2,502 matches
-
le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor Ce n-are prinț sau împărat, Doar soarele strălucitor Îi face traiul mai bogat. El, cu alaiul lui de nori, Aduce seve și lumină Pentru supușii iubitori Și poartă numele: grădină. *** Referință Bibliografică: Un rai lumesc / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2334, Anul VII, 22 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374459_a_375788]
-
Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
estompate de ambiguitate dar sunt înălțate prin magia limbajului și forța lui de sugestie. Iubirea este privită pământean, dar eliberată prin spiritualizare. ” Pictează-mi, iubite, pe față, surâsul,/ Nu-i greu să o faci, doar pune culoare,/ Înmoaie penelul în seva și plânsul/ Durerii din mine ce ține cu gheare.” (Portretul iubirii) Sau: Nu ți-am mai scris, de ce-aș mai face-o, oare,/ Când primăveri se pierd fără de tine?!/ Dureri în ploi, tristeți molipsitoare/ S-au rătăcit prin toamnele
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
prin aeru-și de foc, venind dinspre Pământ, te vom putea schimba, să-ți umplem umbra arsă cu mari serbări de flori, te vom scăpa de arșiți ș-și răcorim întinsul, vom răspândi viața cu mari prelingeri verzi pulsând în tine seve de clorofile pământene, să-ți vigoreze trupul de Veneră, să te-mbrăcăm în viață clocotindă și în fertile arderi, să te cuprindem într-o hlamidă nouă de Luceafăr, așa cum s-a-mbrăcat și Terra în albastru, așa cum, înșelați, noi te credeam de
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
nu moare... La cotul tainic de pârâu împărățea Cu rădăcini adânc înfipte-n mal Și-atunci când pas de călător trecea, Uimea...și tulbura cu trunchiu-i triumfal... Și cer, pământ, și ape mângâia Cu brațele-i fantastice de crengi Și-n seve tăinuite-și memora Tot ce văzuse-n univers de ani întregi... Matusalemică, înțelegea, Ce lângă ea gândisem an de an, Când apa vieții-nșelător trecea Și s-o oprim în noi mai încercam...în van. Îmi făurisem gândurilor cuib Pe
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
Acasa > Poezie > Amprente > VULCAN LATENT Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vulcan latent... Are neliniști iarăși ramul gol... Pământul blând va da vieții nou obol, În sevele latente doarme floarea, Văzduhul clar așteaptă boarea, Verdeața va erupe iarăși din pământ, Prin rădăcini, spre ramurile-n vânt, Miresme dulci vor izbucni spre soare Și el o să le-adauge valoare, Pârâul cel înmărmurit în gheață Se va trezi, fluid
VULCAN LATENT de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374599_a_375928]
-
ploi, Pe lutul meu au curs amare ape în șuvoi, Străpuns apoi de fulgere și trăsnete-n furtună, Mi l-am cusut cu firele de-argint din lună.. Vânturi haine mi-au suflat viclene-n față Și mi-au uscat seva cea plină de viață, Iar dac-au reușit de-atâtea ori să mă doboare, Am renăscut mai viu, bând elixirul din izvoare... Atâtea viscole mi-au troienit pe suflet, Poteca vieții mi-a fost grea la umblet Și din noroaiele
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
mai putea fi un întreg? În lumea asta, în care toți și toate pier, Dormind de veci, acel tainic somn stingher! MERGI MAI DEPARTE ! Pustiul inimii din tine îl vei afla într-o zi, Când dorul s-a hrănit din seva minții unei nopți pustii. Vei plânge rezemându-ți ochii între palme, Pentru a vedea mai bine marea care ne desparte. Și valurile îți vor străfulgera privirea, dar tu, nu te lăsa! Mergi mai departe! Chiar de durerea în clipa aceasta
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
pavăză, Un stâlp s-a frânt acum în zbor de fum, Iar lacrimile fără gând atârnă ca un plumb. Tu dulcea rază, clădită fără aceea emfază. Acuma glasul tău s-a rupt din trupul meu, Și-am plâns topindu-mi seva, că nu mai sunt eu. Crescut din dor din pântecele maicii mele M-am lepădat de bucuria ce m-a-nălțat la stele. IUBIREA E UN ZBOR ÎNARIPAT Teluricul cântă prin dulcea atingere Prin glasul care e o trecere a vremii, Amurgul
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PRIN GRĂDINA FRUMUSEȚII! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1497 din 05 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Prin grădina frumuseții ! Cântă seva din pământ În acorduri de vioară, Dând frumosului avânt La-nceput de primăvară! Clocotind de bucurie, Clopoțeii se răsfață! În clinchet de armonie, Se trezesc, din nou, la viață. Iarba verde râde-n soare, Spre albastrul necuprins. Este mare sărbătoare
