1,987 matches
-
proletcultistă, s-a conjugat și cu pledoaria pentru preponderența unui comic "negru", absurd, ca substrat al comediilor și schițelor, așa cum vor demonstra în lucrări substanțiale B. Elvin, I. Constantinescu, Mircea Iorgulescu, dar și Valentin Silvestru, Al. Paleologu, Edgar Papu. Climatul social-politic de după cel de-al Doilea Război Mondial este responsabil însă de absolutizarea tezei privind virulența satirică din scrierile caragialiene, prin participarea unei pletore de interpreți mai mult sau mai puțin avizați, mult mai puțin obiectivi. O privire retrospectivă asupra bibliografiei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
faci autocritica sau chiar băga la închisoare"25), ci și prin alte previziuni Caragiale poate să dejoace onorabilele manevre de asimilare a arsenalului său comic, în speță a satirei sale "necruțătoare" și de orientare combativă în direcția univocă a mediului social-politic din care descinde. O lectură mai atentă și mai suspicioasă a multor texte caragialiene ar fi putut provoca adesea motive de îngrijorare cu privire la calitatea maestrului de "premergător", de "mare aliat care merge alături de noi, împreună cu noi, spre socialism"26. Un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din Temelia. Utopia organizației himerice din spațiul mental necartografiat al personajului nevrotic, este simultan o revoltă față de legile exteriorului, și o ducere la extrem a acelorași legi pentru a le demonstra absurditatea. Mai exact, dacă la prima vedere, în contextul social-politic circumscris ficțiunii înseși, conacul din Temelia pare o oază de libertate, cel puțin pentru motivul că, datorită unor particularități geografice respectivul loc nu a putut fi identificat și, deci, colectivizat, el este, de fapt, o reconstituire în miniatură a înseși
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o manieră mai mult sau mai puțin debitoare lui Caragiale, în unele lucrări din dramaturgia și proza interbelică, prefigurează prin anumite aspecte care țin de construcția lor aparte "noneroul" farsei tragice, regăsindu-se mai târziu resemnificate, în lumina noilor circumstanțe social-politice, la Ion Băieșu sau Teodor Mazilu, și chiar la prozatorii târgovișteni. Astfel, în variantă benignă, de "pușlama simpatică", a cărui pehlivănie se manifestă exclusiv în plan discursiv, prin recursul la calambururi și flori de spirit, tipul Mitică înveselește atmosfera unor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu are nevoie să fie zeificat sau păstrat ca vestigiu într-un "muzeu" imaginar al literaturii noastre, pentru că își face permanent vizibilă prezența și viabilitatea. Nu ne referim aici la adevărul sloganului "Caragiale e cu noi" și nici la actualitatea social-politică a operei sale1, ci la vigoarea semințelor sale textuale, care au germinat și au străpuns câmpul literaturii pe o arie vastă, înflorind mereu. În acest sens, de "urmaș literar al lui Caragiale", termenul de "postcaragialian" trimite la cel de "caragialism
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu a afectat statura personajului excepțional (exemplul tipic fiind figura Salvatorului izvorâtă din imaginarul religios și eficient reelaborată în secularizările moderne); s-a petrecut un transfer dinspre religios spre politic, dinspre "o formulă religioasă, ea însăși cu implicații de ordin social-politic", spre "o formulă politică marcată în continuare cu adânci semnificații religioase" (Salvatorul este un "mijlocitor între comunitate și o idee mai înaltă decât existența neînsemnată a fiecăruia dintre noi", la fel fiind personalizate și forțele contrare, malefice, uneori același personaj
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în special pentru că presupune interacțiune și abuz de putere între grupuri și actori sociali, este un fenomen cognitiv pentru că vizează mintea participanților și un fenomen discursiv pentru că toate acestea se realizează prin texte, discuții sau mesaje vizuale"103. Deși manipularea social-politică este uzual ideologică și discursul manipulator ia deseori trăsături ale patern-urilor ideologice ale polarizării, structurile discursive și strategiile de manipulare nu pot fi reduse la acestea. Van Dijk introduce criterii conceptuale conform cărora receptorii manipulării pot fi definiți ca
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
