1,435 matches
-
Ce constituie specificul și puterea Parizienei? Frumusețea? Bogăția? Elegantă? Toate împreună, dar mai ales o armonizare a acestor trăsături. Chiar în primele fiziologii literare, portretul Parizienelor denotă o ființă complexă, ca în baladele lui François Villon, în care el apreciază senzualitatea lor spirituală, finețea malițioasa și arta replicii. Paul de Kock da o definiție concisa și comuna a Parizienei din perioada cercetată: "une femme réellement belle, riche, élégante et spirituelle est Parisienne" [p.IX]. Fiind de acord, în principiu, cu fiecare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Dames, p.364]. Francezului, consemnează S. de Gramont [p.84], îi place să seducă și să fie iubit. Elegantă și farmecul fac parte din arsenalul seducerii. Ce are în plus Pariziana față de alte femei? Pariziana întruchipează grațioasa finețe, rafinamentul și senzualitatea feminină. Totul se conjuga cu elegantă: a reuși cu elegantă, a seduce, a trata, "elegantă este o armă, o insignă, un obiect care atrage respectul, o scrisoare de recomandare" [Beauvoir 1998, ÎI, p.280]. Elegantă, grațiozitatea, siguranța și dezinvoltura nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil, curios și ironic, cu reputație de persoana ușuratica și capricioasa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să în scenă, Pariziana nu face economie de mijloace. Totul se pune la bătaie: semnele (bijuterii, costume, maniere) și atmosfera (mister, obscuritate). Resursele spectacolului actualizează stratul ascuns al realității, care rămâne deseori implicit. Aparent inocentă (știind, de fapt, ce este senzualitatea și sexualitatea), Pariziana este, în realitate, o ființă destul de experimentata (fără iluzii în ce priveste dramă familială, a cărei cauza sau victima este), doritoare de o viața publică strălucită. Lipsa de profunzime o face să nu ia lucrurile prea în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fin" [Maupassant, Miști (souvenirs d'un garçon), în La parure, p.432]. Fiica contelui Ladricourt îl cucerește din priviri pe bătrânul baron Sandorff: "elle avait positivement rendu fou, avec șes regards de feu" [Zola, L'Argent, p.29]. Totul transmite senzualitate în descrierea Parizienei: "Mme de Marelle rajustant en face de la glace leș petits cheveux frisés de șes tempes, toujours défaits au sortir du lit" [Maupassant, Bel-Ami, p.303] În ansamblul aspectului exterior, Pariziana este un tot armonizat, reușind de fiecare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
femeia și rochia ei, un tot indivizibil?" [Baudelaire, 1971, p. 212, subl.n.]. Dragostea, notau frații Goncourt, este deseori "un rêve à propos d'une robe". Rochia este cartea de vizită a unei femei. Modă Parizienei este o poetica a senzualității. Funcțiile de stimulare erotică ale modei sunt cu atât mai bine îndeplinite, cu cat femeile se prezintă într-o manieră de fiecare dată nouă. Schimbarea de toaletă permite o schimbare de perspectivă și o resuscitare a interesului față de persoana deja
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
șont tentantes avec leurs toilettes claires, leurs toilettes légères qui montrent la peau" [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.685]. Costumul sculptează, cât permite codul estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin, mătase, dantelă, catifea) conota senzualitatea atingerii. Încorsetata, decorată cu mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
text, fiecare dintre trăsăturile sale trimițând la toate celelalte. Pariziana personifica provocarea care distruge frontierele între real și ireal, fizic și fantasma, spirit și corp, exterior și interior, eroina și victima (a bărbatului, a familiei, a modei sau a propriei senzualități). Identitatea pariziana este schimbătoare, înșelătoare, un "semn flotant". Împovărata de toate neajunsurile, femeia de la sfârșitul secolului al XIX-lea este concepută în contradicție totală cu portretul idealizat de la începutul secolului. În românul realist/naturalist se constată o demitizare progresivă a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
