3,476 matches
-
de astăzi se exprimă Întrucîtva altfel decît cei de la 1900. Nu și-au schimbat structura sintactică a graiului, dar și-au schimbat vocabularul, iar În limba literară, care ne interesează În primul rînd, vocabularul are o importanță mai mică decît sintaxa. CÎt de aproape este concepția lui Mihail Sadoveanu de formularea În termeni științifici a lui Eugen Coșeriu, după care o limbă istorică este un ansamblu de tradiții, În parte analoage, În parte divergente, limba literară și limba populară În diversele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și echivalentele neologismelor din limba noastră literară, Încît cu greu putea fi Înțeles de românii de peste Prut. Cei tineri, sosiți proaspeți din școlile rusești, de altfel pe atunci puțini la număr, știau rusește, dar vorbeau cu un accent și o sintaxă care lăsau mult de dorit. Iar generația intermediară, al cărei reprezentat tipic era conu Petrache BÎrseanu din Boroseni și care formau majoritatea societății de pe vremuri, - vorbea un jargon moldo-rus, care ofensa deopotrivă urechea unui român și urechea unui rus, - jargon
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fundamental În comunicare, fără aportul acestuia neputând percepe din ceea ce vrea să-i comunice interlocutorul decât imaginea labială a cuvântului și expresiile feței. *Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie, tristețe, mirare, Îndoială) precum și elemente de sintaxă (refuz, Întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca elevul să poată recepta mesajul și să Înțeleagă discursul. Privirea are un rol important acela de a stabili un contact cu copilul deficient de auz și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți În dobândirea sunetelor vorbirii, În discriminarea lor, slabe achiziții În domeniul ortografiei și citirii. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează În limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe Întâmpină dificultăți În dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz profunde Întâmpină dificultăți pe măsură ce Încearcă să
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
destinată Înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la Începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva decât gest și mimică; și 2. comunicarea manuală nu este nimic altceva decât
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
semne. A fost mult mai dificil să se descopere că organizarea semnului la nivele fonologice și morfologice era comparabilă cu cea stabilită pentru limbajele verbale, Însă cu caracteristici distinctive unice pentru un limbaj cu modalitatea de exprimare vizual-gestuală. La nivelul sintaxei, adică cu referire la ordonarea semnelor În propoziții, limbajele gestuale au prezentat o schemă diferită de majoritatea limbajelor verbale. A fost relativ simplu să se arate că nu există o corespondență de unu-la unu Între semne și cuvinte, dar
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
idei, iar gestul este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, Înlocuind uneori cuvintele și dă expresivitate vorbirii.Cea mai subtilă comunicare gestică este cea a privirii. Mimico-gesticulația este un limbaj veritabil, cu sintaxă,dar fără morfologie, e un limbaj global neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra În relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate Îndeplini la
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra În relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate Îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât În construcția propoziției,cât și În precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază În redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
honorem D. Irimia (AUI XLIX−L), p. 63−70; reprodus în Avram (2005), p. 111−120. Avram, M., 2005, Studii de morfologie a limbii române, București, Editura Academiei Române. Avram, M. (coord.), E. Carabulea, F. Ciobanu, I. Rizescu, L. Vasiliu, 2007, Sintaxa limbii române în secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, București, Editura Academiei Române. Bally, Ch., 1951, Traité de stylistique française, III-ème éd., vol. I, Paris, Genève. Barker, C., 1998, "Partitives, Double Genitives, and Anti-Uniqueness", în Natural Language and Linguistic Theory
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
2004-2005, "Aspecte din biografia unor cuvinte recente în limba română: paparazzo, tsunami", în Dacoromania, serie nouă, IX−X, Cluj-Napoca, p.163−172. Dimitrescu, Fl., sub tipar, "Elemente recente italiene în lexicul gastronomic românesc", în: Până Dindelegan (coord.). Dobrovie-Sorin, C., 2002, Sintaxa limbii române. Studii de sintaxa comparată a limbilor romanice, București, Editura Univers. Doca, Gh., 1996, Limba română, III. Probleme de sinonimie gramaticala și cultivare a limbii, București, Tipografia Universității din București. Doetjes, J., J. Rooryck, 2003, ,,Generalising over quantitative and