poziției inferioare, a lipsei de cunoștințe a receptorilor; (b) Concentrarea manipulatorului pe credințele care se doresc a fi acceptate și asumate de către receptor, dar și pe argumentele și pe dovezile care fac aceste credințe mai acceptabile; (c) Discreditarea alternativelor (dizidența social-politică, alte surse sau credințe etc.); d) Apelul la ideologii, atitudini sau emoții relevante ale receptorilor"104. Așadar, pentru van Dijk, strategia manipulării prin discurs este, în general, aceea de a se concentra pe caracteristicile sociale și cognitive ale receptorilor care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de progres s-a încuibat adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Stoicescu, 1980) care întocmește un înnoit rechizitoriu al dovezilor permanenței românești, sau Unitatea românilor în evul mediu, avândul ca autor pe același istoric (Stoicescu, 1983) care pune în evidență unitatea totală, monolitică, a românilor (unitatea geografică, unitatea economică, unitatea vieții social-politice, unitatea limbii române, unitatea cultural-artistică, unitatea de credință etc.). Efectele noilor directive nu se restrâng la sfera academică a gestionării trecutului românesc, ci se răsfrâng și în cărțile școlare. Schița elaborată de Program... conține in nuce versiunea național-comunistă a memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este fie amânată în speranța că tensiunile se vor dezamorsa de la sine, fie uitarea este instituită prin decret. Sub acest aspect, în prima perioadă a postcomunismului, de la Revoluția din 1989 până la acceptarea României în Uniunea Europeană începând cu anul 2007, gestiunea social-politică a comunismului românesc a fost caracterizată de un tratament evitaționist și de politici amnezice. Pentru mai bine de un deceniu și jumătate de la prăbușirea regimului totalitar, vocile care au cerut confruntarea oficială a trecutului comunist au rămas fără ecou în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de clasă", pe cei mai mulți dintre teoreticieni. Nu voi insista aici asupra acestei modalități de situare a diverselor abordări cu privire la problema ideologiei, ci voi specifica, doar, sintetic, că, atât din punctul de vedere al epistemologiei, cât și din cel al teoriei social-politice, putem identifica o varietate de concepții relative la acest termen 6. Ce mă interesează este ca, plecând de la o definire pozitivă a conceptului, prin raportare la funcția sa eminamente socială, aceea de integrare-identitate, să identific modul în care ideologia proiectează
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
timp”. Definiție greu de acceptat pentru că au fost numeroase situațiile În care autorul a fost recunoscut postum. Eminescu este un exemplu, considerat la timpul său un romantic ca poet la apus de epocă romantică, sau un cârcotaș În scrierile sale social-politice din perioada jurnalistică a activității sale. „A modela experiența În forme noi și diferite, de a percepe mediul În mod plastic și de a comunica altora experiența unică rezultată” este o altă definiție, limitativă am spune noi, pentru că se referă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Înregistrate În țările dezvoltate, adică la procente incomparabil mai mici. Viziunea eminesciană În domeniul sănătății publice „Pieirea continuă a poporului românesc se realizează prin cauze fiziologice. Aceste cauze nu sunt decât efectele altor cauze mai generale”. Mihai Eminescu Vasta abordare social-politică din opera eminesciană nu putea să ocolească problema sănătății populației orașelor și satelor noastre. Între cele peste nouzeci de domenii și subdomenii pe care Eminescu le abordează În scrierile sale politice, chiar dacă sănătatea ocupă un spațiu relativ restrâns (de multe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și puternic ancorate În realitățile timpurilor sale. Trebuie făcută dintru Început observația că referirile la acest domeniu, chiar așa reduse cum sunt, Îmbracă stilul eminescian inconfundabil pe care-l subliniam Într-un articol anterior (Eminescu Între arta poetică și gândirea social-politică), cu privire la modul de abordare a oricărui subiect legat de viața poporului său. Încadrarea problemei În contextul social național și după caz și internațional, ample referiri istorice prin incursiuni documentate În trecut și proiecția În viitor cu remedii posibile, se regăsesc