după cum, în altă ordine de idei, fiecare din personajele autorilor examinați există în interiorul unui orizont etic specific, pus în evidență sub diferite unghiuri. Dintre toate orașele occidentale, Parisul are reputația unui imperiu al simțurilor. Femeia pariziana se considera de o senzualitate ieșită din comun și incomparabila la capitolul ars amandi. De aceea devalorizarea dragostei este un simptom frapant al transformării societății pariziene moderne. Rațiunea de a fi a femeii pariziene în literatura jumătății a doua a secolului nu mai este aceea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care nu poate fi refuzat. Și Cătălin este o proiecție onirică, la fel ca și Luceafărul, Însă la un alt nivel, cel terestru. Eul este un simbol al Întruchipării sentimentului de dragoste, ori, mai simplu, „amorul sănătos, de orientare populară, senzualitatea frustă”, cum spune G. Călinescu. 9. Hiperion este o metaforă a renunțării geniului la lumea pământeană, la fericirea ei și retragerea lui În lumea Însingurării și contemplării. În același timp, el trăiește dezamăgirea imposibilității de a fi Înțeles de lumea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aflat "într-o formă excelentă vocală"679. Cuvintele de laudă la adresa sopranei continuă, M. Canciovici precizând că "posedă o voce potrivită pentru această partitură, cu acute puternice, cu accente dramatice evidente, având un registru grav bine pus la punct. Are senzualitate în glas, a fost bine îndrumată de regizor pentru a marca acele momente de tensiune dramatică care se creează de-a lungul evoluției personajului"680. Chiar înainte de începutul anilor 2000, în numărul 9 din 1999, apare un interviu cu Barbu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nu tocmai acesta este scopul nostru, al tuturor? Șeherezada este un trickster călit prin tocmai probele narative de încercare la care este supusă, ca să supraviețuiască. Și, ceea ce nu este deloc de mirare, moartea este flancată în acest caz tocmai de senzualitate și eros. Șeherezada iubește un calif cam nevrotic și obstinat, pentru că iubește viața. Și doar viața o face să știe cum să păcălească moartea, prin amânare. Ea inventează poveștile (sau le culege din agora, prelucrându-le și adaptându-leă cu gingășie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
că orice întrebare vizează o filosofie, ca etapă obligatorie spre cunoaștere, așa cum și fericirea dragostei trăită în cuplu, pe care știm că poetul a cunoscut o, este doar condiționarea fizică ce întreține visul perenității ei. Poezia erotică, nu lipsită de senzualitate, din perioada ieșeană, pusă în relație cu unele fraze din corespondență, evidențiază trăirea intensă a „amorului”, exaltarea bucuriilor clipei, dar și sentimentul inconsistenței și efemerului: „Nu e păcat / ca să se lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că orice întrebare vizează o filosofie, ca etapă obligatorie spre cunoaștere, așa cum și fericirea dragostei trăită în cuplu, pe care știm că poetul a cunoscut o, este doar condiționarea fizică ce întreține visul perenității ei. Poezia erotică, nu lipsită de senzualitate, din perioada ieșeană, pusă în relație cu unele fraze din corespondență, evidențiază trăirea intensă a „amorului”, exaltarea bucuriilor clipei, dar și sentimentul inconsistenței și efemerului: „Nu e păcat / ca să se lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
contopirii sau organizării sentimentelor stîrnite de mersul vieții. Astfel, deseori, în regiunile situate dedesubtul lumii de idei și intuiții, pot zbura în mod haotic tot felul de sentimente. Ipohondria sau nechibzuința, flegamantismul sau mînia, meschinăria sau mărinimia, amărăciunea ori sentimentalitatea, senzualitatea sau idealitatea acestea și încă multe alte tendințe pot alcătui o lume trecătoare pe care n-o bănuiește cel ce nu cunoaște decît operele ideilor sau a fanteziei nu constituie totodată și fundalul pentru dez-volatarea unui sentiment total de mare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
schimbări de stil, tango-ul a fost acceptat la Paris și la Londra, dar numai la petreceri unde erau invitați dansatori profesioniști. Originalitatea acestui dans consta În mișcările rapide și sacadate, alternând cu pauze dramatice, câ și În trăirile pline de senzualitate și pasiune pe care le transmite. Dans cu largă circulație pe Întregul glob, se dansează ca dans specific În toată America de Sud, iar În Argentina se Învață În școli speciale. Ajunge să facă vogă În Europa ca „Tango Spaniol” sau „Tango
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
mic intercalate în text), cea mai apreciată de bibliofili; gravurile sînt adesea trasate în acvaforte și retușate cu dalta pentru detalii; cîțiva artiști se consacră în mod special ilustrației de carte: Gravelot, Cochin fiul și mai ales Eisen, a cărui senzualitate a bucurat mai multe generații de bibliofili. Sfîrșitul secolului (1775-1800) revine la mai multă simplitate, ceea ce nu înseamnă că n-a existat o sensibilitate exagerată în perioada lui Rousseau și Greuze sau răceală în timpul lui David și al neoclasicismului; două
