5,222 matches
-
ASPECTE ALE UTILIZĂRII SEMIADVERBELOR RESTRICTIVE ÎN LIMBA ACTUALĂ ANDREEA DINICĂ 1. INTRODUCERE În seria adverbelor restrictive, unitățile numai și doar sunt sinonime atât la nivel semantic, cât și în privința tipurilor de structuri sintactice în care se încadrează. În dinamica acestor elemente nu apar modificări importante, dar în limba actuală se poate urmări raportul dintre ocurențele lor pentru a identifica o anumită preferință în uz sau chiar tendința spre o specializare semantică. În cele
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
ocurențele lor pentru a identifica o anumită preferință în uz sau chiar tendința spre o specializare semantică. În cele ce urmează, vom urmări, pe baza datelor statistice, concurența dintre numai și doar în diferite stiluri ale limbii, vom inventaria contextele sintactice în care apar și vom încerca să determinăm în ce măsură se poate vorbi despre o specializare semantică a celor două unități, prin identificarea unor contexte în care se manifestă preferința vorbitorilor pentru una dintre ele. 2. DATE STATISTICE Pornind de la un
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
să fiu nemuritor, vreau doar să trăiesc veșnic (gyzzard.wordpress.com). Aceste secvențe indică o anumită tendință de clișeizare în utilizarea lui numai sau a lui doar, tendință care poate fi explicată și prin prisma distincțiilor semantice prezentate. 3. ASPECTE SINTACTICE Trăsăturile sintactice ale semiadverbelor restrictive sunt consecința statutului lor semantic de modificatori ai focusului. Astfel, din punct de vedere sintactic, ele au variate posibilități combinatorii și statut facultativ în organizarea sintactică a enunțului. Calitatea semantică de modificator al focusului conferă
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
nemuritor, vreau doar să trăiesc veșnic (gyzzard.wordpress.com). Aceste secvențe indică o anumită tendință de clișeizare în utilizarea lui numai sau a lui doar, tendință care poate fi explicată și prin prisma distincțiilor semantice prezentate. 3. ASPECTE SINTACTICE Trăsăturile sintactice ale semiadverbelor restrictive sunt consecința statutului lor semantic de modificatori ai focusului. Astfel, din punct de vedere sintactic, ele au variate posibilități combinatorii și statut facultativ în organizarea sintactică a enunțului. Calitatea semantică de modificator al focusului conferă semiadverbelor restrictive
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
utilizarea lui numai sau a lui doar, tendință care poate fi explicată și prin prisma distincțiilor semantice prezentate. 3. ASPECTE SINTACTICE Trăsăturile sintactice ale semiadverbelor restrictive sunt consecința statutului lor semantic de modificatori ai focusului. Astfel, din punct de vedere sintactic, ele au variate posibilități combinatorii și statut facultativ în organizarea sintactică a enunțului. Calitatea semantică de modificator al focusului conferă semiadverbelor restrictive largi posibilități de asociere la constituenții frastici. Orice constituent sintactic, de la grup la o întreagă propoziție, poate dobândi
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
explicată și prin prisma distincțiilor semantice prezentate. 3. ASPECTE SINTACTICE Trăsăturile sintactice ale semiadverbelor restrictive sunt consecința statutului lor semantic de modificatori ai focusului. Astfel, din punct de vedere sintactic, ele au variate posibilități combinatorii și statut facultativ în organizarea sintactică a enunțului. Calitatea semantică de modificator al focusului conferă semiadverbelor restrictive largi posibilități de asociere la constituenții frastici. Orice constituent sintactic, de la grup la o întreagă propoziție, poate dobândi, în plan semantic, calitatea de focus, când este însoțit de un
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
modificatori ai focusului. Astfel, din punct de vedere sintactic, ele au variate posibilități combinatorii și statut facultativ în organizarea sintactică a enunțului. Calitatea semantică de modificator al focusului conferă semiadverbelor restrictive largi posibilități de asociere la constituenții frastici. Orice constituent sintactic, de la grup la o întreagă propoziție, poate dobândi, în plan semantic, calitatea de focus, când este însoțit de un element restrictiv. Ca urmare, suportul semiadverbului restrictiv poate avea diferite naturi sintactice. Având în vedere că nu operează decât la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
largi posibilități de asociere la constituenții frastici. Orice constituent sintactic, de la grup la o întreagă propoziție, poate dobândi, în plan semantic, calitatea de focus, când este însoțit de un element restrictiv. Ca urmare, suportul semiadverbului restrictiv poate avea diferite naturi sintactice. Având în vedere că nu operează decât la nivel semantic, semiadverbele restrictive nu participă la organizarea sintactică a enunțului. Ele au, prin urmare, caracter facultativ, și pot fi plasate atât în antepunere față de elementul suport, cât și în postpunere. Postpoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
