4,151 matches
-
experiențe ce redefinesc lirismul de la o imponderabilă spiritualitate la o materialitate grea, într-un joc metaforic pregnant al încifrării și descifrării sufletului de la om către lume. Este, cu alte cuvinte, o formă de confesiune lirică oarecum atipică, o exhibare a sinelui, prin deschidere și ambiguitate diferit percepute de la un cititor la altul. „Cât de frig îmi era pe atunci/ umbra mea și acum mai plâng/ m-ai învățat smerenia candelii/ să-ți sorb în lumina din lăuntrul ochilor/ între mâinile pe
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
existențe cu un deget care se prelungește infinit căutându-mă în propria-mi aură las să cadă peste toate și tot cuvântul acela pe care cu greu îl rostesc prefer să-l trăiesc mereu căutându-mă undeva între mine și sinele uneori somnoros alteori prea treaz încât durerile de cap nu mai trec și toți îmi traduc aceste stări ca o migrenă sau mai multe aproape epilepsie stare din care mă trezesc râzând tâmp negăsindu-mă doar atingându-mi conturul capului
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378467_a_379796]
-
prin mine trec toate cele energii în care regăsesc numai crezând mâna Domnului și atunci încetez să mă mai întreb și tot atunci încetez să mă mai plâng de răspunsuri iluzive și atunci tac și caut liniștea între mine și sinele uneori adormit alteori înțepenit într-un pumn de priviri abstracte asupra tuturor acelor lucruri în care tot mai greu nu mă regăsesc despre ceea ce voi fi nu gândesc decât atât cât ține umbra prezentului știu că sunt un copac și
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378467_a_379796]
-
florăreasa, care-i umplu brațul cu flori multicolore, strălucitoare precum coada păunului; când auzi că florile-s pentru Renée, nici că vru să accepte bani, gonind-o cu un exuberant Din partea casei! La-ntoarcere încercă o ședință de psihoterapie cu sinele acum cam bulversat... Își recăpătă așa parte din tonus. Era gata de revederea cu Renée. Ceasurile până la reîntâlnirea cu fata i se părură lungi, lungi de tot. Sentimentele îi umpleau inima, gândurile îi năuceau mintea. Cât s-a străduit, tot
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
PENUMBREI ȘI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Timpul în care ne petrecem noi, această lume românească pierdută din prea puțină voință în sinele prea mult atent la glasul rațiunii zarvei, ca lux și ingeniozitate a falsului, ne dovedește ce se întâmplă cu o națiune anesteziată de frigurile disprețului față de adevărul judecății, adevărul libertății, adevărul dreptății. A luat ființă o evlavie a nelepădării de
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
un spectru de culori și mă scufund în roșu intens, portocaliu și galben cald, în irizari de verde și albastru, ca, în final, în armonia octavei de tonuri înalte, doar violetul să-mi înfășoare cărarea de sunet și lumină spre Sinele-mi Înalt. Fărâmă de Lumină, simți inima ce pulsează în Câmpul esenței Infinitului? Ia-ți amintirile cu tine și nu uita: - Ești una cu Lumina, ești Tu, ești Calea, Adevărul, Viața, ești Alpha și Omega, cel ce era, ce este
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
favoarea iluziei Crezând că savurează nectarul existenței, Vise captive sub vrajă au dispărut Lăsându-mi gândul gol, fără veșmânt! Și fără veșmântul amintirilor, ce sunt? Nu știu să simt necunoscutul, ceva nou mi-a apărut, Pur adevăr al existenței Era Sinele autentic, voia descoperit! Cum?....E greu de ghicit, Fiecare, cu-al său spirit! Referință Bibliografică: Cine sunt? / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1967, Anul VI, 20 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile
CINE SUNT? de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379030_a_380359]
-
de “fir de nisip”, cu un viitor sigur: “vom fi o mare de nisip”. Poezia “al treilea ochi”, un titlu care și-ar merita volumul său, îmi pare corolarul acestei cărți prin care poeta-privighetoare își află identitatea, retrăgându-se în sinele poeziei, reușind o exprimare optimă a sensului existențial. Al treilea ochi este o remarcabilă filozofie poetică într-o expresie succintă: “de vrei să vezi și nu poți pătrunde până acolo lipește pleoapa și rămâi cu tine în tine să guști
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
nori liniștea dintre stele ar fi mai puțin dureroasă- Dacă moartea ar bate la ușă 67- poeme deznodate- prin neomodenismul stănescian practicat dar și prin ludicul elementelor realiste incluse, oferă cititorului o poezie contemporană lină, de stare, de decelare a sinelui liric într-o estetică aparte care denotă atât respect pentru arta lirică dar și har în a o expune. La mulți ani și la alte cărți lirice, dl George Schinteie! Cristina Ștefan, la o aniversare. 2016 Referință Bibliografică: George Schinteie