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
un sentimental. N. Petrașcu preamărește patria. Cincinat Pavelescu, născut în 1872, cultivă cu spirit epigrama și satira. Talentul său are un realism minuțios. Poezia sa este lejeră și plăcută; cântă eternul feminin. Ștefan Petică, mort de tânăr, a avut o senzualitate înaltă, dragoste pentru stranietate și un stil excelent. Ecaterina Pitiș, născută în 1884, are sentiment. V. Podeanu are delicatețe. Poetesa lirică Matilda Cugler-Poni a scris și încă scrie din când în când versuri de o melancolie tandră și profundă. Vasile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
slalom magic. Vielfalt trage de iluzie până când o face tapet. Frida Kahlo, tabloul dansat al unei vieți Veronica D. Niculescu Uneori, poveștile se spun prea bine și fără cuvinte. Cu gesturi, cu tablouri însuflețite, muzică mexicană, o coregrafie încărcată de senzualitate și o Frida Kahlo uluitor de asemănătoare cu cea adevărată. Acestea sunt ingredientele spectacolului de teatru-dans Frida. Impresii, regizat de Mc Ranin, cu coregrafia lui Hugo Wolff, la o sută de ani de la nașterea pictoriței mexicane Frida Kahlo. Spectacolul Teatrului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
S’il revient un jour, À lui ma tendresse et la douce ivresse, Qu’un brûlant amour, Garde à son retour... Un velur sonor de culoarea și fluiditatea leneșă a mierii de pădure, o mușcătură dintr-un fruct nemaiștiut, o senzualitate diabolică potențată de o distincție tipic franceză. Căpătase un trecut și un prezent: fotografiile aduse mi-o arătau în Carmen la Metropolitan, în Eboli la Scala, în Adalgisa la Teatro Săo Carlos din Lisabona, în Fidalma la Gran Teatre del
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cât mai puțin, ca să îți păstrezi ușurința! Rămâi personaj. Nu se cântă niciodată aria aceea cu voce de Azucena! Cine ești? O prințesă superbă, cea mai fascinantă femeie de la Curtea Spaniei și povestești despre un trecut maur, numai dantelă și senzualitate și viclenie. E un moment fericit, poate singurul din operă. Dacă îmbraci haina mezzosopranei sumbre și cu prune în gură, adio și-un praz verde! — Adalgisa din Norma? — Grea, dar o iubeam foarte tare, pentru că mă scotea din repertoriul meu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Ale gerea lui Sir Georg Solti însuși. Cine să uite spectacolele de la Opera din Paris, din 1970, în care a dat peste cap toate cli șeele pe care se obișnuise să le aibă eroina lui Bizet? Avea de partea ei senzualitatea naturală, privirea fulgerătoare și seducția vocală înnăscută. Devenită franțuzoaică după căsătoria cu Emmanuel Bon de ville în 1974, Viorica a întruchipat la Palais Garnier, într-o ma nieră aproape referențială, câteva dintre personajele marelui repertoriu, alături de cei mai mari cântăreți
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
grotescă, alături de Salomeea Eddei Moser, simplă până la esență. "A fost un mare succes, ni s-au cerut multe spectacole în plus, mai ales din punctul de vedere al punerii în scenă. Am căutat mai degrabă esența textului de Wilde, decât senzualitatea la care te conduce imediat muzica lui Strauss. Am plasat deșertul în fundal, cu un Christ îngropat pe jumătate - bineînțeles, cu scandal din partea spectatorilor și am ales să subliniez as pectele dramei umane care se petrece, nebunia personajelor. și aici
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
vedere vocal. Aria "Acerba volutta" era zenitul fiecărui spectacol pe care l-am văzut. În mod ironic, me zzosoprana avea mai multă chimie cu Maurizio decât Adriana! În schimb, Giulietta ei era exact o film noir femme fatale. Catifea și senzualitate în Barcarolă, Madame Cortez se dezlănțuia în fi nalul actului ei venețian și domina uriașul ansamblu. Absolutely thrilling! În Dalila am văzut-o doar în concert, dar nu avea ne voie de costume sau decoruri pentru a distila în ea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Prefer să îmi amintesc de vizita pe care i-am făcut-o lui Henry Moore împreună cu Maestrul. Avea un domeniu în afara orașului, pe o colină, cu un parc decorat cu lucrările lui. Era obsedat de oase preistorice, de cerc, de senzualitate. Am luat ceaiul à l’anglaise, cu el și cu soția lui, o doamnă discretă, care vorbea puțin... Prin relațiile mele, am reușit să îi facilitez Maestrului această întâlnire cu Moore, pentru că știam foarte bine ce înseamnă pentru el să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]