dobândi, în plan semantic, calitatea de focus, când este însoțit de un element restrictiv. Ca urmare, suportul semiadverbului restrictiv poate avea diferite naturi sintactice. Având în vedere că nu operează decât la nivel semantic, semiadverbele restrictive nu participă la organizarea sintactică a enunțului. Ele au, prin urmare, caracter facultativ, și pot fi plasate atât în antepunere față de elementul suport, cât și în postpunere. Postpoziția poate genera ambiguități de interpretare în privința elementului care constituie suportul sintactic. Vom urmări în continuare posibilitățile combinatorii
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
semiadverbele restrictive nu participă la organizarea sintactică a enunțului. Ele au, prin urmare, caracter facultativ, și pot fi plasate atât în antepunere față de elementul suport, cât și în postpunere. Postpoziția poate genera ambiguități de interpretare în privința elementului care constituie suportul sintactic. Vom urmări în continuare posibilitățile combinatorii ale semiadverbelor restrictive numai și doar. 3.1. Semiadverbul numai modifică grupuri sintactice având drept centru elemente din diferite clase morfologice. Poate avea ca suport: * un grup nominal căruia îi este antepus sau postpus
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
atât în antepunere față de elementul suport, cât și în postpunere. Postpoziția poate genera ambiguități de interpretare în privința elementului care constituie suportul sintactic. Vom urmări în continuare posibilitățile combinatorii ale semiadverbelor restrictive numai și doar. 3.1. Semiadverbul numai modifică grupuri sintactice având drept centru elemente din diferite clase morfologice. Poate avea ca suport: * un grup nominal căruia îi este antepus sau postpus: numai [TAIcă-meu] s-a ridicat săracu. (CORV) Numai [tristețea]11 este discretă, numai [durerea] are oroare de public
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
regiunilor va fi fost demonstrată] (22) Comentariul apărea numai [dacă accesam titlul] (Forum "Evenimentul Zilei"). 3.3. Posibilitatea modificatorului de a apărea și în postpoziție în raport cu suportul său poate genera situații de ambiguitate, fiind greu de decis care este domeniul sintactic pe care îl restrânge. În exemplul uitați-vă numai ce scaune cool are! (www.peteava.ro/imagini/), numai poate fi interpretat atât ca modificator în postpoziție al verbului, având un sens de accentuare, de intensificare 12, cât și ca modificator
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
la decodarea corectă. În textul literar, această ambiguitate este uneori exploatată în mod voit: Marile lui bătălii numărau mai puțini morți decât bombardamentele, numai, ale obișnuitelor noastre războaie mondiale (Ana Blandiana, Calitatea de martor). 3.4. Doar prezintă același comportament sintactic ca sinonimul său, numai. Poate modifica grupuri sintactice de diferite feluri: * grup nominal: Camerele de televiziune sunt undeva sus și mai departe, așa încât chipurile nu se văd, ci doar [siluetele și limbajul corpului] ( G. Liiceanu, Ușa interzisă) Fata nu era
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
este uneori exploatată în mod voit: Marile lui bătălii numărau mai puțini morți decât bombardamentele, numai, ale obișnuitelor noastre războaie mondiale (Ana Blandiana, Calitatea de martor). 3.4. Doar prezintă același comportament sintactic ca sinonimul său, numai. Poate modifica grupuri sintactice de diferite feluri: * grup nominal: Camerele de televiziune sunt undeva sus și mai departe, așa încât chipurile nu se văd, ci doar [siluetele și limbajul corpului] ( G. Liiceanu, Ușa interzisă) Fata nu era frumoasă, ci era însăși imaginea sensibilă a frumuseții
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
se contureze o preferință pentru numai în contextele care implică sensul restrictiv exclusiv și o utilizare mai frecventă a lui doar în contexte care presupun o restricționare orientată către polul inferior al unei scale sau ierarhii. Din punct de vedere sintactic, semiadverbele restrictive beneficiază, pe baza statutului lor semantic de operatori de focalizare, de largi posibilități de combinare cu constituenți de diferite naturi. Ambele pot apărea în aceleași tipuri de contexte sintactice, având statut facultativ. 1 În stilul academic am grupat
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
al unei scale sau ierarhii. Din punct de vedere sintactic, semiadverbele restrictive beneficiază, pe baza statutului lor semantic de operatori de focalizare, de largi posibilități de combinare cu constituenți de diferite naturi. Ambele pot apărea în aceleași tipuri de contexte sintactice, având statut facultativ. 1 În stilul academic am grupat textele din revista Realitatea virtuală, Rețele de calculatoare, XtremePC, Revista Informatică, Manual de medicină internă și Codul penal. Pentru stilul beletristic am realizat inventarul pe baza textelor: Șt. Agopian, Fric, Ana
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
