitație sexuală genitală. De
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
lume, ca toată arta și toată creația. Umanitatea e bătrână și se grăbește să-și pregătească sfârșitul Într-un furnicar sau Într-un stup. Pe de altă parte, viața mea individuală e sfârșită. S-a sfârșit cu femeile, cu viața senzuală. Romanul meu (Gilles, n.n.) va apărea În indiferența generală. Mai rămâne reculegerea, ocultarea ultimelor măreții. Dar această meditație, care ar putea umple o lungă bătrânețe, se poate reduce la fulgerătoarea viziune a ultimelor ceasuri, de dinaintea „prematurei” mele morți. Bărbatul care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În care se Întrețes nesiguranța de sine și spaima obscură de realitate. Pe de altă parte, Sylvia Plath e cât se poate de conștientă că, prin hazardul afinităților elective, scrie cele mai bune rânduri când e vorba de „descrierile ilogice, senzuale”. Altfel spus, când se raportează la partea nocturnă a realității, la spațiul Întunecat al unui psihic profund vulnerabil. E o sensibilitate care pune la Îndoială totul. Distructivă În plan existențial, Sylvia Plath e și de-constructivă În planul culturii. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al scriitorului. Nu există nici o ipocrizie aici, doar contradicțiile și incomensurabilele inerente întreprinderii artistice. Următoarele capitole aduc în centrul atenției aceste patru teme cu scopul mai larg de a oferi o înțelegere corectă a personalității ei, atât cerebrală cât și senzuală, în timp ce se explorează alter-ego-urile operelor ei de ficțiune. Pe măsură ce urmărim derularea vieții ei, fiecare temă decurge una din alta, în ciuda suprapunerilor și reciprocităților: clasicismul din tinerețe care s-a accentuat pe măsură ce s-a maturizat; aviditatea ei ca seducătoare și călătoare
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
până la punctul în care am pierdut simțul prezentului, și trăiam în acel spațiu intermediar al fabulosului și al fiecărei zile descris în nemuritoarea Gradiva (romanul din 1903 al lui Wilhelm Jensen care combină arheologia clasică cu trezirea omului spre plăcerea senzuală)"38. Yourcenar a publicat relativ puțin în acești ani. Scria varianta de lucru a eseurilor periodice de călătorii și și-a intensificat helenismul. Cei trei au scris de asemenea schițe bazate pe mituri grecești: Yourcenar s-a concentrat pe mitul
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
special culturile antice elenistică și bizantină, pe care Cavafis le-a preamărit. Și Yourcenar a fost atrasă de acest melanj între memoria istorică și experiența personală pe de o parte, și viziunea tragică asupra vieții exprimată în principal în imagini senzuale și erotice. de acord. În câteva săptămâni erau prietene și vor călători curând în toată Europa în cursul primăverii lui 1937. Cu toate acestea, Marguerite continua să se gândească la Fraigneau, și era încă îndrăgostită de Lucy. Yourcenar încheiase un
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
veșnic indisponibil o șocase profund, așa cum i se întâmpla Sophiei în roman. Eric îl dorește pe Conrad fizic, Sophie simte agonia iubirii neîmpărtășite în viscere, și în pântece. Treptat, fratele și sora ajung să ocupe un loc similar în viața senzuală a lui Eric, în ciuda faptului că respingea toate femeile. Conrad este prezentat aproape hermafrodit, păstrând o inocență copilăroasă și o suavitate de fetiță, și curajul nesăbuit pe care obișnuia să-l manifeste ca un somnambul care se cățăra altădată pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
eficient ca Hristos și martirii lui de mai târziu. Dar în timpul acestui moment din secolul al II-lea umanitatea a trebuit să se îngrijească de ea însăși, să se bazese pe propriile ei resurse nereligioase. Această rezistență solitară rațională, proactivă, senzuală, veșnic armonizată cu moartea individuală a format baza versiunii unice a melancoliei: aceeași pe care artiștii renascentiști, care o fascinaseră pe Youcenar, au încercat să o surprindă în special în opere cum ar fi Melancholia lui Dürer. Yourcenar a vrut
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
