5,259 matches
-
pâlpâitor, îi cade în brațe. Finalul nuvelei e de tragedie shakespeareană: Constantin își ucide fratele apărut în fața ușii bordeiului; el și Frusina încearcă să treacă, peste Dunăre, în Bulgaria, dar sunt împușcați de grăniceri. Sensul moral încifrat în narație e simbolizat ironic de inscripția de pe o monedă romană lipită de fruntea însângerată a lui Badea Fierăscu: „Gloria Constantini”. Note accentuat sociale individualizează nuvelele de evocare istorică. Înspăimântată de năvălirea turcilor în sat, o țărancă se refugiază la stâna din munți a
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
alegoric povestea biblică despre viața lui Adam și a Evei în Paradis. Cele șapte zile ale Facerii sunt povestea evenimentelor din trecut și simbolul celor viitoare, adică a celor șapte vârste ale seminției omenești; odihna lui Dumnezeu la terminarea creației simbolizează pacea creștinului întru Dumnezeu după faptele sale bune. Biblia, Augustin o spune de mai multe ori, se servește de un limbaj omenesc, potrivit cu mintea oamenilor, mai ales cu a celor simpli; trebuie să citim însă dincolo de litera ei. Bibliografie. Ediții
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în Cartea lui Daniel și supusă deja mai multor interpretări creștine. Cele patru fiare care, în viziunea profetului, ieșeau din mare, ca și cele patru părți ale statuii văzute în somn de Nabucodonosor în prima secțiune, narativă, a cărții biblice, simbolizau cele patru imperii sub stăpânirea cărora trăiseră evreii până în vremea Macabeilor: babilonian, mezic, persan și macedonean. Ulterior, intervenția Romei în istoria evreilor a făcut ca Roma să ia locul macedonenilor și să fie interpretată ca al patrulea imperiu. Chiar și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
episod); potopul și traversarea Mării Roșii (al doilea episod). Tema conducătoare a acestor istorii este reperabilă în căderea în ispită a lui Adam și în izgonirea din Paradis; tipologia e cea obișnuită (de exemplu, crearea Evei din coasta lui Adam simbolizează formarea Bisericii din trupul lui Cristos). Alcimus Avitus se înscrie, așadar, în categoria autorilor de epopei biblice și e un versificator de bun nivel; el scrie într-o limbă fără impurități și într-un stil prin care imită corect modelele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de Solomon, iar când ajunge la pasajele care încă de la început i-au pus în dificultate pe exegeții creștini pentru că nu permiteau nicicum o interpretare morală, Olimpiodor susține că acestea nu conțin reflecțiile lui Solomon, ci ale personajului care îl simbolizează pe cel care iubește această lume. Interpretarea operei, ca de obicei, este de tip alegoric și alexandrin. Înaintea acestui comentariu, Olimpiodor ar fi scris un altul, la Cartea lui Ezdra, care s-a pierdut. Mai pot fi menționate: un Comentariu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
După aceea, Dumnezeu îi arată lui Moise Muntele Sinai tabernacolul ceresc, adică „tipul”, prefigurarea care îl va ajuta pe Moise să construiască tabernacolul său; însă, din moment ce tabernacolul ceresc, la rândul său, reproduce universul, rezultă că și tabernacolul construit de Moise simbolizează universul. La prima vedere, această serie de exegeze propuse de scriitorul nostru pare extrem de simplistă și e sortită unei condamnări fără drept de apel dacă e comparată cu opere similare ale unor personalități mult mai cultivate și mai serioase decât
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Andrei Pătrașcu. Mijloacele sunt cele ale analizei psihologice clasice, dar îndemânarea cu care sunt folosite dă o structură robustă romanului, pregătind logica și verosimila iluminare finală a eroului. În schimb, Romanul furnicei, adresat tineretului întru demonstrarea complementarității modurilor de viață simbolizate prin greiere și furnică, e artificios și conține multe prolixități. Segmente pur literare, adesea veritabile nuvele și povestiri, sunt cuprinse în numeroasele scrieri de edificare morală și religioasă, destinate îndeosebi sătenilor. Ceea ce le distinge e profunda credință a scriitorului, precum și
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
