1,856 matches
-
-l de capete și trageți-l înainte și înapoi, astfel încât să frece talia. Continuați până ce vă încingeți și pielea se înroșește. Sinuzita CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Este inflamarea și blocarea sinusurilor din cauza unei infecții. În mod normal, sinusurile umezesc aerul pe care îl respirăm și rețin bacteriile nocive. Când aerul nu mai trece liber, în general din cauza excesului de mucus provocat de o răceală, bacteriile încep să se înmulțească și provoacă infecția. Printre simptome se numără senzația de
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Înainte și după duș beți multă apă. Deshidratarea produsă de transpirație poate agrava simptomele. Puteți folosi și un aparat cu aburi pentru tratamentele faciale, care să sufle aburi calzi în nări. Aceste aparate se găsesc în marile magazine. Mențineți umiditatea sinusurilor, folosind în casă un umidificator. Beți multă apă, opt căni de apă pe zi, pentru a subția mucusul și a elimina blocajul. Mâncați mai mult coriandru, portocale, mandarine, grepfrut, sâmburi de caise dulci, bulbi de crin sau urechi de argint
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
exerciții fizice, mergând pe jos zilnic cel puțin 30 de minute. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu vă suflați nasul violent. Suflați-vă pe rând câte o nară, nu amândouă deodată. Presiunea bruscă din urechi poate împinge bacteriile înapoi în sinusuri. Nu consumați alimente condimentate, renunțați la fumat și la alcool. Evitați aerul poluat. Evitați alergenii cunoscuți. Nu aplecați capul în față, deoarece aceasta intensifică durerea. Remedii tradiționale Spălați-vă de două ori pe zi nările cu apă caldă și înlăturați
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
-le la fiert într-un ceainic. Când temperatura aburilor scade puțin deschideți gura și respirați-i. Aveți grijă să nu vă opăriți. Acoperiți-vă urechile cu prosoape calde și ude, timp de 10 minute, de trei ori pe zi. Când sinusurile se degajează, repetați procedura de două ori pe zi. Puneți un sfert de linguriță de sare într-o cană de apă, adăugați o linguriță de ceai verde (de cea mai bună calitate) și dați într-un clocot. Lăsați să se
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi și sunt descoperite incidental la examenul fizic (masă pulsatilă) sau explorarea imagistică pentru alte afecțiuni. Anevrismele localizate la nivelul sinusurilor Valsalva și aortei ascendente și ectazia anuloaortică determină regurgitare aortică secundară prin dilatarea inelului valvular. Se decelează murmur diastolic sau, mai rar, semne de insuficiență cardiacă congestivă. La dimensiuni mari, anevrismele exercită efecte de compresiune asupra traheei, bronhiilor mari, esofagului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
bloc a aortei ascendente și a valvei cu proteză compozită și reimplantarea arterelor coronare. Un caz particular este reprezentat de anevrismul care interesează rădăcina aortei, dar valvele aortice sunt indemne, care poate fi corectat prin operația David, ce presupune excizarea sinusurilor Valsalva și suturarea unei proteze de Dacron la baza inelului aortic cu reimplantarea coronarelor și a cuspelor aortice. Chirurgia anevrismală a aortei ascendente și arcului aortic prin utilizarea CEC este asociată la pacienții vârstnici cu morbiditate crescută de tipul AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
vital o vascularizație de siguranță, atât prin origini directe, separate, din porțiunea inițială a aortei cât și prin ramificare epicardică, transmiocardică și subendocardică. În mod clasic sunt descrise 2 artere coronare, dreaptă și stângă, cu origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul coronar stâng în sinusul cu același nume. Prima porțiune se prezintă ca o arteră de 4-5 mm diametru, denumită „Trunchi coronar stâng”, TCS sau „Left main
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ramificare epicardică, transmiocardică și subendocardică. În mod clasic sunt descrise 2 artere coronare, dreaptă și stângă, cu origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul coronar stâng în sinusul cu același nume. Prima porțiune se prezintă ca o arteră de 4-5 mm diametru, denumită „Trunchi coronar stâng”, TCS sau „Left main stem”, de lungimi variate 1-3 cm, se îndreaptă de la ostium spre stânga, înapoia arterei pulmonare și înaintea urechiușii
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
secționarea stratului de miocard ce le acoperă cu dificultăți în efectuarea hemostazei. Prima ramură a ACX este o circumflexă atrială care înconjoară urechiușa stângă în apropierea șanțului atrioventricular. - Artera coronară dreaptă (ACD) își are originea în ostiumul coronar drept din sinusul Valsalva cu același nume și se angajează profund în șantul atrioventricular drept, de unde distribuie ramuri către peretele anterior al VD. Cea mai precoce ramură este artera nodulului sinusal. O ramură importantă a ACD este artera acută marginală care traversează marginea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Din ADP își au originea artere septale perpendiculare, care irigă 1/3 posterioară a septului interventricular anastomozându-se cu ramuri din artera nodulului atrioventricular, ramură a ACD la crux cordis [2]. Drenajul venos al inimii Colectorul venos principal al inimii este sinusul coronar, situat în șanțul atrioventricular posterior. După colectarea principalelor vene ale inimii, în mare parte omonime arterelor coronare - marea venă cardiacă, paralelă cu ADA, vena posterioară a VS, vena marginală stângă, vena marginală dreaptă, mica venă cardiacă și vena cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