PRIN GRĂDINA FRUMUSEȚII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374635_a_375964]
-
mai curge, Răsar nuferi pe lacuri și Blanca-n tei te plânge. SPERÂND ÎNTR-O MINUNE Pădurile se nasc la poarta către stele, Ascund la pieptul lor și pasul, și cărarea. Adună legănare, dar și foșniri rebele; Prin cântecul din sevă, alintă resemnarea. Fântânile se nasc la geana gliei plânse, Când cad răzlețe spice sub coase ruginite. O ciutură și-un lanț se zbat spre hău neunse. S-apleacă iar spinarea, sorb greu buzele fripte. Iar râul fierbe-n matcă, rostind
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
orice norod. Căldura celestă văzduhul îl umple, copacii ning petale, roz-albe culori, pe-un verde smarald ce-n totul irumpe și toate se-adună-ntr-o ploaie de flori. Anotimpul puterii ce viață răsare din tina cea neagră cu albul curat în verdele sevei - energii creatoare - îmbracă un timp spre-un trecut destrămat ... Al tăcutului gând, comoară-n cuvânt, șoaptă pe buze, legănată de frunze, poezie îți sunt anotimp pe pământ, mă chem Primăvară, vibrez ca vioară ... ... și-ți spune dorit c-am înflorit
PRIMĂVARĂ, EU, SUNT de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373390_a_374719]
-
Mă îngroapă și pe mine odată cu ele, Mă coboară în beznă pustie și rece. Încerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena, Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită, Ma-nghit tot mai adânc și adânc, Până la strămoși, Până la origini, Până la neființă... Citește mai mult Viața își crește rădăcini adânci în pământul arid al ființei
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Mă îngroapă și pe mine odată cu ele,Mă coboară în beznă pustie și rece.Incerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena,Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă,Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră,Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită,Ma-nghit tot mai adânc și adânc,Până la strămoși,Până la origini,Până la neființă...... III. GÂNDURI, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
apăsătoare... Nările îmi sunt asaltate de un miros greoi de mucegăi, Păienjeni uriași invadează cameră Târând după ei, nemilos, Victime nevinovate și neputincioase. Ies din toate colțurile, Inspaimantandu-ma. Cu guri înfometate, Le sorb acestora ultima răsuflare, ultimul strop de seva. Așa mă simt și eu, spectator nefericit... E ziua în care camarile sufletului se deschid larg Și, din sertare întunecoase, reci, Țâșnesc violent Amintiri, tristeți și dureri grele, Prinse cu cătușe grele, ruginițe și zgomotoase. Se lovesc de pereții camerei
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
atmosfera apăsătoare...Nările îmi sunt asaltate de un miros greoi de mucegăi,Păienjeni uriași invadează cameraTarand după ei, nemilos,Victime nevinovate și neputincioase.Ies din toate colțurile,Inspaimantandu-ma.Cu guri înfometate,Le sorb acestora ultima răsuflare, ultimul strop de seva.Asa mă simt și eu, spectator nefericit...E ziua în care camarile sufletuluise deschid largSi, din sertare întunecoase, reci,Țâșnesc violentAmintiri, tristeți și dureri grele,Prinse cu cătușe grele, ruginițe și zgomotoase.Se lovesc de pereții camereiSi se sparg în
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NOAPTE DE VIS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ce noapte de vis! Sevă violetă îți susură-n trup și te înfioară. Miraj risipit întruna repetă: Ești tânăr iară! Profunzimi de dor se umplu cu-arpegii. Cioplești pe mister litere sonore. Stelele le-auzi descifrând solfegii din aurore. Ți-ai scos și-ai zvârlit
NOAPTE DE VIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373447_a_374776]
-
basilica.ro/Inaltarea-domnului--ziua-eroilor-sarbatoare-nationala-a-poporului-roman-106804.html - 19 mai 2015). Cuvânt - Panegiric la Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena În miezul primăverii, în fiecare an la data de 21 mai, Dumnezeu a rânduit ca Biserica să prăznuiască pe cele două mlădițe pline de seva Duhului, pe mărgăritarele Bisericii, pe luminătorii și risipitorii păgânătății, pe cei întocmai cu Apostolii cinstiți și lăudați, pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Altfel spus, prin acești sfinți, care în acest an - 2015, sunt pomeniți odată cu Praznicul Înălțării
