2,620 matches
-
Pentru aceasta toate făgăduințele noastre trebuie să le împlinim în Domnul: „Paharul mântuiri voi lua și numele Domnului voi chema” (Ps. 115, 4). Paharul mântuitor al lui Hristos este darul primit de noi de la Dumnezeu, pe care bându-l cu smerenie, devine tămăduitor: „Prin amărăciunea acestui Pahar este nimicită în inimă nelegiuita, ucigașa dulceață a păcatului; prin smerenia ce se revarsă din el cu îmbelșugare este ucisă trufașa cugetare trupească; cel ce bea cu credință și cu răbdare primește înapoi viața
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
Domnului voi chema” (Ps. 115, 4). Paharul mântuitor al lui Hristos este darul primit de noi de la Dumnezeu, pe care bându-l cu smerenie, devine tămăduitor: „Prin amărăciunea acestui Pahar este nimicită în inimă nelegiuita, ucigașa dulceață a păcatului; prin smerenia ce se revarsă din el cu îmbelșugare este ucisă trufașa cugetare trupească; cel ce bea cu credință și cu răbdare primește înapoi viața veșnică...Credința vie în Hristos îndeamnă pe om să primească Paharul lui Hristos-iar Paharul lui Hristos varsă
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
a dragostei noastre. În Învierea Domnulu, reculegem, însetarea noastră după lumina Cuvântul Său. În Învierea Domnului, reculegem, flămânzirea noastră după Harul lui Dumnezeu. În Învierea Domnului, reculegem, răbdarea noastră în credința lui Dumnezeu. În Învierea Domnului, reculegem, nădejdea noastră întru Smerenia cea Sfântă. În Învierea Domnului, reculegem, blândețea noastră din dulceața Duhului Sfânt. În Învierea Domnului, reculegem, suferința noastră pentru cei prigoniți întru Hristos. În Învierea Domnului, reculegem, primul suspin al sufletului de a se întoarce la Iisus. În Învierea Domnului
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
Biserică, pentru a mărturisi adevărul evanghelic prin cuvânt și culoare, prin fii duhovnicești și icoane. Să împodobești biserici cu icoane frumos gândite și realizate și să faci din sufletele credincioșilor biserici vii, icoane duhovnicești ale faptelor bune, ale dragostei și smereniei, în care să se imprime chipul blând și smerit al lui Iisus Hristos. Să restaurezi icoane vechi, prețioase, și să restaurezi suflete omenești pentru, care S-a jertfit Domnul pe Cruce. Iată vocația și rostul Arhimandritului Sofian Boghiu pe acest
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
dacă nu este în noi, această materie foarte perfecționată - trupul - ajunge de nimic, se topește și-l mănâncă jivinele? În fiecare dintre noi este un centru tainic prin care să se îndrepte toate relațiile noastre cu aproapele: dragostea, bunătatea, mila, smerenia, bunăcuviința. Toate sunt legate de centrul mistic al ființei noastre, în care locuiește Dumnezeu prin harul Duhului Sfânt. Și păgânii aveau o viață socială, îndreptată însă pe latura orizontală. Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne spune să căutăm ''mai întâi Împărăția
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
împărătească, via aurea (calea de aur), spre a nu greși. Postul să fie cu înțelepciune făcut, înfrânarea să fie cu adevărat abstinentă, paza simțurilor să fie sinceră, la fel și căința, rugăciunile cât de multe să fie atente și cu smerenie făcute. Atunci toate vor merge bine. Este bine ca un grup de credincioși, de prieteni să facă rugăciunile de seară, de dimineață ori alte rugăciuni împreună fiind? Rugăciunea făcută în grup este foarte bine primită de Dumnezeu. În momentul în
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
pentru Biserică - psihologia lor, tendințele lor, un fel de obsesie continuă pentru ceva. Ortodoxia pe care acești studenți, în mod conștient sau inconștient, o susțin este denaturată, îngustă, emotivă ( ... Ceea ce lipsește este bucuria și pacea în Duhul Sfânt. Fără bucurie, smerenia și rugăciunea sunt lipsite de har, deoarece puterea lor stă în bucurie. Religia a devenit sinonimă cu o sobrietate incompatibilă cu bucuria. Ea este, așadar, neputincioasă. Oamenii așteaptă de la religie (creștină) răspuns, liniște, sens, iar sensul este bucuria. Acesta este
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
nu trebuie/ să pleci/ dar în plecare rămâi/ cum i-e sete cuvântului meu/ de tâcerea dintâi” - „În plecare rămâi”, p. 5). Pentru a câta oară Theodor Damian se prezintă singur în fața cuvântului tăcerii dintâi dorindu-și cu ardoare și smerenie în același timp să fie absorbit în tăcere în universul poetic al lui ,,dincolo’’ exprimat prin cuvântul cu mii de fațete și înțelesuri? ---------------------------------- Muguraș Maria PETRESCU Consilier editorial Revista Lumină Lină (Gracious Light) New York, SUA Referință Bibliografică: Muguraș Maria PETRESCU
SINGURUL DINCOLO de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344628_a_345957]
-