asemenea, el evidențiază fermitate, constanță și persistență, nevoia/dorința de posesie/dominare reliefată și printr-un înalt nivel al stimei de sine. Metaforic fiind văzut ca „elasticitate a dorinței”, verdele indică și un nivel crescut al dorinței de autoîmbunătățire; - roșul simbolizează „forța dorinței” definind activismul persoanei, vitalitatea acesteia determinând o latură agresiv-ofensivă, competitivitate și operativitate. Asociată cu presiunea sângelui, această culoare exprimă, de asemenea, aspectele afective ale dorinței, excitabilitate, dominație și sexualitate; - dacă roșul stimulează, galbenul este văzut mai degrabă ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sora lui Ionel apare în fața mamei plângând și ținând în mână mărul cel mic. Mama își chestionează fetița: Ionel nu te-a lăsat să alegi? Ba da, răspunde aceasta, mi-a spus: alege, mărul cel mic sau nimic! Această glumă simbolizează plastic strategiile de alegere evitare-evitare, fiind cunoscută și expresia „dintre două rele îl alegi pe cel mai mic”; - evitare-abordare (situație pe care o putem asocia tipurilor de comportament specifice conflictului sociocognitiv), unde trebuie făcută opțiunea pentru ceva care implică atât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne aflăm adesea în ipostaza de a nu reuși să alegem, individual sau în echipă, cu mult succes soluția cea mai potrivită. Această tehnică rezolvă, în opinia lui Clegg și Birch (2003), dilema noastră. Astfel, vom împărți tuturor participanților hârtii simbolizând 100 de lire. Apoi le vom cere să parieze pe soluțiile emise, despre care consideră că vor avea șansele cele mai mari de a fi alese. Fiecare participant face opțiunea în funcție de propriile criterii, oferind pentru soluții toți banii primiți, fie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de după Arghezi și Blaga. De aceea, poezia sa de factură clasică este traversată de întrebări asupra existenței, a morții și a dumnezeirii. Într-un poem antologic, Ceramică, elaborat înaintea plecării din țară, S. dă expresie unui sentiment neliniștitor al încarcerării, simbolizat de o „pasăre de smalț”. În emigrație versurile în limba franceză adaugă o nouă coardă, cea a dorului de acasă, poetul încercând, doar exterior, fără vibrație, să asimileze experiența metafizică a unui Paul Claudel sau entuziasmul umanist al lui Saint-Exupéry
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
alegoric povestea biblică despre viața lui Adam și a Evei în Paradis. Cele șapte zile ale Facerii sînt povestea evenimentelor din trecut și simbolul celor viitoare, adică a celor șapte vîrste ale seminției omenești; odihna lui Dumnezeu la terminarea creației simbolizează pacea creștinului întru Dumnezeu după faptele sale bune. Biblia, Augustin o spune de mai multe ori, se servește de un limbaj omenesc, potrivit cu mintea oamenilor, mai ales cu a celor simpli; trebuie să citim însă dincolo de litera ei. Bibliografie. Ediții
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în Cartea lui Daniel și supusă deja mai multor interpretări creștine. Cele patru fiare care, în viziunea profetului, ieșeau din mare, ca și cele patru părți ale statuii văzute în somn de Nabucodonosor în prima secțiune, narativă, a cărții biblice simbolizau cele patru imperii sub stăpînirea cărora trăiseră evreii pînă în vremea Macabeilor: babilonian, mezic, persan și macedonean. Ulterior, intervenția Romei în istoria evreilor a făcut ca Roma să ia locul macedonenilor și să fie interpretată ca al patrulea imperiu. Chiar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Dumnezeu (primul episod); potopul și traversarea Mării Roșii (al doilea episod). Tema principală a acestor istorii o constituie căderea în ispită a lui Adam și izgonirea din Paradis; tipologia e cea obișnuită (de exemplu, crearea Evei din coasta lui Adam simbolizează formarea Bisericii din trupul lui Cristos). Alcimus Avitus se înscrie așadar în categoria autorilor de epopei biblice și e un versificator de un bun nivel; el scrie într-o limbă fără impurități și într-un stil prin care imită corect
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scris de Solomon, iar cînd ajunge la pasajele care i-au pus în dificultate încă de la început pe exegeții creștini, pentru că nu permiteau o interpretare morală, Olimpiodor susține că acestea nu conțin reflecțiile lui Solomon, ci ale personajului care îl simbolizează pe cel ce iubește această lume. Interpretarea operei, ca de obicei, este de tip alegoric și alexandrin. înaintea acestui comentariu, Olimpiodor ar fi scris un altul, la Cartea lui Ezdra, care s-a pierdut. Mai pot fi menționate: un Comentariu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
aceea, Dumnezeu îi arată lui Moise pe Muntele Sinai tabernaculul ceresc, adică „tipul”, prefigurarea care îl va ajuta pe Moise să construiască tabernaculul său; însă, din moment ce tabernaculul ceresc, la rîndul său, reproduce universul, rezultă că și tabernaculul construit de Moise simbolizează universul. La prima vedere, această serie de exegeze propuse de scriitorul nostru pare extrem de simplistă și e sortită unei condamnări fără drept de apel dacă este comparată cu opere similare ale unor personalități mult mai cultivate și mai profunde decît
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
judecată acum și într-o vreme de repezi afaceri, rămîne zguduit. Cu receptivitatea întîrziaților, el trece din emoții în emoții, de la uimire la rușine, din apatie la o aprigă voință de bine și progres. Schimbarea la față a acestui boier simbolizează întreaga noastră renaștere[...] Văzînd pe toți călătorii "însemnînd", ia și el condeiul și tot drumul scrie, pentru ca "publicarisind" cele văzute să "comunească" și compatrioților minunile lumii. Astfel a ieșit "Însemnarea călătoriei", scrisă la început în grecește din lipsă de termeni
