2,389 matches
-
63, pp. 104-105 și 330-332)"/>. Din acest punct de vedere, tulburările violente de la Galați, desfășurate În 1859 (de Paște) și În 1868 (de Yom Kippur), sunt cazuri simptomatice : au fost Înregistrați morți și răniți, au fost distruse și jefuite câteva sinagogi, au fost arse sulurile Legii, au fost devastate casele și prădate prăvăliile, iar autoritățile, În loc să-i pedepsească pe instigatori, i-au arestat pe evrei. Bancherul Rothschild Însuși a intervenit pe lângă Alexandru Cuza Vodă, cerând protecție pentru evreii din Galați <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Naționalul (din 11 aprilie 1859) și intitulat „Masacrul din Galați” : Populația [...] află pretext de pradă, de ucideri și de cele mai neomenoase crime ; mulți hebrei fură uciși și mai mulți vulnerați și bătuți, casele hebreilor toate violate și prădate. Două sinagogi [au fost] sparte și despuiate, vasele cultului, Legea sau Tora călcate În picioare [...]. Hebreii nu mănâncă la copii În Englitera, nu În Franța, nu În Germania, nu pe nicăiri, pe unde oamenii Începură a deveni oameni, nici Însuși În Austria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iveală de atâtea ori de către spoliatori. Evreii din principat [= Moldova] au fost acuzați că ar fi omorât un copil grec [= creștin-ortodox] pentru a-i pune sângele În azima lor și, sub acest pretext, ca un nou Atila, le-a distrus sinagogile, le-a ars cărțile, i-a bătut la tălpi pe pretinșii criminali și i-a pus pe toți să plătească sume mari de bani. Acest domn nu ar fi trebuit să ignore faptul că Învinuirea de omor ritual nu mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anului 1897, În preajma sărbătorii Paștelui, acesta a reprodus și răspândit În toată țara, În mii de exemplare, o litografie reprezentând „infanticidul ritual” petrecut, chipurile, În 1882 la Tiszaeszlár, În imediata vecinătate a Transilvaniei. Reproducerea Înfățișa o fată sugrumată pe podeaua sinagogii și câțiva evrei care Îi luau sângele „pentru a se fabrica azimă” <endnote id="(125, p. 251)"/>. Cu câțiva ani Înainte, În urma stă ruințelor rabinului M. Beck de la Templul Coral, ministrul de Interne dăduse dispoziții să se confiște ilustrații similare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Ungaria am dat peste un caz straniu de răsturnare a credinței În practicarea xenocidului ritual și de asociere a ei cu legenda infanticidului : cei care au nevoie de sângele unui creștin pentru a-l pune la temelia unei noi sinagogi ar fi evreii ; așa se motivează omorurile rituale pe care ei le-ar practica În preajma sărbătorii Paștelui - spun unii informatori, care au fost anchetați În legătură cu acuzațiile de infanticid ritual ce au fost aduse evreilor din estul Ungariei În primăvara anului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câte un evreu din fiecare târg „trebuie să crape” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Eresuri similare se regăsesc În Bucovina și În Moldova : „Se crede că, [atunci] când intră jidovii În Sărbătoarea cuștilor, va ploua” sau „Când plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ [evreu]” <endnote id="(137, p. 274)"/>. Evident, este vorba de „Sărbătoarea colibelor” (ebr. Sukot), când, Într-adevăr, evreii se roagă și execută dansuri rituale și sacrificii pentru provocarea la timp a ploii. Ruga pentru ploaie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
70, p. 59)"/>, Germania <endnote id="(41, p. 147)"/>, Italia <endnote id="(271, p. 240)"/>, Franța și În alte țări vest- și central-europene. Câteodată, spiritele se Încingeau și se ajungea la adevărate pogromuri, cu morți, răniți, case jefuite, prăvălii devastate, sinagogi profanate. Așa s-a Întâmplat, de exemplu, la Galați, În zilele de Crăciun ale anului 1846, În timpul și după jocul ritual cu măști „Turca”. Iată un fragment din descrierea acestor „ecscesuri urâte”, preluat din publicația brașoveană Gazeta Transilvaniei (nr. 5
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vârstă. Către seară numărul turburătorilor sui la mai multe sute, din carii o parte se mesteca Între cei ce se bătea, iar alții Întărâta pe tinerime asupra jidanilor. Pe la 10 ore seara o mulțime dintre aceia se aruncă asupra unei sinagoge evreești, sfărâmă ferestrile și prădă tot ce se află mai bun Într-Însa. A treia zi de Crăciun tulburarea crescu și mai mult...” etc. <endnote id="(100, pp. 24-25 ; vezi și 321, pp. 52- 54)"/>. Evenimentele de mai sus au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 77). În 1881, Mihai Eminescu sublinia aspectul negativ al „solidarității evreiești” : „Deprinși a se organiza repede și lesne, ca orice popor vechi, ținut la un loc prin solidaritate de rasă, de interese și de religie, ei [= evreii] dau În sinagogă ordine de zi pentru concurarea și ruinarea negoțului creștin...” (285, p. 157). La rândul său, În 1910, Henri Stahl descria În termeni militari „asediul” dat de comercianții evrei „contra cetățuii negoțului românesc”. „Armata” comercianților evrei iese biruitoare „prin solidaritatea fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