coronare - marea venă cardiacă, paralelă cu ADA, vena posterioară a VS, vena marginală stângă, vena marginală dreaptă, mica venă cardiacă și vena cardiacă mijlocie - se varsă în atriul drept pe peretele posterior al acestuia. Vena cardiacă mijlocie se drenează în sinusul coronar, foarte aproape de vărsarea acestuia în AD. De aceea, are importanță în plasarea cateterului cu balonaș pentru perfuzie cardioplegică retrogradă, care poate obstrua vărsarea acestei vene și exclude perfuzia retrogradă în teritoriul acesteia. Un alt sistem de drenaj venos la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
în teritoriul acesteia. Un alt sistem de drenaj venos la nivelul VD este reprezentat de venele Thebesiene, care din miocard se varsă direct în cavitatea VD. Sistemul venos al inimii a devenit foarte important pentru perfuzia cardioplegică retrogradă efectuată prin intermediul sinusului coronar [2]. VARIAȚII IMPORTANTE ÎN ANATOMIA ARTERELOR CORONARE - Dominanța sistemului coronar drept sau stâng este stabilită pe baza emergenței arterei descendente posterioare: din coronara dreaptă - sistem coronarian dominant drept sau din artera circumflexă stângă - sistem coronarian dominant stâng. - Dominanța dreaptă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
artera pulmonară - sub 0,01%. - ADA reprezentată de 2 vase paralele separate - 4% - Artera nodulului sinusal are originea în ACX - 2-3%, - Artera nodulului atrioventricular are originea în ACD - 55% și în ACX 45%, - Două ACD își au originea din același sinus Valsalva - 10%, - Arteră diagonală înaltă - 15%, - Origine înaltă a ADP pe marginea ascuțită a VD, - Origine coronară comună pentru ambele artere coronare. Leziunile aterosclerotice interesează arterele coronare epicardice. Leziuni proximale ale arterei descendente anterioare (ADA) comportă un risc mai mare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
fost abandonate. NEOVASCULARIZAȚIA EPICARDICĂ Beck (1903) a aplicat procedee de dezvoltare a circulației colaterale pe suprafața epicardică a inimii prin crearea de aderențe (cu mușchi pectoral mare, pudraj epicardic - Thompson, cu epiploon - O’Shaughnessy). Ligatura arterelor mamare interne și ligatura sinusului coronar au urmărit același scop. Aceste tehnici au fost aplicate clinic sporadic și au doar o valoare istorică, în absența unor dovezi privind creșterea debitului coronarian. De o mai mare utilizare clinică s-a dovedit implantarea arterei mamare interne în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
apreciere „in vivo” a eficienței protecției miocardice. În capitolul destinat protecției miocardice sunt dezvoltate tehnicile actuale de asigurare a protecție miocardice mai ales prin cardioplegie cu sânge, administrată anterograd în aorta ascendentă, selectiv în cele 2 artere coronare, retrograd în sinusul coronar, izolat, secvențial sau concomitent pe ambele căi. În funcție nivelul termic al cardioplegiei se asociază sau nu hipotermie locală (tehnica Shumway). Soluția de cardioplegie trebuie să distribuie uniform un nivel termic la nivelul miocardului. Hipotermia locală trebuie să fie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
refractată adică unghiul dintre ele este de 90ș, raza reflectată este total polarizată, încât putem scrie legea refracției: , unde fenomenul de refracție are loc din aer într-un mediu de indice de refracție n. Cum (1). Aplicăm relației (1) funcția sinus și obținem:(2). Dar, și atunci: , încât relația (2) devine: - formula lui Brewster, unde: i - reprezintă unghiul de incidență pentru care raza reflectată este total polarizată și este perpendiculară pe raza refractată; n - indicele de refracție al mediului al doilea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este mai mică decât densitatea primului mediu densitatea primului mediu legile refracției: a) raza incidentă, normala la suprafața de separare a celor două medii dusă în punctul de incidență și raza refractată se găsesc în același plan; b) raportul dintre sinusul unghiului de incidență și sinusului unghiului de refracție este constant: sin ? sin ? = ?21 , unde n21 este indicele de refracție al mediului al doilea în raport cu primul mediu. Dacă ținem seama de vitezele luminii în cele două medii v1 și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
primului mediu densitatea primului mediu legile refracției: a) raza incidentă, normala la suprafața de separare a celor două medii dusă în punctul de incidență și raza refractată se găsesc în același plan; b) raportul dintre sinusul unghiului de incidență și sinusului unghiului de refracție este constant: sin ? sin ? = ?21 , unde n21 este indicele de refracție al mediului al doilea în raport cu primul mediu. Dacă ținem seama de vitezele luminii în cele două medii v1 și v2, atunci legea a doua
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
scrie: , unde n1 și n2 sunt indicii de refracție absoluți a celor două medii diferite și transparente. Relația n1sin i = n2sin r este generală pentru oricâte medii transparente, separate prin fețe paralele: Produsul dintre indicele absolut al unui mediu și sinusul unghiului corespunzător este constant, purtând denumirea de „invariantul lui Descartes”. reflexia totală: lumina trece dintr-un mediu mai dens în altul mai puțin dens (din apă în aer) cu condiția ca unghiul de incidență să fie mai mare decât unghiul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin sinusuri; când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii acestea trec în mai puțin de 0,01 s în interiorul celulelor Kupffer unde sunt digerate; sub 1% din bacteriile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin sinusuri; când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii acestea trec în mai puțin de 0,01 s în interiorul celulelor Kupffer unde sunt digerate; sub 1% din bacteriile care pătrund în sângele portal din intestin ajung în circulația sistemică. In perioada
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
liberi preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este aproape completă în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]