au sugerat alte răspunsuri, câteva atât de contradictorii încât au inițiat noi religii și filosofii. Printre acestea s-a manifestat o reînnoită vigoare față de două tipuri antice de iubire pe care grecii atenieni le-au minimalizat: Eros, o dragoste fizică senzuală între două persoane; Agape, o dragoste mai generalizată, aproape fără pasiune pentru lucrurile acestei lumi. Aceste forme de dragoste depindeau pentru interpretările lor aproape exclusiv de cei ce le practicau. De exemplu, noua mistică platonică insista că pasiunea erotică era
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a botezat-o "Era Anxietății" De ce atunci Yourcenar l-a ales pe Hadrian? Răspunsul rezidă în principal în cel de-al doilea element din cele două cu care Yourcenar își începuse lunga călătorie către Memoriile lui Hadrian: Antinous și iubirea senzuală pe care o reprezenta el. Erotismul HADRIAN (76-138), cel mai mare dintre împărații romani târzii, a fost succesorul lui Traian și a domnit mai mult de douăzeci de ani (117-138). A condus cu o mână de fier, a călătorit pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
creștinii sunt văzuți că locuiesc în lume, dar adevăratul lor cult adus lui Dumnezeu rămâne invizibil. Trupul, deși nu a primit nici o nedreptate, se năpustește cu ură și luptă împotriva sufletului, pentru că acesta îl împiedică să se bucure de plăcerile senzuale; tot așa, și lumea îi urăște pe creștini, deși nu a primit nici o insultă, numai pentru că aceștia se opun răului. Chiar dacă este urât, sufletul iubește trupul și mădularele sale, tot așa, și creștinii îi iubesc pe cei care îi urăsc
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
când și-l face omul cu mâna lui, că a făcut ce a vrut cu Constituția, pe care a frământat-o și-a înghesuit-o la colț, mai ceva decât dacă-i cădea în mână la ceas de seară Simona Senzual, ș.a.m.d. Trec deja pe lista uitării și că de exemplu, Roberta Ananstase a furat pe față și fără nici un fel de rușine în Parlament, că dom' profesor universitar de Drept Constituțional Emil Boc, a desconsiderat fără nici o jenă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mort", cu voluptate pervers-fetișistă: "Dibui prin colțuri, prin odaia de baie, și dădu peste un dulap în zid; deschizându-l, găsi pe polița de sus un mic pieptene, pe care își puse buzele fierbinți". Plăcuta reverie, amintind de răsfățurile rafinat senzuale ale doctorului Codrescu, se spulberă însă o dată cu mărturisirea lui Cehi, un amic mai puțin visător, care fusese primit fără nicio pudoare în intimitatea doamnei, ca amant de ocazie, și de la care Bizu află că toate femeile... "numai să vrai și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
imperioasă ca și sexul"). Instinctiv, Rosina manifestă și o atitudine matern-protectoare față de Bizu, atât din interes, cât și din dorința sinceră de a-i fi pe plac și, poate, de a fi chiar iubită. Înțelegând însă amorul numai pe latură senzuală, ca necesitate imperioasă de a satisface animalul din om și nimic mai mult, femeia cu "pielea satinată" și "formele pline, rotunde" n-avea cum să atingă și sufletul complicat al bărbatului. Rosina "nu era frumoasă" și, ca atare, nu putea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aruncându-l în frenezia continuă a unei iubiri agitate, fără ancorare într-o posesiune satisfăcută, căci și legătura cu Veronica Micle, în latura sa esențială, a fost tot de domeniul exaltării sentimentale. Așadar, în fața unui Eminescu material, echilibrat, vital și senzual, un Eminescu dematerializat, intemporal, dezaxat, abulic în ceea ce-l privește, dar voluntar și chiar violent în teorie, și absolut un inhibit sexual (s.n.)" 107. Nu-i greu de sesizat că, atribuind lui Eminescu o personalitate "eleatică" și o psihologie invariabilă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din Traviata, ce plăcuse poetului încă de la începutul dragostei lor, la Viena poetul o preferă, așadar, în rolul "Damei cu camelii"179 (tipul feminin celebrat de romantici). În plus, ceea ce anihilează voința nefericitului amorez, hipnotizându-l, nu e atât imaginea senzuală a brațului dezgolit (adorat și de ofițeri), cât muzica ("minciună universală, iluzie a sufletelor"), și "nu numai muzica glasului", ci muzica "întregii sale ființe", ce dădea Veronicăi, atunci când cânta, "un farmec nelămurit, de care nu se putea desprinde". Motivația "atracției