infracțiuni”. Este și acesta un fapt care vorbește despre „imaginea evreului În cultura română”. 627. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. VII, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 628. Sensul de „școală” al sinagogii provine de la denumirea ei ebraică, Bet-Hamidraș = „Casă de Învățătură a celor sfinte”. 629. Zalmoxis. Revistă de studii religioase. Volumele I-III (1938-1942). Publicată sub direcția lui Mircea Eliade, ediție Îngrijită de Eugen Ciurtin, traducere de Eugen Ciurtin, Mihaela Timuș și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
folosit deja de Constantin Negruzzi În 1829, În prima sa nuvelă, Zoe : „un fiacru ce trecea ca săgeata” pe ulițele Iașilor (130, p. 213). 646. „Căciula sa originală, de blană de samur, cu care se Înfățișa [bancherul Ascher, sâmbăta] la sinagogă, costa mai bine de o sută de galbeni” ; cf. romanul lui Al. Pelimon Jidovul cămătar, cca 1860 (130, p. 274). Unii scriitori au asociat presupusele caracteristici intelectuale și etice ale evreului cu cele ale ani malului din blana căruia Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în mediul rural trăiau 166530 locuitori. De asemenea, după rezultatele recensământului din 1930, din totalul locuitorilor județului Dorohoi, 92,4% erau ortodocși (existau 169 de biserici ortodocse, 1 biserică romano catolică) și doar 17,6% reprezentau alte religii (erau 29 sinagogi și case de rugăciuni evreiești. Capitala județului era orașul Dorohoi; în județ erau 5 orașe: Dorohoi, Darabani, Herța, Mihăileni, Săveni; cele 236 sate erau repartizate în plase: plasa Bașeu cu 49 sate; Centrală 45 cu sate, Herța cu 47 sate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ch.N.Bialik în localul școlii izraelite. La 28 iunie 1934 cu adresa nr.9329 prefectul județului comunică șefului poliției că a aprobat organizației sioniste Carmel ca pe 1 iulie să se adune pe terenul Macaby pentru o procesiune, str.I.C.Brătianu, Sinagoga Mare, spre a oficia un tedeum pentru împlinirea a 30 de ani de la moartea lui Theodor Herzl promotorul sionismului. Și în 15 iulie 1935, președintele M.Sigal cere aprobare pentru un miting sionist în 21 iulie pentru 31 de ani
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a vorbit Meirovici, despre viața și faptele lui Nahum Sokolov și Avram Iager, despre istoricul Palestinei, descriind sălbăticiile arabilor asupra evreilor arătând și necesitatea fondului național evreiesc. La 2 aprilie 1931, într-un raport se scrie despre o întrunire în sinagoga Mare cu scopul de a cultiva masele evreiești din punct de vedere sionist 202. La 21 iunie 1931, prin note informative către șeful poliției, se dau informați despre alegerea delegaților sioniști la cel de-al 17 congres sionist. Au ieșit
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Palestina prin sionism. Propaganda sionistă se intensifică în 1926, în Dorohoi organizația sionistă face conferințe și mitinguri la care participă, la 18 aprilie 1926, Rorlich din Botoșani, M.Duff de la București; la fel, în data de 2 ianuarie 1926, în sinagoga Beth Solomon vine H.Breizis și Iacob Maghid reprezentanții sionismului din România, iar în aprilie 1926 au venit Iehuda Velinschi din corpul diplomatic englez, Z.Franklin din Chișinău, rabin Roller din Buhuși, Zwi Lawaison din Zurich jurnalist spaniol, toți au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei trebuie să învețe să muncească pământul și va face o fermă model în Dorohoi. Șeful brigăzii speciale de siguranță , Gh.Pamfil, cu adresa nr.4978 din 11 decembrie 1928, comunică prefectului despre activitatea sionistă din 10 decembrie 1928 din sinagoga Beth Solomon, pentru aniversarea declarației Balfour. La inițiativa avocatului Carol Segal președintele organizației Carmel și secretarul organizației sioniste Avram Iager au participat 100 de evrei. Spune că Balfour om sfânt pentru poporul evreu. Se face propagandă sionistă, îndemnându-se evreii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai mare de evrei, dar atrag și suspiciunea autorităților locale pentru că agitațiile evreilor puteau pune în pericol siguranța și ordinea publică. Astfel, șeful brigăzii speciale de siguranță, Gh.Pamfil raportează prefectului, cu nr.3338 din 1 septembrie 1929 că, „în sinagoga Mare a avut loc în 31 august 1929 o întrunire de protestare contra evenimentelor din Palestina. La inițiativa sioniștilor radicali din Dorohoi la care participă și 200 de evrei. Vorbește Abraham Iager despre conflictul dintre arabi și evrei din cauză că evreii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
