2,424 matches
-
săptămâni soacra realizează cu cine se măritase fiul și încearcă s-o discrediteze pe inculpată, prezentând-o acestuia într-o lumină nefavorabilă. Nu reușește. Inculpata își impune punctul de vedere în fața soțului, în relația lor ea ,,deținea puterea”. Pleacă de la soacră, locuind cu chirie: „Am plecat cu chirie. Am stat de la 21 de ani până la 40 de ani căsătorită cu el, apoi m-am despărțit, ne băteam în parte, dădea el, dădeam și eu... am avut grijă de fetele fratelui mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
țară. În general, inculpata este o persoană rigidă, egocentrică, afirmativă, sigură pe ea, manifestând un spirit de independență, o tendință la duritate, agresivitate, autoritarism, nerecunoscând autoritatea altuia. Aceste trăsături ale inculpatei apar în modul în care ea structurează relația cu soacra, soțul și, mai târziu, cu victima. Pe de altă parte, se pare că este o persoană directă, naivă și sentimentală, fapt demonstrat de modul în care s-a implicat în activitatea de creștere a fetelor fratelui. Încă de la începutul interviului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rezistă, părăsește casa părintească și se întoarce în orașul P. ca servitoare. În această perioadă de certuri, scandaluri, violențe avute cu victima, are loc o degradare treptată a stării de sănătate psihică și fizică a inculpatei. Soțul murise între timp, soacra o roagă să locuiască la ea. Nu revine la țară decât după o perioadă de un an. Ce vede o deprimă și mai mult, totul era în paragină („...munca mea... vai...”), o priveliște dezolantă. Acum în mintea inculpatei se cristalizează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu două șiruri lungi de mese și băncile lor. Porcul era tăiat și de dimineața, sâmbătă, începuse să se dea iama în păsări. De la oraș s-au adus pâinile și săleamul. Dirijate de o soră a lui nea Sandu căci soacra mare era pierdută cu firea, în forfota de femei care nu-și vedeau capul și într-un du-te-vino de bărbați care se cinsteau, după rang, cu vin, țuică ori coniac, se înființase Costică Jambru. Slab, urât și pirpiriu, cu ochi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
garafa plină cu vin. La piciorul socrului mare, dosită, o damingeană și, între picioare, un litru de coniac cu păhăruț în cap. Invitații începură a sosi. Treceau pe la perechea de socri și, deschizând larg brațele, zâmbeau până la urechi, exclamând : - Soacre mare !!!... Cu amândouă mâinile scuturau zdravăn palmele întinse ale socrilor și dădeau peste cap paharul care se umplea la loc. Din când în când și cu fereală, socrul mare își turna numai pentru el coniac. Muzica bubui și tineretul prinse
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dezordine se despărți în șiruri paralele, ca să facă loc meselor aduse pe mâini. Se puseră toți pe băute și pe mâncate friptură grasă de oaie care face gâtul pâlnie, să poată aluneca vinul. Către ziuă, când nuntașii erau bine turluciți, soacra mare fu adusă într-un coș, iar pe nași, ponosiți și dați cu funingine, stolniceii îi băgară în nuntă pe scaune de brațe, drept care Cheașcă pretinse lui Auraș să-i tragă pe toți cu șareta. Băgat între hulube, nașul îi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la femeia însoțită de cei trei copii, după care zise:Probabil tu ești Frosa! Bag de seamă că nu prea ai avut mare grijă de Bradu, dacă a ajuns la Mititica...eu știu că l-am crescut bine, o întâmpină soacra cu răutate. Teai grăbit să-i faci trei plozi și nu prea te-ai gândit că nu aveți cu ce să-i creșteți. Acu veniși cu ei pe capul nostru, că suntem pricopsiți! - Mamă soacră, încerca o mediere Frosa, s-
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
am crescut bine, o întâmpină soacra cu răutate. Teai grăbit să-i faci trei plozi și nu prea te-ai gândit că nu aveți cu ce să-i creșteți. Acu veniși cu ei pe capul nostru, că suntem pricopsiți! - Mamă soacră, încerca o mediere Frosa, s-o găsi ceva de lucru și pentru mine prin împrejurimi, cât să avem un adăpost deasupra capului și ceva bucate cu care să-mi hrănesc copiii. Nu îmi e frică de muncă. - În doi ani
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
