4,167 matches
-
două modalități diferite de Înscriere În temporalitate, indisociabile, care constituie identitatea subiectului. Identitatea unui personaj este așadar istoria sa, care nu este accesibilă decât prin intermediul unei relatări. Acesta este motivul pentru care Ricœur vorbește despre identitate narativă (ibidem, p. 175). Sinele nu se poate pricepe decât pornind de la altul (decât noi Înșine). Această structurare prin alteritate se află, desigur, În centrul interacțiunii verbale, acolo unde eu Îl instituie pe tu și reciproc: „Atunci când spun «tu», Înțeleg că tu ești capabil să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dorește dilatare și expansiune prin dorința de comunicare. Aceste impulsuri și trăiri, treptat, încep să capete tente și străluciri verzui ale începutului de conștientizare de sine în drumul spre VERDELE intens, benefic al siguranței, relaxării și al aprecierilor. Recunoaștere a sinelui și a celorlalți, prin nevoia de afirmare și confirmare, dirijând către o altă nevoie a obținerii capacității de a controla evenimentele și a le direcționa, de analiză și sinteză pentru a determina reformarea condițiilor spre a aduce pace, armonie și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
mai mult nici mai puțin, s-a zburlit cu toată trufia lui de scriitor român de succes și a spus ca n-are de dat socoteală decât propriei conștiințe. Mă gândesc că pentru a mărturisi lucruri atât de jenante pentru sinele tău cel mai profund și ascuns, măcar la nivelul anului 1988, ca acelea pe care neîntrebat, Alexandru Paleologu i le dezvăluie lui Stelian Tănase, trebuie ca dorința ta de adevăr să fie foarte puternică și autentică. Presupun că de la un
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
determina, în condițiile epocii contemporane, o renaștere a mediului? Se pare că ciclul relațional mediu-om a ajuns la faza intervenției omului spre o schimbare a spațiului în care trăiește și din care trăiește, altfel spus spre o regăsire a sinelui însuși. Să fie vorba doar de ecologie când vorbim de schimbarea mediului ambiant? Acesta e sensul întrezărit de toți, e cel mai circulant și cotidian... Multe s-au vorbit despre noi, oamenii, și despre viitorul nostru pierdut în fum, gaze
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
de la Africa de Sud) secondează mișcările de astăzi spre modernitate, nu lipsesc nici exemplele contrare. Capitolul 1 Sensurile noii modernități Avem în vedere sensurile lingvistice și ale altor științe umane, dar și sensurile/nonsensurile apărute în interacțiunile omului cu lumea și cu sinele relevat prin nevoi, năzuințe, idealuri. Acestea din urmă nu sunt numai imagini mentale ale unei realități date, dar și eforturi de voință și spirit, canalizate de idealuri atrăgătoare. Sensuri științifice Lingvistic, modernitatea este un derivat cam imprecis al cuvântului modern
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ca știință sau ca schimburi active de opinii. Metodologic, autorul își afirmă concepția despre "știința istoriei" astfel: "episoadele-cheie ale istoriei sociale, care au transformat, fragmentat și, în mare parte, dacă poziția mea extremă e corectă, dislocat moralitatea făcând astfel posibil sinele emotivist, cu tipurile sale caracteristice de relații și de expresie au fost episoade din istoria filosofiei; că numai în lumina acestei istorii putem înțelege cum au apărut idiosincrasiile discursului moral contemporan de fiecare zi și cum a reușit sinele emotivist
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
posibil sinele emotivist, cu tipurile sale caracteristice de relații și de expresie au fost episoade din istoria filosofiei; că numai în lumina acestei istorii putem înțelege cum au apărut idiosincrasiile discursului moral contemporan de fiecare zi și cum a reușit sinele emotivist să-și găsească un mijloc de expresie". (26, p. 62) Istorismul la care filosoful aderă este precizat prin delimitări critice față de transcendentalismul kantian, absolutismul hegelian și "pseudoștiința socială marxistă", cum numea teoria ideologiei propusă de Marx și Engels, în
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de aici la Kierkegaard, apoi la filosofii celor două școli caracteristice ale secolului al XX-lea, care sunt filosofia analitică, pe o direcție, existențialismul și sociologia asociată lui, pe altă direcție. Ele au dat naștere la eticile care vorbesc despre sinele emotivist, apărut ca urmare a separării indivizilor de rolurile lor sociale, a răspunderii morale de particularitatea fiecărui individ ce intră în componența comunității. Dacă în societățile premoderne personajele morale caracteristice se defineau prin virtuți și vicii, în societatea contemporană dominată
