1,404 matches
-
corectate și hipercorectatevoluntar prin contracții ale grupelor musculare implicate în imprimarea reflexului deatitudine corectă a corpului. Programul recuperator în formele ireductibile În alcătuirea și aplicarea programului recuperator se impun o serie de reguli cu caracter general, care ar putea fi sistematizate în felul următor: • baza programului o reprezintă mobilizările pasive, care au rolul de a ameliora mobilitatea la nivelul regiunii respective; • să se acorde atenție prioritară bazinului, care, fiind în anteversie, are sub control direct curbura lordotică și indirect pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
apelat. Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasivetc " Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasive" O bună organizare și conducere a procesului de recuperare impune ca perioada cât pacientul este supus terapiei prin mișcare să fie sistematizată și ordonată în concordanță cu reguli precis stabilite. În acest context, etapizarea reprezintă o cale de urmărire și evaluare a acțiunilor pe care KT le întreprinde în vederea obținerii unor informații asupra modului în care pacientul conștientizează dificultățile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
iar unele informații oferite atunci reclamă noi contextualizări și explicații. în plus, au apărut noi abordări teoretice, iar practica educațională a permis îmbogățirea experiențelor din școlile/clasele incluzive. Prin urmare, conținutul acestui volum încearcă să completeze, să reactualizeze și să sistematizeze câteva aspecte referitoare la tendința politicilor și practicilor educaționale destinate elevilor cu cerințe educaționale speciale și să aducă unele clarificări în ceea ce privește fondul teoretic al incluziunii/integrării școlare a acestora și, în același timp, să ofere posibile soluții în proiectarea și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de Ecclesie și trăirea personală a tainelor divine. De fapt, Predania nu a înregistrat divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața creștinului, fie el anahoret sau mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cercetare trei registre de date distincte: „ce spune familia” (dacă e cazul, separat, soț, soție, copii etc.); ce spun alții din exterior (vecini, prieteni, alte surse); ce a constatat cel ce a realizat studiul. În încercarea de a teoretiza și sistematiza pe un plan mai cuprinzător problematica perspectivelor, am propus conceptul metodologic de analiză multiperspectivală. El se referă la abordarea oricărei realități socioumane, dar se potrivește de minune în studierea familiei și a rudeniei. De altfel, ideea a încolțit odată cu lecturarea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în conștiința basarabeană a unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului sovietic basarabean și problema basarabeană, în care erau sistematizate ideile fundamentale ale moldovenismului. De teama potențialelor pretenții ale statului român asupra Basarabiei și a impactului acestora asupra naționaliștilor locali, comuniștii de la Chișinău au luat o poziție fermă în privința limbii. S-a hotărât ca, din acel moment, să se facă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
behavioristă și cu conturarea ideii designului (1962, R. GlaserInstructional Design) și • etapa de după anii '90, ca o contrareacție la exagerările proiectării behavioriste și apelul la noile teorii cognitivismul, constructivismul sau noile tehnologii TIC. Ch. Reigeluth se află între primii care sistematizează problema a ceea ce este ID și de ce este necesar (Reigeluth, 1983, pp. 4-36; revăzut în 1999), precizând ca argumente: • indică nevoia creșterii calității instruirii și a educației, în orice context pedagogic, • evidențiază relațiile dintre diferitele elemente ale sistemului, • sprijină înțelegerea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Sau este comentată importanța luării în considerare a introducerii alternativelor procedurale în metodologia educației, învățării, ca soluție care asigură flexibilizarea, diferențierea. Evoluția transformărilor paradigmei designului inițial o găsim ilustrată chiar în modificarea concepției lui Ch. Reigeluth asupra proiectării, după ce a sistematizat-o în 1983 (pp. 12-22) și a reconsiderat-o apoi în 1999 (pp. 1-8, 19-21): ► Designul instrucțional inițial: • oferă baza pentru construirea blocului acțiunii sau baza pentru stabilirea celor mai frecvente situații, • indică conceptele de bază incluse, necesare, pentru a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
neașteptate, influențe aleatorii, • ca mod de abordare a unei activități, designul să precizeze, să ofere reprezentări alternative despre context, relații, principii, strategii, dificultăți, • să ofere întreg setul de probleme ale instruirii care se generalizează variat în modele, teorii apoi, care sistematizează, organizează elementelor și relațiilor lor, • aceste alternative pot fi abordate descriptiv ca alternative de desfășurare sau prescriptiv (cu parametri preciși de organizare, scheme, reprezentări grafice, grile criteriale). ► Noul sens al paradigmei să marcheze trecerea accentului de la fundamentarea proiectării unice pe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