în casă, Frosa văzu că aceasta era din două camere de locuit și o bucătărie înghesuită, în care, pe plită, într-un ceaun fierbea mălaiul pentru mămăligă. - Voi o să stați în camera noastră iar noi o să dormim în bucătărie, zise soacra. Camera de la drum nu o folosim peste iarnă, deoarece nu avem lemne suficiente. Hai, instalați-vă, că acu’ vine și Ilie de la SMT. Frosa ținând copilașul mic în brațe privea încurcată odaia modestă. - Tăiai o puicuță și făcui din ea
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Ilie! I-a trimis Bradu pe capul nostru. Parcă asta ne mai lipsea! - Lasă, fă, că ne descurcăm noi! - Pare bună de muncă, îi găsim noi să facă câte ceva pe aici, în timp ce are grijă de copii, își făcu deja planuri, soacra. - Și apoi, nu mai rămâne curtea goală când suntem la CAP. Nu ai văzut că au început ăștia să-și fure orătăniile din ogradă? rosti împăciutor bărbatul, uitându-se cu drag și curiozitate către copii. Hai, copii, veniți să vă
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
era ocupata cu hrănitul copiilor, fapt pentru care își ceru iertare și le promise că va povesti după ce le dă de mâncare. Când termină, îi duse în camera alăturată și îi culcă. Se întoarse în bucătărie să își ajute mama soacră să strângă masa și să spele vasele. Când terminară soacra îi și zise:Ia, fă Froso, căldarea aia și scoate ceva apă din fântâna din curte! în drum, aruncă și bucata asta de mămăligă și oasele la câine, că tot
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
iertare și le promise că va povesti după ce le dă de mâncare. Când termină, îi duse în camera alăturată și îi culcă. Se întoarse în bucătărie să își ajute mama soacră să strângă masa și să spele vasele. Când terminară soacra îi și zise:Ia, fă Froso, căldarea aia și scoate ceva apă din fântâna din curte! în drum, aruncă și bucata asta de mămăligă și oasele la câine, că tot trebuie să se obișnuiască cu tine! Frosa luă căldarea și
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
ăsta prăpădit! Ultima speranță era scrisoarea de recomandare către domnul Vasilescu. Frosa și copii au locuit până în vară cu socrii și a făcut tot ce era posibil pentru a asigura liniște copiilor. Într-o zi a rugat-o pe mama soacra să aibă grijă de fiii ei, deoarece ea se duce la oraș să caute de lucru. Soacra a acceptat bucuroasă, în speranța că, plecând, va scăpa de o grijă. Frosa a luat scrisoarea, și-a sărutat copiii, rugându-i să
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
vară cu socrii și a făcut tot ce era posibil pentru a asigura liniște copiilor. Într-o zi a rugat-o pe mama soacra să aibă grijă de fiii ei, deoarece ea se duce la oraș să caute de lucru. Soacra a acceptat bucuroasă, în speranța că, plecând, va scăpa de o grijă. Frosa a luat scrisoarea, și-a sărutat copiii, rugându-i să își asculte bunica promițându-le că la întoarcere le va aduce bomboane. Când a plecat, la ușă
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Nu, îi răspunde în cele din urmă cu voce tare. Se va folosi de vocea stilată a unui actor. — Nu e actor, o contrazice Antonia. Un libert de-al nostru va citi și pentru el, și pentru Livilla. Plancina și soacra ei se privesc interzise. Pupius își ține ochii fixați cu încăpățânare pe vârful sandalelor. Și Calpurnius tace, stingher. Nici unul din ei nu știe ce să spună ca nu cumva să pară șocat sau deplasat. — Scrisul nu vi se pare o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ca și perucile din cap! Vipsania constată îngrozită că frumoasa ei rochie cireșie e sfâșiată de sus până jos. Cum o s-o scoată de aici în halul ăsta? Femeia nu pare să se preocupe de asemenea detalii. Le explică răutăcioasă soacrei și surorii: — O să-și pună cataplasme peste cataplasme, de bietul Scau rus nu va mai ști ce sărută... Rânjește satisfăcută. — ...Obraz sau buboi? — Din ce s-au luat? șoptește Vipsania îngrozită către An tonia. Domitia Lepida o ia înaintea mătușii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