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
scapă. Ca urmare, profilurile instituțiilor, ale tipologiilor umane sunt ca niște jocuri puzzle începute doar. Fiindcă lumea este agitată, gândirea, limbajul și acțiunile sunt însoțite de stări precipitate, amestecate cu violențe. Domină neglijențele și brutalitățile asupra mediului, răsfrânte mereu asupra Sinelui. Tăierile sălbatice ale pădurilor au sporit nu numai riscurile marilor inundații, troienelor de zăpadă, grindină, furtunilor devastatoare, dar și morbidității populației, agresată de noii agenți patogeni antrenați de acești factori. Al doilea unghi am fi vrut să fie al creațiilor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cele trei planuri ale muncii, ale puterii și ale limbajului -, aparțin mai curând de o antropologie filosofică asemănătoare cu descrierile făcute de Heidegger Dasein-ului, îndeosebi hermeneutica "grijii". Ele nu sunt nici observabile, nici entități teoretice cum sunt eul, supraeul și sinele la Freud, ci "existențiale". Fiindcă aceste interese sunt în același timp "lucrul cel mai apropiat" și "cel mai disimulat", iar pentru a le recunoaște trebuie să le dezocultăm, ele sunt de resortul hermeneuticii finitudinii. (5, ibid.) 7. Heidegger a transformat
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și înclinația irepresibilă (4, p. 262). Pentru a-l face mai bine înțeles pe autorul german, traducătorii români ai lucrării notează la pp. 264-265 că noi trăim mai mult în afara noastră și în lucrul de care ne preocupăm decât în sinele nostru. Prin urmare, filosofia existențialistă insistă pe cunoașterea de sine a omului ca ființă care uită că este finită (n.n). 8. În același loc Habermas menționează că însușirea tradiției se face atât prin conștiința hermeneutică, cât și prin critică
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Semnani / 136, 139 Senghaas D. / 44, 67 separare / 29, 81, 93, 117, 134, 175, 177, 183, 269, 307-309, 314, 321 Serbia / 163, 226, 237, 239-240, 251, 305, 307, 309, 326, 336, 353 Simenschi T. / 289 Simion Șt. / 255 simonie / 28 sinele / 27, 181, 348 Singer H. / 67 Slovenia / 16, 49, 233, 236, 240, 301, 311, 336, 353 Smith A. / 119, 126 social-creștini / 63 social-democrație / 40, 61, 63, 178, 222, 277, 281, 291, 314, 340 socialism utopic / 62, 85 socializare / 48, 65
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prin însăși prezența lui o problemă de clarificat. Dacă l-am supune pe acest om simbolic, metaforic, unei «psihanalize existențiale»? Aceasta este metodologia pe care Sartre o folosește în L’être et le néant față de omul angajat să realizeze «în sinele» și «prin sinele» și care ajunge la concluzia că omul nu este decât o «pasiune inutilă». Prin psihanaliză existențială înțelegem o cercetare a comportamentelor omului prin aducerea la lumină a celor mai obscure justificări, ce sunt înrădăcinate tocmai în originalitatea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
lui o problemă de clarificat. Dacă l-am supune pe acest om simbolic, metaforic, unei «psihanalize existențiale»? Aceasta este metodologia pe care Sartre o folosește în L’être et le néant față de omul angajat să realizeze «în sinele» și «prin sinele» și care ajunge la concluzia că omul nu este decât o «pasiune inutilă». Prin psihanaliză existențială înțelegem o cercetare a comportamentelor omului prin aducerea la lumină a celor mai obscure justificări, ce sunt înrădăcinate tocmai în originalitatea dispozițiilor existențiale. De
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
determinate exogen ale sistemului internațional anarhic, se deschide, conceptual și practic, posibilitatea pentru schimbarea acestor instituții. Cea mai importantă cale sugerată de Wendt este schimbarea imaginii despre sine, acest sine (self) care trebuie ajutat, și despre ceilalți actori similari. Dacă sinele (self) devine sistemul internațional, de exemplu, o comunitate de state apropiate prin valori comune sau specia umană în ansamblul ei, concepțiile despre securitate și instituțiile de prezervare a ei se vor modifica fundamental odată cu identitatea de sine și identitatea atribuită
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