Toate Articolele Autorului 46- Prin patimă, vrem cu o voință infinită nimicul. Maurice Blondel - Pe cel care se bucură în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. Sf. Ioan Gură de Aur - Desăvârșirea este o prăpastie de smerenie. Sfanțul Isaac Șirul - Cumplită și atot-îndrăzneața iubire de avere nu cunoaște sat, mânând sufletul înrobit până la cele mai mari rele. Deci să o gonim încă de la început, ca atunci cand precumpănește, e de nestăpânit. Isidor Pelusiotul - Diavolul nu se bucură atât
CITATE MEMORABILE (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344644_a_345973]
-
se axează pe puternicul și dominantul element sentimental. Patimile și Răstignirea legiferează sensul moral al suferinței luminată de harul care se derulează în cadrul vieții omului. Realitatea vieții mărturisitorului este o împletire indisolubilă a suferinței și a bucuriei înmănuncheate în snopul smereniei ca abordare teologică, ce poate fi înțeleasă doar în sânul Bisericii. Sub acest mod teologic observăm conlucrarea în timpul pătimirii a celor două firi ale lui Hristos, scopul pentru care a pătimit Dumnezeiescul-Om și semnele hristologice în cadrul cărora se înșiruie
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
cu silueta ei zveltă și turnul înalt ce amintesc de arhitectura locașurilor de cult ortodox din Maramureș. În tot ceea ce o înconjoară, ea se detașează ca o construcție singulară, înălțată către Dumnezeu, îmbiind pe cel care îi trece pragul la smerenie și rugăciune și umplându-i sufletul cu puritatea trăirilor, a unei reculegeri într-o tăcere pașnică, de împăcare cu sine. Și toate acestea la așa o mare distanță de țară. Construcția este absolut impresionantă, copleșitoare, dar nu în sensul de
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
totuna cu nădejdea și cu viața. „A rămâne în nădejde înseamnă a rămâne în ființă, adică în Dumnezeu. Ființa lumii rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa în și la Dumnezeu dacă păstrează minimul acestei nădejdi. Dar cine refuză smerenia sau pocăința față de Dumnezeu refuză orice deschidere, se închide de bună voie față de Dumnezeu prin mândrie” [58] în aceasta constând
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa în și la Dumnezeu dacă păstrează minimul acestei nădejdi. Dar cine refuză smerenia sau pocăința față de Dumnezeu refuză orice deschidere, se închide de bună voie față de Dumnezeu prin mândrie” [58] în aceasta constând, până la urmă, toată etica și tot sensul soteriologiei și, mai cu seamă, al eshatologiei!... Fiindcă mândria este închiderea absolută față de
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
față de Dumnezeu refuză orice deschidere, se închide de bună voie față de Dumnezeu prin mândrie” [58] în aceasta constând, până la urmă, toată etica și tot sensul soteriologiei și, mai cu seamă, al eshatologiei!... Fiindcă mândria este închiderea absolută față de ființa Lui, smerenia, în scimb, fiind deschiderea totală față de El, Encylopedia of Biblical Theology. The Complete “Sacramentum Verbi”, Ed. J.B. Bauer, New York, 1981, p.462. [1] Rudolf Schnackenburg, în, Ed. J.B. Bauer, New York, 1981, p.462. The Moral Teaching of the New Testament
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
ori bașii Nicolae Secăreanu și Nicolae Florei, baritonul Nicolae Herlea și-a început întortochiata sa călătorie prin spațiul pasionant al “sintaxei” complexe a sunetelor muzicii de operă cu harul desăvârșirii interpretative așezat în timbrul său vocal unic, finalizând totul, cu smerenia-i caracteristică, în aceeași cheie inconfundabilă a perfecțiunii artistice - un veritabil semn astral, parcă, încărcat de înțelesuri multiple a ceea ce Dumnezeu poate dărui în mod constant lumii. Solist polivalent ca posibilități de comunicare muzicală și expresivitate, care a reconsiderat prin
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
fetița care eram în deniile copilăriei din Săptămâna Mare. Cea din Vinerea Mare era întipărită în memoria existenței mele de pe vremea când treceam pe sub masa plină de flori, pe care se afla Evanghelia și Crucea, masă pe sub care treceam cu toată smerenia de care eram în stare, pentru că știam că trec pe sub Catafalcul Domnului. Între timp, sunt mai săracă un pic pe lumea aceasta, pentru că tatal meu s-a dus să ne aștepte pe toți pe lumea cealaltă, el fiind mai gospodar
CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE de DONA TUDOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358779_a_360108]
-
Judecății)". Hăituiți suntem toată viața să adunăm și puțin îngrijorați pentru cele trebuincioase vieții celeilalte. Pentru curațirea trupului - postim, dar la curățirea vorbei scrâjnită printre dinți parcă arar luăm seama.. Hai să izgonim cuvintele urâte din jurul existenței noastre și cu smerenie să bătătorim calea vorbirii alese! Să ne uităm cu drag la semenul nostru și cu bucuria luminoasă a privirii să ne însoțim vorba bună curățită de cele urâte și murdare și de înjurături! Mai ales de înjurături! Gandiți-vă, nu degeaba
SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND... de DONA TUDOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358777_a_360106]
-
strămoșești. Versurile din volumul de față, în mare parte sapiențiale, capacitateză atenția prin bucuria durerii pe care ți-o transmit. Sintagma din titlu este, desigur, o capcană, pentru că eu n-am aflat nicidecum fățărnicie în aceste versuri, ci doar măreția smereniei în fața Atotputerniciei Divine. Versurile sunt de o rară măiestrie artistică și concurează cu marea poezie religioasă existentă în antologiile de resort. Cartea își deschide larg porțile cu poemul „Rana în lumină” în care omul, conștient de propriile slăbiciuni, îi mărturisește
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
cinstire lui Dumnezeu. Doar lacrima lui - poate fi considerată drept obol și ofrandă pe altarul unde se află, cu Trup și Sânge, Isus Cristos în Sfânta Euharistie. “Numai lacrima mă va răscumpăra” - spune el în poemul “Nu mă crede”. În smerenia lui, omul cere ca Dumnezeu să-l cearnă, să-l purifice, să-l ridice deasupra păcatului lumii: “Rugăciunile mele de bine pot ține / Freamătul cărnii mele în frâu? / Numai Tu ai puterea de-a plânge odată cu mine, / Cerne-mă ca
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
în poeme este: sufletul din căderi învață. Pilduitoare este poezia “Cărarea darului” - care ne învață generozitatea, până la sacrificiul de sine în folosul altora, care se află în nevoință. Hiperbola din poezia “Piatra” - naște un talc; acela de a ne învăța smerenia față de cei mai slabi. În spiritul iubirii meleagului natal, poemul “Vatra” este de o nespusă frumusețe, drept pentru care îl cităm integral: “De-aș mai avea putere să ar, și dulci semințe / Să semăn în pământul atât de însetat, / Să
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
morți, / În fiecare zi, de poți, / Cu Dumnezeu ne vom uni! // O lumânare pentru vii, / O lumânare pentru morți. / Hristos este la noi, la porți, / Spunându-ne: Române, fii! / 24 ianuarie 2008”. De asemenea, rugăciunea “Lacrimi aurite” atestă pietatea și smerenia poetului, care nu cere pentru sine nimic, ci doar să fie vrednic de jertfă pentru Isus: “Ia cerul meu și umple-l cu sfinți, în loc de stele! / Ia gândul meu, si umple-l cu seu de lumânare! / Ia viața mea, și
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
lui, apoi vocea să caldă dar în același timp hotărâtă și fermă; după aceea cultură teologica și nu numai cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității Preacuvioșiei Sale; luciditatea și spiritul sau critic, însoțit de foarte multă înțelegere, smerenie, blândețe și condescendenta; pe urma spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare duhovniceasca și morală, doctrinara, liturgica și canonica revelata cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte
IN MEMORIAM: SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA [Corola-blog/BlogPost/359340_a_360669]
-
Autorului Tristețe. Și perdelele lăsate Orașul a murit în urma noastră Florile de alabastră Au tresărit înfiorate Răsună în noapte o vioară Într-o pădure de iriși Te recunosc cu ochii închiși De parcă te-aș vedea întâia oară Genele plecate de smerenii Ca un labirint întregitor Prima verba naște un fior În landul cu atâtea mirodenii Ziua nopțile dezleagă Noi pe cine să dăm vina Să ne spună că lumina, Vine de la arderea întreagă?! Am trecut cu somnul râul Regăsindu-ne pe
RĂSUNĂ ÎN NOAPTE O VIOARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359371_a_360700]
-
casă și în inima celorlalți, în special a nepoților. „Bunicul avea și el un fler pedagogic dar era prea sigur pe el, credea că nu poate da greș niciodată. Era puțin orgolios bunicul. Un pic de nesiguranță, de nemulțumire, de smerenie îi putea determina o experiență nouă, prin înlăturarea acestui obicei - fumatul. Gândea rațional, frumos dar acționa, în acest caz, invers gândului, călca peste discursul lui logic și acționa sub influența unui impuls greu de înțeles. Eu doream să trăiască mai
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
Eșuează câte-o firmă Purtătoare de succes De pe urma cărei ies, Omuleți care infirmă Nu tăgădui un verdict Nici să vă răpesc din timp Ausweissul de olimp Naște veșnic un conflict Între teama de eroare Și un spectru de eșec Cu smerenie m-aplec, Să culeg de jos o floare De aceea mă întorc În ținuturi calabreze Mă-nchid între paranteze Cât mai am de tors, să torc Și la cea din urmă cale Vom achiesa în doi: Totdeauna un război A
DOMNULE REDACTOR ŞEF de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359486_a_360815]