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
expresiile: bărbat distins, erou ales, luptător viteaz. Alexandra coboară deci, din aura profetesei noastre trace, Sibila Cassandra, cea care a prezis Calul troian, „Darul grecilor”culminând cu căderea Troiei, din tulpina celui mai mare împărat trac, precreștin Alexandru Macedon, ca sevă a bărbăției <>, a luptătorului neînfricat, iar prin cununa hristică a Adevărului, Iubirii și Libertății, descende din Mucenița Împărăteasă Alexandra (+303). Cartea Alexandrei Svet-Floarea din Asfalt, cuprinde 7 capitole, cu un Cuvânt de deschidere, urmat de un Jurnal al bucuriei și
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Sufletul meu nu e frunză liberă purtată de vânt, ci trunchi străjer care înalță ramuri spre cer, pornind din rădăcini imemoriale. Asemenea unui stejar bătrân, sufletul meu se hrănește din rădăcini adânc înfipte Acolo... în pământul străbunilor mei. Îmi trag seva vieții din ele! Și ele îmi reamintesc mereu cine sunt... -Băiată, să iubești pământul. -Da, moșul meu drag, îl iubesc, ca pe sufletul meu. Îți promit!” (ibid. p. 36-37, 65) În contrast cu neputințele turmei înglobate silnic în procesul de deznaționalizare românească
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Credeți! Nu mai faceți lucruri de mântuială. Fiți competenți. Fiți profesioniști. Nu mai cereți. Dați. Nu mai împiedicați. Ajutați. Nu vă plafonați. Învățați. Nu mai plecați capul. Stați drepți. Îndrăzniți!” (Capitolul V. Întoarcerea Fiicei Risipitoare, p. 219-223) Convingerea Alexandrei-Svetlana că Seva românismului nu va seca este motivată nu atât de cei care încă s-ar mai putea trezi, cât mai ales de purtarea de grijă a Bunului Dumnezeu, ca misiune providențială prin legiunile dacice de eroi, de mărturisitori, de martiri și
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
neștiute gemând sub chemări. Copilărești odată cu fetele poetei și crești împreună cu ele. Stai și tu smerită sub privirile blânde ale soțului, tată, prieten, liniștindu-te ca-n ținutul din nord-vestul țării, ținutul vorbei molcome și calde. Și înverzești luând din seva florilor, a frunzelor de început de primăvară sau din amprentele celor uscate. Și fără vrei devii și tu o curajoasă, căci scrierile Irinei Lucia Mihalca sunt curajoase, nu prin părăsirea rimelor stas, ci prin miza metafizică, morală și aș putea
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
Cântării Cântărilor și sugestionându-mă într-un anume fel spre ascultare și supunere, spre tăcere umilă. -... îl privisem, neînstare să spun ceva. Bucuros că nu pot sau nu vreau să-i replic, adăugase: -Menirea omului e să-nflorească. Adună-ți sevele și odrăslește azi, căci viața e prezentul. Trăiește clipa! Ajunși în fata garsonierelor noastre, intraserăm fiecare tăcând. Totuși în gândul meu pâlpâia intermitent întrebarea Lixandrei: Cine-i Seneca? Referință Bibliografică: SENECA / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2018
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
un univers ce-așteaptă ora-ntâilor zidiri? Punți stelare-mi pui sub mers și sub tălpile de Evă, Și-mi scoți - parc-ar fi un dans - sufletul din biosferă, Pui lumină-n el, și-apoi, mi-l hrănește-o dulce sevă Un nectar, un elixir din alt timp și-o altă eră. Și-mi creezi -cu ce putere? - printre stele-un astru-al meu, Tu mi-l dăruiești și-n palmă, străluciri de talisman, Luminează cu tărie, ochii tăi se-aprind
CU CE PUTERE... de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371499_a_372828]
-
din 28 august 2014 Toate Articolele Autorului sufletele nu au inimă/organ hipervascularizat/ au doar ochi implantați unghii încarnate vorbe crestate sub limbă cu lama atunci când prigoria cântă măiestru penele îi sunt înfipte în suflet/nai al cerului/ ghearele în seva ramurilor/clape ale pianului/ tonurile în gușă/ a capella/ grația într-o libelulă al cărei zbor emergent transcende notele atinge-mi umărul tatuat (semi)permanent/un cord și trei îngerași kitsch-oși/ am agățat în el ideile tale saltimbance teoria ta
(SEMI)TON de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371557_a_372886]