țeluri evolutive foarte atractive: bunăstare generalizată, pace universală, eliberare prin stăpânirea forțelor naturii, educație pentru toți, sănătate a tuturor etc. Teama anterioară de schimbare devine treptat o teamă de stagnare, astfel că inovația științifică, tehnologică sau socială devine semnul realizării sinelui și a societății. Acum, se naște categoria intelectualilor, a căror bază socială și culturală devine independentă de instituțiile tradiționale, în special de Biserică. Noile forme ale comunicării transculturale și secularizate sunt facilitate de tipar și mai ales de multiplicarea ziarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de D. Bell întrucât modernitatea inițiată de Iluminism ar fi extins domeniul profanului și ar fi restrâns în mod continuu pe cel al sacrului, astfel că, în final, cultura s-ar fi substituit religiei și muncii ca mijloace ale realizării sinelui sau ca legitimări ale modului modern de viață. Viața, ni se spune, poate fi privită și ca o oscilare între descătușarea de energii și încadrarea în normă. Ultima a fost în mare parte controlată de religie, iar atunci când religia și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau mai ales de cele religioase, cultura s-a aruncat asupra laturilor demonice nu doar pentru a le explora, ci și pentru a le experimenta. Stilurile de viață s-ar fi multiplicat, deși direcția lor ar fi fost unică: celebrarea sinelui în numele modernității seducătoare, practicarea hedonismului nelimitat și pierderea oricărei transcendențe etice. „Justificarea culturală, dacă nu morală, a capitalismului a devenit hedonismul, adică ideea de plăcere a devenit o cale a vieții”. O astfel de viziune se repercutează inevitabil și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deschise dacă avem în vedere trei variabile de referință ale individualizării: a) construcția personală s-ar referi la setul de roluri și la identitatea asumată de o persoană, variind dinspre construcția identitară spre rolurile funcționale practicate; b) afirmarea sau realizarea sinelui se referă la orientarea opțiunilor spre o integrare cât mai accentuată în grup sau spre separare și construcție a distincției personale; c) sensul vieții se referă la permanentizarea unei căutări reflexive a oportunităților de viață sau a unei stabilități securizante
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aici să crească în proporții rapide. Chiar dacă sunt unele îndoieli întemeiate privitoare la calitatea diplomelor, cu greu se poate omite faptul că predarea și învățarea, confruntarea cu cunoașterea și explorarea imaginativă a noilor experiențe facilitează și stimulează reflecția și descoperirea sinelui și a mediului său de configurare. Școlarizarea a devenit factorul determinant al mobilității, astfel că o diplomă universitară obținută și asociată cu competențe atent certificate apare ca un gen de pașaport al accederii spre poziții superioare pe piața muncii. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de falsificare a actelor de identitate, inclusiv a pașapoartelor, criteriile administrative de identificare sunt înlocuite de criterii antropometrice (recunoașterea irisului, ADN etc.) și completate de criterii numerice (matricole în școală, „cod numeric personal” în administrație etc.). Iar odată cu internetul, inventarea sinelui eliberat de orice istorie și localizare capătă șanse nelimitate de afirmare. Identitatea nu mai este doar consacrată administrativ, dată de altcineva și marcată pentru tot restul vieții, ci, virtual, poate fi mereu reinventată. Toate acestea relevă însă doar un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și inventate. G.H. Mead și, după el, E. Goffman sau H. Becker s-au referit adesea la caracterul interactiv și procesual al identității relevat printr-o negociere identitară perpetuă cu sine și cu alții. Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau H. Becker s-au referit adesea la caracterul interactiv și procesual al identității relevat printr-o negociere identitară perpetuă cu sine și cu alții. Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o negociere identitară perpetuă cu sine și cu alții. Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele determinanților sociali și culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele determinanților sociali și culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui și a altuia. Inițierea revoluției identitare Perioada de după 1990 este una a revoluției identitare. Este perioada în care „totalitatea” socială s-a dezagregat, diferențierea socială s-a accelerat, iar himera unității ordinii sociale s-a disipat. O puzderie de microuniversuri
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]