i-ai cerut să facă farmece să-ți moară bărbatul... Nu-i adevărat! strigă Aemilia. Dacă nu-i adevărat, atunci de ce țipi și te ostenești să negi? întreabă cu un calm suveran Agrippina. O arată cu degetul întins surorii și soacrei: — Vrea să pună mâna pe banii lui Sulpicius Quirinius și apoi să se mărite cu Scaurus. Acuzata tace de data aceasta. — Ce crezi? o împunge în continuare Agrippina. Că numai eu am aflat tainele tale de femeie ușuratică? Dacă și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
către el, și nici el nu îndrăznește s-o atingă. Ar fi indecent. — Am întârziat, murmură contrariat Germanicus. Simte afecțiunea ei de nezdruncinat pentru fratele Mariamnei ca un reproș nerostit la adresa căsătoriei lui. După atâția ani de trai în comun, soacra și nora se detestă în continuare din tot sufletul la fel ca-n prima zi, iar el se află întotdeauna la mijloc, neputând să le mulțumească nici pe una, nici pe alta. — Nu din vina mea, răspunde Antonia și se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în cazul lui Eminescu; abundența și strălucirea dialogului, creator de tipuri și de atmosferă, la Creangă, adică tocmai ceea ce reproșa, dintr-o regretabilă neînțelegere, Jean Boutiere, ca fiind în plus în text. În câteva povești, cu o epică mai simplă, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fata babei și fata moșneagului, chiar în Povestea lui Stan Pățitul, Creangă apelează, ca și în Amintiri din copilărie, la proiecția în fabulos a unor întâmplări aparent banale, desprinse din
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
mai puțin la minte, i-a fost rămas dintre toți copiii în preajmă. Dragomir, c-așa îl chema pe fecior, era mereu dus cu oile și numai biata nevastă sa, harnică și bună la suflet, răbda și suferea toate hachițele soacrei sale, care îi pusese gând rău, să scape de ea. Astfel, într-o bună zi, o trimise la râu pe noră să spele lâna cea albă până s-o înnegri. Se munci săraca fată cât se munci, dar după treizile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
bună zi, o trimise la râu pe noră să spele lâna cea albă până s-o înnegri. Se munci săraca fată cât se munci, dar după treizile de trudă lâna tot albă era. Necăjită că nu reușește să îndeplinească porunca soacrei, fataîncepu să plângă. Și pe când plângea ea, numai ce se trezi cu doi bătrâni în preajmă, Dumnezeu și Sf. Petru. Auzindu-i necazul și făcându-li-se milă de ea, îi înnegriră lâna. Văzând una ca asta, baba o trimite
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
au Îmbunat cum trebuie un Nat. Dar vă rog, să nu credeți că toți Nații sunt răi. Dacă-i tratezi cum se cuvine, te pot chiar ajuta. Unul dintre turiștii de anul trecut i-a comparat cu conceptul vostru de soacră. —Tu crezi În Nați? Îl Întrebă Marlena. Walter se Întoarse și zâmbi. —În general, oamenii educați nu cred. Dar tradiția spune să le aduci ofrande. Cum sunt și cadourile pe care le pune Moș Crăciun sub brad. Nu le spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
soțului meu nu era nimeni. Era o zi frumoasă și toți erau plecați cu treburi. Nu am putut să-i contactăm. Șeful de la Japan Tabacco suna întruna la ei, dar nu răspundea nimeni. Voiam să o văd imediat pe mama soacră. Stăteam în picioare și mă întrebam: «Ce caut eu aici?» Nu puteam vorbi. Detectivul îmi punea întrebări, iar eu dădeam din cap și ziceam: «Îhî, îhî.» L-am văzut în camera de jos. La etajul întâi este Poliția și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
nu a putut să ajungă. Dacă soțul acelei doamne ar fi venit, cred că mi-ar fi fost și mai greu. M-aș fi simțit părăsită. Aș fi fost invidioasă. Fiindcă și ea era singură, am avut mai multă forță. Soacra mea și mama prietenului soțului meu m-au însoțit și m-au încurajat. Nașterea a durat treisprezece ore. Mi-au spus că așa era normal. «Ce? Așa e de obicei?“ (râde) Avea trei kilograme și patruzeci de grame. Era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de obicei?“ (râde) Avea trei kilograme și patruzeci de grame. Era mai mare decât ne așteptam. Atunci am fost așa de preocupată încât am uitat de soțul meu. Atât de greu mi-a fost. Era cât pe ce să leșin. Soacra mea a intrat și mi-a dat câteva palme. Mi-a zis: «Revino-ți!» Nu aveam voie să-mi pierd cunoștința. Nu îmi amintesc nimic din toate astea. După aceea mă gândeam: «Sunt atât de obosită! Ce ușurare că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]