al imaginilor create. Având o redusă experiență de viață, copilul realizează combinații superficiale, spontane, cu numeroase elemente fantastice, inadecvate. 2. Stadiul al doilea - specific claselor III-IV, apariția căruia este determinată de contactul sistematic cu procesele de învățare care ordonează și sistematizează procesele imaginative. Se disting acum imaginile prin mai multă plenitudine, coerență și dinamism. Imaginația reproductivă este mult solicitată, devenind mai complexă, mai bogată, așa după cum o demonstrează produsele activității elevilor. Imaginația creatoare se dezvoltă și ea, creația artistică manifestându-se
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
literare; canonul este destinul ei (împlinit). Deși tind să coincidă, cele două dimensiuni au diferențe sensibile. Istoria literaturii reunește persoane, fapte, autori secundari, întrucât relevanța lor are o influență asupra imaginii corecte și complete a tradiției literare pe care o sistematizează. Canonul literar reprezintă doar ceea ce, din această istorie literară, a devenit exemplar și constitutiv, intrând în memoria structurantă a identității unei culturi"17. Spre deosebire de teoretizările cu latură critică ale acestei probleme, cele de istorie literară se îndepărtează puțin de acest
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a generației 80 este că nu au profilat doi sau trei critici, cu excepția lui Cărtărescu erijat în critic"11. Și, dacă pentru o literatură de calitate e nevoie de critici, atunci, cu siguranță, tot criticii sunt cei care organizează și sistematizează coordonatele unei epoci literare, stabilind ceea ce numim generic, canonul: "... o literatură fără constructe teoretice nu este numai cu neputință de studiat, dar și cu neputință de produs. Curentele artistice nu sunt căsuțe taxonomice în care, ca într-un insectar, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la acestea este major. Cei care au comis o tentativă de suicid, vor fi tentați ca să repete. Este absolut necesar ca aceștia să fie supravegheați În special prin măsuri de igienă mintală, psihomorale, sociofamiliale etc. Să Încercăm În continuare să sistematizăm tipurile de situații de dificultate, așa cum rezultă ele din cele prezentate și analizate mai sus. 2. Tipurile de situații de dificultate Înțelegem, În Psihologia Morală, prin situații de dificultate acele situații Închise care fac ca persoana respectivă să fie invalidată
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
regulile generice ale discursului fac legea". 1. M. Bahtin subliniază că "în romanul grec nu lipsesc descrierile de peisaje, de orașe, de clădiri, acesta inaugurînd într-un fel tradiția povestirilor de călătorie" (1978, p. 241). 2. Practică ce va fi sistematizată de Noul Roman, dar cu diferențele sale: varietatea suporturilor (tablouri, dar și cărți poștale, afișe, timbre...), pierderea mizei estetice, bruiajele referențiale (foarte adesea cititorul nu știe dacă descrierea reproduce un construct pictural sau dacă ea construiește un referent inedit). 3
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în lumi în care spațiul și timpul sînt vag determinate (cf. statutului descrierilor ornamentale, pp. 20-21). Istoricii literari consideră că abia în secolul al XVIII-lea încep să se practice convențiile literare 9 ale "realismului formal" pe care îl vor sistematiza romancierii secolului al XIX-lea. Acestea își au originea în tulburările eco-nomice și ideologice, menționate anterior, și au drept consecință configurarea unui altfel de "timp-spațiu". Ian Watt, în 1973 (pp. 530-536), explicitează: Cînd Defoe, de exemplu, a început să scrie
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
întrupat. Cinq-Mars urca încet treptele late ale scării ce avea să-l ducă la rege [...]*. A. de Vigny, Cinq Mars Pentru a pune capăt seriei de deosebiri dintre povestire și descriere, scriitorii realiști nu au inventat, ci mai degrabă au sistematizat anumite artificii de scriitură cu scopul de a face să dispară acele suplimentări parazitare, obligînd descrierea fie să se insereze în planul textului (prin camuflare), fie să se justifice. a) Camuflarea descrierii Este vorba de evitarea stagnării descriptive prin dispunerea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Flaubert confirmă acest lucru, descrierile întrețin mai puțin o relația mimetică cu referentul real decît o relația diegetică cu contextul ficțional. Va fi suficient să activăm aceste proceduri de intratextualitate 20 pentru a realiza descrierile productive pe care le vor sistematiza Proust și alți cîțiva romancieri moderni. Toți acești scriitori au lucrat, fiecare în maniera sa, la reducerea eterogenității dintre descriere și narațiune. 1. "... ambiția esențială a scriitorului este că trebuie în mod necesar să fie diferit", P. Valery. Pentru prezentarea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