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nelămurit, de care nu se putea desprinde". Motivația "atracției" erotice e, după cum remarcăm, tipic lovinesciană. Dar când muzica încetează și vraja se destramă, Eminescu, dezamăgit, caută să rămână singur, înfundându-se într-o crâșmă ca să uite "imaginea femeii viclene și senzuale". De altfel, "încă de atunci, chiar în prezența ei, simțise nevoia de a o îndepărta, pentru a o sculpta din nou în imaginație, așa cum o voia, ideală". Or, "idealul" feminin eminescian este, după cum am putut constata, un ideal "pervers", estetizant-decadent
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
localitatea natală, le continuă la Madaura, iar după moartea tatălui său, se mută în Cartagina, capitala Africii de Nord. Aici își continuă studiile de retorică și de drept. Aflat în „metropola cea plină de ispite”, tânărul Augustin se dedă iubirii senzuale: „Nu iubeam, dar îmi plăcea să iubesc. ...A iubi și a fi iubit îmi era mai ales plăcut dacă mă bucuram și de trupul ființei iubite”. Sufletul tânărului era deschis nu doar studiilor, distracției, iubirii senzuale, ci și culturii, în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Augustin se dedă iubirii senzuale: „Nu iubeam, dar îmi plăcea să iubesc. ...A iubi și a fi iubit îmi era mai ales plăcut dacă mă bucuram și de trupul ființei iubite”. Sufletul tânărului era deschis nu doar studiilor, distracției, iubirii senzuale, ci și culturii, în special teatrului. Semnalul de trezire spirituală a tânărului Augustin a fost citirea cărții Hortensius de Cicero, lucrare astăzi pierdută. Din Mărturisirile sale aflăm: „într-adevăr, acea carte a schimbat simțirea mea”. Augustin ridică valoarea filosofiei undeva
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nici nu se naște printr-un fel de scurgere sau prin producere, așa cum se întâmplă cu pomii care rodesc, ci chipul nașterii dumnezeiești nu se poate explica și nici înțelege de cugetarea omenească. E un semn de cugetare nedemnă și senzuală să asemeni lucrurile veșnice cu cele stricăcioase și trecătoare și să crezi că Dumnezeu Se naște așa cum se nasc ființele trupești, câtă vreme în vederea dreptei credințe trebuie să cugetăm cu totul altfel, gândindu-ne că numai ființele muritoare se comportă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
caracterului general al omului ca om"360. Observația este aplicabilă în principiu și creației poetice, deoarece reprezentările sensibile de care uzează poezia nu sînt echivalente repezen-tărilor realizate pentru obiectele naturale, ci se caracterizează prin idealitate, adică prin eliberarea de determinismul senzual, și, prin aceasta, poartă sigiliul universalității. Fiind construcții umane, reprezentările poetice redau împrejurări, interese și tendințe generale care primesc prin poet expresie individuală, dar ele exprimă umanitatea printr-un individ reprezentativ. Construcția filozofică este marcată și ea de universalitate printr-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
abisal. Nichita Stănescu era, cu siguranță, un temerar. Ce discrepanțe între omul și creatorul cu acest nume! Unul comunicativ, bonom, sociabil, jovial, iubitor de prieteni și libațiuni, altul insularizat, întors spre sine și hiperboreu, monologând deziluzionat despre moarte. Unul direct, senzual și voios, privitor spre lume, altul abscons, încifrat, fantezist și dedat autoscopiei, demonstrând că "Eu, adică El" (cum se numește un micropoem), sunt expresii ale dualismului carne-spirit, ireconciliabil. Se verifică aici opinia lui Proust (Contre Sainte-Beuve): agentul creator e altcineva
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în brațe și, ca o libelulă, / dă din picioare, / să te ridici ca mine deasupra orașului!" Alteori, trubadur medieval și imnograf zbuciumat, poetul peregrinează într-o geografie deschisă; canțonele sale nu sunt, la drept vorbind, ale unui amoroso de tip senzual. Conflictul dintre iubire și Marea Trecere acaparează; canțona devine elegie erotică ori pur și simplu dramă. Ciclurile Rod și La Baaad (va preciza autorul), "poeme în vers alb", se încadrează în "ceea ce numim, cu o expresie generală, modernismul românesc" (Interviu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]