administrație care nu și-au făcut datoria, formarea unei gărzi evreiești pentru paza lor. De asemenea, prin adresa nr.3394 din 5 septembrie 1929, se spune despre „adunarea a peste 450 de evrei din ziua de 4 septembrie 1929, în sinagoga Mare în semn de protestare față de evenimentele din Palestina. Rabinul face o slujbă, apoi studentul Segal în ebraică spune despre conflictul dintre evrei și arabi, avocatul Jean Chisis președintele comunității spune că trebuie să țină doliu pentru evreii omorâți de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Segal, cizmar cu 3300 lei pe lună; imobilul Copelovici din str.Stroici era dat lui Naftuli Curs, de profesie cizmar și imobilul din str. Stroici dat lui Peco Rozen. La 24 octombrie 1939 președintele comisiei interimare trimite un tablou al sinagogilor din Dorohoi cerut de controlorul fiscal cu nr.730 din 14 octombrie 1939. Un total de 22 de sinagogi: sinagoga Mare și Beth Solomon, Rândari, Croitori, Fonea din str.Piața Unirii, Gaverona și Cotiugari în str.Regele Ferdinand, Iosub Aron
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cizmar și imobilul din str. Stroici dat lui Peco Rozen. La 24 octombrie 1939 președintele comisiei interimare trimite un tablou al sinagogilor din Dorohoi cerut de controlorul fiscal cu nr.730 din 14 octombrie 1939. Un total de 22 de sinagogi: sinagoga Mare și Beth Solomon, Rândari, Croitori, Fonea din str.Piața Unirii, Gaverona și Cotiugari în str.Regele Ferdinand, Iosub Aron Rabin și Oir Hudeș din str.Carmen Silva, Klaus din str.Moruzi, Hoișie Leibovici din str. erou lt.Poplicher
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și imobilul din str. Stroici dat lui Peco Rozen. La 24 octombrie 1939 președintele comisiei interimare trimite un tablou al sinagogilor din Dorohoi cerut de controlorul fiscal cu nr.730 din 14 octombrie 1939. Un total de 22 de sinagogi: sinagoga Mare și Beth Solomon, Rândari, Croitori, Fonea din str.Piața Unirii, Gaverona și Cotiugari în str.Regele Ferdinand, Iosub Aron Rabin și Oir Hudeș din str.Carmen Silva, Klaus din str.Moruzi, Hoișie Leibovici din str. erou lt.Poplicher, rabin
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din care: 11 femei, 34 de bărbați și 5 copii. Un alt document important este de fapt, o adresă cu nr.271 din 30 mai 1941, pe care președintele Comunității evreilor, dr.Isac Axler o trimite eforilor celor 22 de sinagogi din Dorohoi, cu rugămintea de a se oficia, a doua zi de Sevuot, un serviciu divin pentru odihna sufletelor acelora care au căzut în ziua de 25 Sivan (1 iulie). Documentul conține numele a 56 de evrei și un număr
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
devastări incendieri. Populația evreiască a fost maltratată la sediul prefecturii Poliției Capitale, sediul Corpului Muncitoresc legionar din calea Călărași nr.37. Au fost devastate și jefuite 25 de locașuri de cult; au fost incendiate locașurile de cult evreiești: Templul spaniol, sinagoga din Calea Moșilor, Templul Fraterna, au fost arse sulurile sfinte, cărțile de rugăciuni, odoarele cultului. Au fost jefuite și incendiate în Calea Dudești și Calea Văcărești și cartierele acestora, magazine ateliere, locuințe. un număr mare de evrei au fost arestați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și îndepărtarea cu forța a negustorilor evrei de cumpărătorii români, pentru a-i împiedica să facă comerț. Impactul acestor măsuri au fost mai ales în orașele de provincie, acțiunile violente ale legionarilor împotriva evreilor prin boicot economic, bătăi, jafuri, profanarea sinagogilor. În orașe din Moldova au fost lipite afișe pe geamurile prăvăliilor cu avertizarea „magazin evreiesc”. În provincie s-au întreprins măsuri împotriva evreilor arestări, acuzații de activitate comunistă, pătrundere cu forța în sinagogi, intimidări, torturi aplicate conducătorilor de comunități. Noul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor prin boicot economic, bătăi, jafuri, profanarea sinagogilor. În orașe din Moldova au fost lipite afișe pe geamurile prăvăliilor cu avertizarea „magazin evreiesc”. În provincie s-au întreprins măsuri împotriva evreilor arestări, acuzații de activitate comunistă, pătrundere cu forța în sinagogi, intimidări, torturi aplicate conducătorilor de comunități. Noul regim național legionar accentua caracterul naționalist, prin asigurarea întâietății elementului etnic românesc, ceea ce făcea ca acțiunile împotriva a tot ce nu era românesc să fie mai agresive. Componenta antisemită a politicii interne a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]