GEORGE SCHINTEIE -67 -POEME DEZNODATE – de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379115_a_380444]
-
Soarele se sprijină pe tine) și Cercuri amare ( Pașii, aerul, brațele, pomii, vântul / Îți sunt aproape), poezia Anei Pop Sârbu se concentrează pe elemente fizice, senzoriale, cu o anume limpezime a privirii către realitate și cu o intuiție extraordinară a sinelui său poetic. În volumul Eudemonia avem de a face cu o poezie a fericirii exprimării confesiunilor lirice, o fericire transmisă lectorului, lapidar și profund, un tratament șoc de consistență. Drum strălucit acestei cărți! Cristina Ștefan Referință Bibliografică: Eudemonia- Ana Pop
EUDEMONIA- ANA POP SÂRBU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379122_a_380451]
-
poate idealul masculin al spiritului auctorial, sau poate visul însuși al acestui dialog sau, de ce nu?, chiar bărbatul idolatrizat, jumătatea, perfecțiunea complementară femeii, acest autodialog constitue axa de rezistență a discursului, ca întreg. Există, în expunere, o funcție grafică a sinelui, trasată pe axa verticală a evenimentelor povestite, și sentimentalitatea personajului, expusă pe axa orizontală a autodialogurilor, douăsprezece la număr, în acest parcurs narativ și de motivare a iubirii în sine. Astfel, autodialogul este, în fapt, o replică la povestirea biografică
IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
-
reflectat în eul văzut obiectiv. Versurile din “pesemne că nu despre mine e vorba” sunt structurate în trei grupaje tematice: - întrevederi, cu poeme de decelare a poeziei, priviri reciproce între poet și poezie așa cum ar sta doi prieteni, întrevăzându-și sinele, modelându-l unul după celălalt, o alianță în arta ambientală lirică. “vremuri bune.../astăzi orașul a plecat/la iarbă verde, se pare/pentru că așa a vrut poetul/” (dictare) “ce rost are? ce rost are?-se-ntreabă/din tranșeele albe și reci
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]
-
timp,/dintr-o carapace de țestoasă bătrână/-poate aceeași de care-am amintit- aruncată aiurea pe fereastra altei primăveri/se va ivi un poem mult mai reușit/decât acesta/și mai puțin efemer)”(pare-se) - convențiile sunt înțelegeri poematice ale sinelui și în acest grupaj regăsim figuri de stil subtile, în care cotidianul ia forme metaforice orientându-se spre minimalizare ironică și relativism: “copilul vrea să-și depășească norma/e un recordman, ora de sport e mai mică/”(strada mică)...“să
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]
-
Ca atare, ar trebui să ne așteptam la o emergență a istoriei în noi forme de interacțiune socială, control social și schimbări sociale".1 Revoluția informatizării va naște multiple paradoxuri în societatea restructurată într-un ritm galopant. Care este rolul sinelui, al personalității umane, al valorilor culturale și religioase specifice diferitelor tradiții, într-o lume omogenizată care se vrea construită ca o vastă rețea? În mod simultan se constată o unificare la nivel structural și o fragmentare la nivel personal, o
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
la nivel conceptual o adevărată identitate a individului de când filosofii greci au elaborat aceste concepte cu mai bine de două milenii în urmă. Tehnologia actuală destructurează o viziune asupra lumii construite cu mult timp în urmă. În mod total izolat sinele contemporan pare să-și fi pierdut adevărată identitate. Așadar, noile conexiuni ale rețelei informatizate reconstruiesc o altă identitate a sinelui”.2 Despre economia informatizată în contextul globalizării Revoluția tehnologică a permis crearea unui nou tip de economie. Este vorba de
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
milenii în urmă. Tehnologia actuală destructurează o viziune asupra lumii construite cu mult timp în urmă. În mod total izolat sinele contemporan pare să-și fi pierdut adevărată identitate. Așadar, noile conexiuni ale rețelei informatizate reconstruiesc o altă identitate a sinelui”.2 Despre economia informatizată în contextul globalizării Revoluția tehnologică a permis crearea unui nou tip de economie. Este vorba de o economie informatizată și globală; informatizată deoarece productivitatea, competitivitatea și alte procese ale economiei sunt generate de mijloace și tehnologii
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
așa.” (David McCullough) Cu adulții este mai greu de obicei, pentru că unii dintre ei vin la sala cu un anumit bagaj deja, având opinii la care nu sunt dispuși să renunțe. Mulți sunt ancorați foarte bine într-o imagine a sinelui clar și limitat conturată. Vin și îmi spun “eu sunt inginer, trebuie să-mi explici în felul următor” sau “eu sunt filozof, hai să discutăm despre asta”. http://oficialmedia.com/diseara-citim-rastignit-intre-cruci-de-vasile-lupasc-sfintes-la-seara-de-carte-din-targoviste/ Foarte greu se renunța la idea de “eu” și