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
dintr-un context de comunicare generate de interacțiunea individului cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte care simbolizează o activitate particulară semnificativă; pictogramele: imagini vizuale și tactile care pot fi utilizate ca suport de reprezentare fie sub formă izolată, fie sub formă de mici enunțuri. Când este vorba despre pictograme vizuale ele trebuie să prezinte elemente grafice adaptate
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
naratorul ia parte ca medic militar. Tema romanului se naște ca tensiune între concretul vieții - imaginea plină de eleganță și energie a studentei, care trăiește evenimentele cu dăruirea și lipsa de inhibiții a unui animal tânăr - și schemele raționale abstracte, simbolizate de desenele celulelor nervoase, cu prelungirile lor arborescente, în care doctorul Ilea, profesor de neurologie, a încercat să-și închidă curgerea propriei existențe. Natură analitică, pasionat de logică și înlănțuiri cauzale, I. sare cu febrilitate de la un eveniment la altul
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
o reconstituire parțială a întâmplărilor din perioada august 1916-august 1917. Pe fondul reacției generale de entuziasm, la intrarea României în război, apar și unele situații contrastante - suferința femeilor, manevrele celor care voiau să scape de front etc. Protagonistului, care ar simboliza comportamentul exemplar în acest moment istoric, i se opune, maniheist, un antierou. Deși câteva scene de luptă sunt bine prinse, în general se vorbește mult, fără rost. Păcatul domniței Irina (roman publicat parțial în 1937), Ramuri de stejar (teatru școlar
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
fotografie veche ce le reunește pe cele șapte personaje prin intermediul cărora este reconstituit universul fantastic, imemorial al satului. Totul vorbește despre moarte, corupție, păcat, de aici vine și semnul bifat pe fruntea celor din fotografie, marcând dispariția lor. Apa neagră simbolizează apocalipsa, căderea, distrugerea și autodistrugerea, ce duc această lume către un proces al resorbției în sine, invers facerii. Ambițios ca proiect, „romanul mozaicat” Evelyn (2003), aducând în pagină, cu dexteritate ironică, „oameni din Slobozia”, se declară o replică la Oameni
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
din mare. Aceasta are „zece coarne și șapte capete” ca și diavolul (cap. 12), dar, spre deosebire de acesta, ea poartă pe coarnele sale, și nu pe capete, zece, și nu șapte, cununi. Cele patru fiare din Cartea lui Daniel, capitolul 7, simbolizează, conform interpretării de la sfârșitului viziunii, imperiile sub stăpânirea cărora s‑a aflat veacuri de‑a rândul poporul lui Israel. În Apocalipsa 13 portretul primei fiare a rezultat din contopirea trăsăturilor tuturor celor patru figuri teriomorfe descrise în Cartea lui Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
exact al pseudoprofetului. După această trecere în revistă a elementelor inedite, ne propunem o privire mai atentă asupra fiecăruia în parte. În primul rând, blasfemiile scrise pe cele șapte capete ale primei fiare. Dat fiind faptul că cele șapte capete simbolizează șapte împărați romani (a se vedea 17,12), sintagma „nume de blasfemie” se referă, fără îndoială, la titlul împăraților (augustus) sau la epitetele atribuite acestora (2γ℘≅Η, dius). Moartea și învierea unuia dintre cele șapte capete (13,3) constituie cel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
prin analogie cu 888, numărul perfecțiunii cerești, și 777, numărul perfecțiunii pământești. De altminteri, cifra 7 joacă un rol esențial în economia simbolică a Apocalipsei: 7 trâmbițe, 7 plăgi, 7 x 3 bătrâni așezați împrejurul tronului dumnezeiesc etc. Numărul 666 simbolizează, așadar, imperfecțiunea, dar nu imperfecțiunea smerită, care‑și recunoaște limitele strict umane, ci imperfecțiunea plină de orgoliu, de aroganță, imperfecțiunea distructivă. G.A. Van den Bergh van Eysinga vede în 666 un „număr triunghiular”. Numerele triunghiulare sunt numerele obținute din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
anti‑Treime care domină întregul cosmos - cer, pământ și ape. După o primă confruntare cu oștirea arhanghelului Mihail, diavolul este învins temporar și exilat pe pământ și în ape. El învestește cu puterea sa o fiară monstruoasă, cu șapte capete, simbolizând Imperiul Roman. Această fiară, a cărei principală trăsătură este violența, își ia drept „scutier” o a doua fiară, ieșită din pământ, al cărei rol este de a întreține cultul celei dintâi. Ea simbolizează, probabil, în ochii autorului Apocalipsei, colegiul preoților
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]