posibilitatea de a exprima ideea semantică de restrictiv prin intermediul unei construcții de tipul nu...decât, valoarea scalară, de restricționare către elementul de la polul inferior este specifică construcțiilor modale "suficiente", de tipul "nu trebuie decât". Acesta se încadrează într-o structură sintactică cu verbul la forma negativă (Nu vreau decât acest inel.) și cumulează atât sensul de exclusivitate (Comercianții nu au voie să transporte carne decât în containere frigorifice (www.europafm.ro/stiri/interne/)), cât și sensul de diminuare (Nu trebuie decât
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
în contextele ironice, când se urmărește minimalizarea (Un Ferrari nu costă decât două sute de mii de euro.) sau când vorbitorul, prin minimalizare, schimbă polaritatea, accentuând importanța elementului focalizat (Nu vreau decât câteva zile de vacanță.) 11 Parantezele drepte marchează suportul sintactic al semiadverbului. 12 În DLR se precizează că în contextul verbelor la imperativ, numai în zona Transilvaniei, numai este expletiv (Îngropă numai mortul tău!) și are poziția elementului maghiar chak. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
timpului: vorbirea țăranilor, care era prezentă În opera mea de acum patru decenii, s-a modificat Încet Încet, deceniu de deceniu; de aceea sătenii mei de astăzi se exprimă Întrucîtva altfel decît cei de la 1900. Nu și-au schimbat structura sintactică a graiului, dar și-au schimbat vocabularul, iar În limba literară, care ne interesează În primul rînd, vocabularul are o importanță mai mică decît sintaxa. CÎt de aproape este concepția lui Mihail Sadoveanu de formularea În termeni științifici a lui
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Învățatrea vorbirii este realizată, În principal În urma meditației verbale, efectuată de educator prin intermediul explicațiilor și exercițiilor recomandate. Meditația verbală, În asimilarea vorbirii, Îndeplinește două funcții principale: * Pune În evidență relațiile dinamice, reflectînd structura semantică a limbajului * Modelează structurile lexicale și sintactice Prima funcție este realizată prin intermediul a trei strategii: 1. marcarea lingvistică și extralingvistică a segmentelor de interacțiune 2. orientarea atenției către elementele importante ale unui eveniment sau relații. 3. introducerea copilului Într-o situație de explorare și manipulare, pentru a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
accesibil, nu Îl Înțeleg. De aceea este necesară adaptarea textelor la nivelul de Înțelegere al copiilor. În prelucrarea textelor se va lua În considerare nivelul de dezvoltare a vocabularului copiilor care citesc basmul, dar și nivelul de dezvoltare al construcțiilor sintactice ale propozițiilor. Nu vom folosi fraze lungi, complexe cu copiii de grădiniță, ci vom alcătui propoziții simple, scurte pentru fiecare imagine din carte. Aceste propoziții, scrise cu litere mari de tipar se lipesc sub imagine. La copiii școlari, În alegerea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate și hibrizi VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive Camelia Stan, Cuantificarea grupurilor sintactice - fenomene actuale Mihaela Gheorghe, Aspecte de dinamică a construcțiilor cu relativ Laurenția Dascălu Jinga, Structuri clișeizate în româna actuală Margareta Manu Magda, Indici de alocutivitate în limba română actuală (clasa alocutivelor
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate și hibrizi VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive Camelia Stan, Cuantificarea grupurilor sintactice - fenomene actuale Mihaela Gheorghe, Aspecte de dinamică a construcțiilor cu relativ Laurenția Dascălu Jinga, Structuri clișeizate în româna actuală Margareta Manu Magda, Indici de alocutivitate în limba română actuală (clasa alocutivelor interjecționale) VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
memoria enciclopedică) Ca să funcționeze, acest ceas trebuie Întors. va rezulta următoarea explicitare Mama dorește să-mi comunice că ceasul vechi de pe peretele din bucătărie ar trebui Întors. În enunțul Sunt dulci pepenii? nu există elemente de ambiguitate de natură lexicală, sintactică, morfologică etc. Singura sarcină a vânzătorului este de a identifica referentul semnului lingvistic pepenii, În alți termeni, de a stabili la ce pepeni face referire predicația propoziției. În acest scop, el folosește informațiile furnizate de semnul lingvistic Însuși și de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Amossy, R., A. Herschberg Pierrot, 1997, Stéréotypes et clichés. Langue, discours, societé, Paris, Nathan. Avram, M., 1967, " Genul comun în limba română", în SCL, XVIII, 5, p. 479−489; reprodus în Avram (2005), p. 64−79. Avram, M., 1977, "Particularități sintactice regionale în dacoromâna", în SCL, XXVIII, 1, p. 29−35; reprodus în Avram (1987), p. 143−148. Avram, M., 1979, "Greșeli curente la unele forme articulate: dragele (mele) și ultimile (știri)", în LL, 2, p. 187191; reprodus în Avram (1987
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]