anti-repre-zentativă. Jocuri analogice (culori, cifre, imagini...), utilizarea rezonanțelor fonice, recurgerea la semne polisemice... procedee care au fost suficient analizate și care dau descrierilor o funcție generatoare, producătoare de ficțiune 5. Cu siguranță, această tehnică nu este nouă6, dar a fost sistematizată, așa cum apare în Claude Simon, p. 79, din 1972: Există o anumită logică internă a textului, proprie lui, care decurge atît din muzicalitatea sa (ritm, asonanțe, cadența frazei), cît și din materialul său (vocabular, "figuri", tropi) [...] logică în funcție de care trebuie
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
permite deci elevilor să privească faptele cu care vin în contact din perspective variate: istorică, geografică, chimică, biologică, fizică, tehnologică etc. Dacă prin observație se satisface tendința copilului de a colecționa fapte, prin asociere ele încep a fi clasificate și sistematizate științific. În sfîrșit, cel de-al treilea aspect al activității elevilor răspunde trebuinței naturale de expresie a copilului, de manifestare a lui printr-un act de creație. Modalitățile de expresie avute în vedere de O. Decroly sînt deosebit de variate avînd
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se lărgește pe baza lecturii unor cărți și reviste. Cel de-al doilea moment al activității didactice îl constituie clasarea datelor; în plicuri sau clasoare speciale, "datele" sînt ordonate pe teme, subteme; elevii învață acum să clasifice, să ordoneze, să sistematizeze. Accentul se pune deci pe formarea unor operații logice. (O idee pe care o vom reîntîlni și la J. Piaget, susținută cu argumente psihologice.) Urmează apoi elaborarea documentelor, adică ordonarea logică a acestora, completarea eventualelor lipsuri, pe baza consultării unor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să bată cu 30.000 până la 36.000 bătăi/minut mai puțin decât la un individ inactiv. 1.1.2. Efectele joggingului asupra activității respiratorii Conform studiilor și cercetărilor din domeniul fiziologiei sportive, efectele joggingului asupra aparatului respirator pot fi sistematizate în: creșterea debitului respirator maxim; creșterea intensă și persistentă a consumului de oxigen; desfășurarea economică a ventilației prin frecvență moderată a mișcărilor respiratorii și volum curent mare; îmbunătățirea raportului ventilație perfuzie; Notă Literatura din domeniul fiziologiei funcției respiratorii evidențiază faptul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
bănuia? Ce a putut motiva un comportament bizar, o consecință cu totul neașteptată în cutare moment istoric? Ce loc ocupă "intimitatea" omului prins în evenimente? Ces malades qui font l'histoire (Paris, 1983) continuă seria explorărilor de acest tip și sistematizează noi observații, în care competența medicului se unește cu o deplină inițiere în chestiunile istoriei însăși. "Un detaliu medical, uneori foarte grosier, se întâlnește în spatele evenimentelor ce schimbă cursul istoriei", spunea doctorul P. Servant (Les derniers jours de Richelieu, 1886
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și se evocă retragerea legiunilor romane. A doua prezintă argumentele lingvistice, raportând româna la limbile neolatine, la albaneză, la idiomurile slave și germanice, cu interes special pentru vocabularul agricol, pastoral, religios, adică pentru elementele lui cele mai arhaice. Partea următoare sistematizează argumentele toponimice. A patra, la fel de sintetică și expeditivă, pe cele de ordin arheologic. Dovezile continuității dace și daco-romane, emergența creștinismului în zona carpato-dunăreană, procesul românizării (sec. VI-XI) constituie verigi importante în demonstrația autorului. Încă o parte prezintă continuitatea instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
formativ, considerăm predarea - învățarea interdisciplinară o condiție importantă. Corelarea cunoștințelor de la diferitele obiecte de învățământ contribuie substanțial la realizarea educației elevilor, la formarea și dezvoltarea flexibilității gândirii, a capacității lor de a aplica cunoștințele în practică; corelarea cunoștințelor fixează și sistematizează mai bine cunoștințele, o disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine însușită. Predarea - învățarea prin corelarea obiectelor de studiu reprezintă noul în lecții, care activează pe elevi, le stimulează creativitatea și contribuie la unitatea procesului instructiv - educativ, la
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
germană (între 13 decembrie 1807 și 20 martie 1808), evidențiază drepturile "naturale" ale poporului germanic de a se crede și a dori să fie "popor primordial, popor prin excelență" și, ca atare, de a conduce lumea. La rândul său, Hegel sistematizează această abordare și face din ea o axă majoră pentru a sa filozofie a istoriei popoarelor, în Rațiunea în istorie. El face să trăiască în fiecare popor un "spirit național deosebit" și îl înscrie în mișcarea istoriei universale. În epoca
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]