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
octombrie 2015 Toate Articolele Autorului De câte ori ne naștem, oare nu cu fiecare secundă în care trăindu-ne viața cu gândul că nu o trăim îndeajuns ? Pentru că, de copilărit, o facem tot timpul, refugiindu-ne prezentul ca într-o interfață a sinelui, în unica, reala copilărie care ne-a dat visele spre a ne construi aripile întâi subțiri, apoi flămânde de zbor, pentru ca odată și odată să devină prea grele pentru a mai fi purtate... Dacă am putea cuantifica timpul în sentimente
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
Târg II) La fel: E toamnă Târzie. Și soarele Cade, Strivit, Printre crengi. Singuratici Copaci Semne Ne fac Spre veșnicie”. (Alpha) Sau: „Plăpândă E Steaua Iubirii. Ci Nesfârșită-i Tăcerea”. (Rugă) Ori acest memorabil strigăt, șoptit în afară, asurzitor în sinele profund: „Ce departe Ești, Ce departe Sub cupola De umbre! Doar Vântul Mișcă Fereastra. Doar vântul”. (Dor) În acest univers liric și conceptual, timpul se scurge pe dimensiunea așteptării, eventual a îndoielii, a ezitării, a împăcării, mai rar, poate, a
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
această potecă. Ele nu erau altceva decât imperfecțiunile, greșelile vieții mele, greutățile pe care le-am depășit, îngrijorările, toamna de care nu mă puteam desprinde pentru a înflori din nou. Cu cât era mai ascuțită roca de care-mi agățam sinele, cu atât mai mult mă adânceam în neputință. Cărarea din înălțimi era netedă și eu doream să presar peste ea poveri. Hârtiile acestea alunecă pe luciul mesei ca mine pe culme. Ar fi trebuit să transform stânca în apă vie
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
prea mult ne folosim fără să ne pese ce este dincolo de fațada cu care ne prezentăm "publicului". Și atunci, nu pare mult mai firească întoarcerea către sine după ce am cules atâta gheață de la societatea umană. Aproape că strigă la noi sinele vrând să ne spună că el există, că este mult mai cald, mai blând cu noi decât oricare din crucile umblătoare care-și perindă măștile prin fața inimii noastre. Nu particularizez poveștile care m-au rănit într-un fel sau altul
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
a ideii în limbaj filosofic poate determina alteori “drumul spre infinite posibilități de rătăcire pe care nevoia de absolut a omului trufaș le dogmatizează în ideologii cu soteriologii sinucigașe”. De aceea, “replica misticilor e implacabilă: omul mândru e sclav al sinelui, iar sclavii, de regulă, vexațI șI abuzațI fiind, sunt plini de patimi subiective, care le consumă orice urmă de luciditate șI obiectivitate. Pentru a gândi corect și liber, trebuie să fii liber.” “Un om poate deveni liber numai când se
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
simțămintelor nepereche. Pentru Jeton Kelmendi, cuvintele se constituie într-o materie dialectică, cu vocația de a însufleți realitatea, de a-i conferi noi sensuri și sugestii, în fond, e vorba de o substanță specială pe ecranul platonician al lumii, în timp ce sinele devine un personaj fabulos în măreția neliniștii metafizice. Poezia poetului albanez, atât de minuțios elaborată, cu străfulgerări de diamant în lumina pură a zorilor sufletului, fecundează trecutul și istoria printr-un prezent melancolizant, într-o iluzorie contopire cu dragostea și
ION DEACONESCU DESPRE JETON KELMENDI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380635_a_381964]
-
CINĂ Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Albul de nea se scutură, se lasă peste liniștea paradisului din casă. Miracolul plutește între înțeles și neînțeles, lăsându-ne de vorbă cu sinele mai des. Rar ni se întâmplă să devenim copii, să țesem năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri, și legănăm tot cerul în blândele priviri. Colindele și fulgii plutesc între strigări, de sus și jos se cern
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
geamăn care îl înlocuiește pe celălalt frate geamănˮ (Idem). În ciuda scindării eului, a întâlnirii sale cu dublul, acesta nu se disipează, ci, la finalul experienței (traumatizante de cele mai multe ori), el se reîntregește, finalitatea fiind maturizarea eului și (re)câștigarea unității Sinelui (Idem). În Răzbunarea gemenelor, avem de a face cu o narațiune în ramă. Rama o constituie experiența concretă a autorului, care își discută creația literară cu soția Titina, iar narațiunea din ramă este istoria relației lui Norinel Ene cu gemenele
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]