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
cuvinte recente în limba română: paparazzo, tsunami", în Dacoromania, serie nouă, IX−X, Cluj-Napoca, p.163−172. Dimitrescu, Fl., sub tipar, "Elemente recente italiene în lexicul gastronomic românesc", în: Până Dindelegan (coord.). Dobrovie-Sorin, C., 2002, Sintaxa limbii române. Studii de sintaxa comparată a limbilor romanice, București, Editura Univers. Doca, Gh., 1996, Limba română, III. Probleme de sinonimie gramaticala și cultivare a limbii, București, Tipografia Universității din București. Doetjes, J., J. Rooryck, 2003, ,,Generalising over quantitative and qualitative constructions", în M. Coene
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
p. 327-349. Mărgărit, I., 2006, "În legătură cu originea particulei alde (pe baza graiurilor românești din Bulgaria)", în LR, LV, 1-2, p. 103-112; republicat în Mărgărit (2007), p. 315-326. Mărgărit, I., 2007, Comentarii etimologice și semantice, București, Editura Academiei Române. Merlan, A., 2002, "Sintaxa romanei vorbite în Moldova istorică", în: K. Bochmann, V. Dumbrava (eds.), Limba română vorbită în Moldova istorică. Vol. I, Leipzig, Leipziger Universitätsverlag, p. 123-148. Meyer-Lübke, W., 1900, Grammaire des langues romanes, III. Syntaxe, Paris, H. Welter Éditeur. Mihai, N., 2006
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
étrange privilège des adjectifs au comparatif", în L'Information grammaticale, 58, p. 47-51. Noailly, M., 1999, L'adjectif en français, Paris, Ophrys. Oproiu, Ecat., 1976, "Pe "omenește", nu "pe radical" ", în PN 3 (238), p. 11-12. Până Dindelegan, G., 1976, Sintaxa limbii române. Partea I. Sintaxa grupului verbal, București, Tipografia Universității din București. Până Dindelegan, G., 1987, Aspecte ale dinamicii sistemului morfologic verbal (perioadă de dupa 1880), București, Tipografia Universității din București. Până Dindelegan, G., 1992, Sintaxa și semantica, București, [Tipografia Universității
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
comparatif", în L'Information grammaticale, 58, p. 47-51. Noailly, M., 1999, L'adjectif en français, Paris, Ophrys. Oproiu, Ecat., 1976, "Pe "omenește", nu "pe radical" ", în PN 3 (238), p. 11-12. Până Dindelegan, G., 1976, Sintaxa limbii române. Partea I. Sintaxa grupului verbal, București, Tipografia Universității din București. Până Dindelegan, G., 1987, Aspecte ale dinamicii sistemului morfologic verbal (perioadă de dupa 1880), București, Tipografia Universității din București. Până Dindelegan, G., 1992, Sintaxa și semantica, București, [Tipografia Universității București]. Până Dindelegan, G., 1994
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
11-12. Până Dindelegan, G., 1976, Sintaxa limbii române. Partea I. Sintaxa grupului verbal, București, Tipografia Universității din București. Până Dindelegan, G., 1987, Aspecte ale dinamicii sistemului morfologic verbal (perioadă de dupa 1880), București, Tipografia Universității din București. Până Dindelegan, G., 1992, Sintaxa și semantica, București, [Tipografia Universității București]. Până Dindelegan, G., 1994, "Pronumele "o" cu valoare neutră și funcția cliticelor în limba română", în LL, XXXIX, 1, p. 9-16. Până Dindelegan, G. (coord.), 2002, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
deutsch-rumänischen Grammatik, I, Bukarest, p. 193-206. Thun, H., 1989, "Rumänisch: Partikelforschung", în G. Holtus, M. Metzeltin, Chr. Schmitt (eds.), Lexikon der Romanistischen Linguistik (LRL), Bând / Volume III, Tübingen, Niemeyer, p. 55-62. Tiktin, H., 1883, Gramatică română, partea I-II, Etimologia. Sintaxa, Iași; republicat în 1945: Gramatică română. Etimologia și sintaxa, ed. a II-a, revăzuta de I. A. Candrea. Tiktin, H., 1893, Gramatică română pentru învățământul secundar: teorie și practica, Iași, Editura Librăriei Școalelor Frații Șaraga. Timoc-Bardy, R., 1999, "Pluralité et
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Rumänisch: Partikelforschung", în G. Holtus, M. Metzeltin, Chr. Schmitt (eds.), Lexikon der Romanistischen Linguistik (LRL), Bând / Volume III, Tübingen, Niemeyer, p. 55-62. Tiktin, H., 1883, Gramatică română, partea I-II, Etimologia. Sintaxa, Iași; republicat în 1945: Gramatică română. Etimologia și sintaxa, ed. a II-a, revăzuta de I. A. Candrea. Tiktin, H., 1893, Gramatică română pentru învățământul secundar: teorie și practica, Iași, Editura Librăriei Școalelor Frații Șaraga. Timoc-Bardy, R., 1999, "Pluralité et catégorisation. Leș substantifs ambigènes du roumain", în Faits de
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Ce e nou în DOOM2, (www.acad.ro/alteInfo/nouDOOM.doc). Vintilă-Rădulescu, I., 2007, "Formații adjectivale cu anti- + substantiv în limba română și în alte limbi romanice", în Reinheimer Rîpeanu, Vintilă-Rădulescu (coord.), p. 571−592. Vișan, R., 2004, ,,Aspecte ale sintaxei construcțiilor afective N de N în română. Observații asupra acordului", în: Până Dindelegan (coord.), p. 675−682. Vulpe, M., 1977, ,, Notes sur la syntaxe du relatif care", în RRL, XX, 5, p. 597−599; reprodus, în trad. rom., în Vulpe
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
societate și funcțiunile ei.' Dependența limbii de societate se ilustrează invocând aspecte ale vocabularului (care reflectă transformările sociale, imbogâtindu-se datorită dezvoltării culturii materiale și spirituale a vorbitorilor), aspecte ale morfologiei (categoriile gramaticale reprezintă un salt calitativ fn limba), aspecte ale sintaxei (care exprimă creșterea gradului de abstractizare și complexitate a gândirii). Dacă țineam seama că între apariția limbii și a societății există raporturi de interdependenta, păstrate de-a lungul istoriei Ier. funcțiunea principala'a limbii este de a realiza comunicarea, schimbul
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
studiază sunetele vorbirii, accentul și intonația vorbirii. Fonologia ramură a lingvisticii care studiază sistemul fonemelor limbii române, ca unități distincte, deosebite ele sunete; Gramatică în care se cuprind morfologia (studiul formelor cuvintelor și al elementelor de formare a acestora și sintaxa (studiul funcțiilor cuvintelor în propoziție și în frază); Vocabularul în care intră cuvintele limbii și studiul relațiilor dintre ele; Semantica domeniul de studiu al sensurilor. Nivelele limbii sunt corelate între ele și contribuie prin această la alcătuirea sistematică a limbii
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
spirituale bogate, limbajul fiind principalul instrument în formarea unei culturi elevate. Gramatică este un ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor și la Îmbinarea lor în propoziții și fraze. Cu regulile privitoare la modificările formale ale cuvintelor se ocupă morfologia, sintaxa studiază combinațiile de cuvinte, ocupându-se de valorile și funcțiile acestor combinații. Alexandru Graur făcea Îndreptățită remarcă: "Morfologia nu are existența independența de sintaxa căci formele cuvintelor ar fi indiferente. mai bine zi.s nici n-ar exista, daca nu
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
lor în propoziții și fraze. Cu regulile privitoare la modificările formale ale cuvintelor se ocupă morfologia, sintaxa studiază combinațiile de cuvinte, ocupându-se de valorile și funcțiile acestor combinații. Alexandru Graur făcea Îndreptățită remarcă: "Morfologia nu are existența independența de sintaxa căci formele cuvintelor ar fi indiferente. mai bine zi.s nici n-ar exista, daca nu ar avea o întrebuințare sintactica, tot așa cum sintaxa n-ar exista dacă nu i s-ar pune la dispoziție cuvinte pe care să le
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
valorile și funcțiile acestor combinații. Alexandru Graur făcea Îndreptățită remarcă: "Morfologia nu are existența independența de sintaxa căci formele cuvintelor ar fi indiferente. mai bine zi.s nici n-ar exista, daca nu ar avea o întrebuințare sintactica, tot așa cum sintaxa n-ar exista dacă nu i s-ar pune la dispoziție cuvinte pe care să le grupeze în fraze."<footnote "Gramatică azi". Editură Academiei R.S .R. , Buc, 1973, p. 29. footnote> Nu există fapte de morfologie fără reflexe în plan
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
s-ar pune la dispoziție cuvinte pe care să le grupeze în fraze."<footnote "Gramatică azi". Editură Academiei R.S .R. , Buc, 1973, p. 29. footnote> Nu există fapte de morfologie fără reflexe în plan sintactic. după cum nu există fapte de sintaxa care să nu aibă implicații morfologice. Între gramatică și celelalte părți constitutive ale limbii, vocabularul și fonetica, există, de asemenea, o strânsă legătură: sunetele, cu care se ocupă fonetica, reprezintă aspectul material al cuvintelor (rădăcini și afixe), iar vocabularul (totalitatea
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
de asemenea, o strânsă legătură: sunetele, cu care se ocupă fonetica, reprezintă aspectul material al cuvintelor (rădăcini și afixe), iar vocabularul (totalitatea cuvintelor) este materialul de construcție al gramaticii. Voi incerca în continuare să prezint noțiunile de morfologie și respectiv sintaxa, considerate foarte importante pentru pregătirea oricărui învățător, precum și ce trebuie să știe în fiecare caz în parte un elev la sfarsitul clasei a IV-a. NOȚIUNI DE MORFOLOGIE Morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la modificările flexionare ale
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]