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Bernard de Jouvenel. Discuțiile în jurul acestui concept nu s-au epuizat, acceptându-se totuși ideea că, în principal, „calitatea vieții” cuprinde ca o componentă organică „nivelul de trai material și cultural al populației”. Calitatea vieții exprimă totalitatea condițiilor naturale, tehnicoeconomice, social-politice, culturale, ce permit ființei umane să folosească bunuri și servicii pentru asigurarea integrității sale biologice, sociale, și spirituale, să-și organizeze existența în conformitate cu aspirațiile sale. Categoria „calitatea vieții” are o arie mai largă de investigare decât cea de „nivel de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
problemele ei sociale, politice etc. Rubrici de-a lungul timpului: „Ne scriu corespondenții”, „Jurnalul sesiunii”, „Vacanța”, „Teme și condeie studențești”, „Jurnal studențesc”, „Trăim în miezul unui ev aprins”, „Microinterviul săptămânii”, „7 arte în 7 zile”, „Estudiantina”, „Arte”, „Cenaclu”, „Preuniversitaria”, „Cronica social-politică”, „Sport” ș.a. Publicația cunoaște perioade distincte, în funcție de evoluția relației dintre politică și cultură. Între 1956 și 1965 V.s. acordă o mare atenție poeziei, care ocupă un spațiu mare, în timp ce proza și critica literară lipsesc cu desăvârșire. În plan teoretic, se
VIAŢA STUDENŢEASCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
Din 22 septembrie 1990 V. editează suplimentul „Caleidoscop cultural-artistic și de divertisment”, iar din 7 decembrie 1990 suplimentul studențesc „Opoziția”, girat de Organizația Tineretului Universitar Național-Liberal din București. Alături de numeroase dezbateri politice, declarații de presă, interviuri, platforme-program, reportaje din actualitatea social-politică, se republică versuri de Octavian Goga și Petőfi Sándor, poezii de Marin Sorescu, Ana Blandiana, Emil Manu, Irina Mavrodin, precum și eseuri de Cezar Tabarcea, Gh. Tomozei, Mircea Ciobanu, Traian Coșovei, Constant Călinescu. V. cuprinde, de asemenea, memorii, cugetări, epigrame, sporadic
VIITORUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
Colțul poeților tineri”, „Cronică teatrală”, „Cronică literară”. Orientarea ziarului este dată de articolele semnate de N. D. Cocea, Mihai Beniuc (Funcțiunea socială a scriitorului), George Ivașcu, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu. Un loc aparte îl ocupă analizele privitoare la „democratizarea” vieții social-politice și la reorganizarea Societății Scriitorilor Români (Dan Petrașincu, Participarea directă a scriitorilor, Unde n-au dreptate idealiștii noștri, Al. Piru, SSR se purifica, Epurație la SSR: Radu Gyr etc.). Modelul sovietic devine și aici o dogmă greu de clătinat (Geo
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
București, 1940; Însemnările de taină ale lui Constantin Vodă Brâncoveanu. 1693-1707, București, 1940; O povestire inedită în versuri despre sfârșitul postelnicului Constantin Cantacuzino, București, 1940; „Foletul novel”, calendarul lui Constantin Vodă Brâncoveanu. 1693-1704, introd. edit., București, 1942; Ionică Tăutu, Scrieri social-politice, introd. edit., București, 1974. Repere bibliografice: S.T.S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tudor Vladimirescu”, CL, 1928, 1-4; Erasm [Petru Manoliu], „Tudor Vladimirescu, „Credința”, 1936, 750; Perpessicius, Opere, VIII, 101-106, IX, 88-94; I. Popescu-Cilieni, „Mărturii noi din viața lui Tudor Vladimirescu”, „Renașterea”, 1942, 4
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
în politică, numindu-l, în 1940, președinte al Tineretului Național Liberal și redactor-șef la „Românul”, oficios al PNL. În 1944 i se încredințează (până în 1945) și conducerea noii serii a cotidianului liberal „Viitorul”, unde semnează editoriale privitoare la situația social-politică din țară, susține o campanie de presă viguroasă în favoarea recunoașterii dreptului României la statutul (și reparațiile) de stat cobeligerant. În 1939 mai trecuse printr-o experiență revuistică, editând singurul număr din „The Rumanian Quarterly”, publicație a Societății Anglo-Române, în paginile
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
legislativă și documentele cu caracter politic; (3) periodicele, calendarele și almanahurile; (4) manualele școlare. Din punctul de vedere al tematicii surselor În care apare, imaginea poate fi Întâlnită mai des În: (a) lucrările de istorie, (b) descrierile geografico-etnografice, (c) scrierile social-politice și ideologice, (d) creația beletristică, (e) relatările de călătorie, cărora li se adaugă (f) imaginile figurative, mai ales pictura artistică și documentară. Trebuie subliniată puternic constatarea că imaginea maghiarilor despre români nu este una care să ocupe un loc major
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
s-a văzut, această dimensiune naționalistă nu poate explica În totalitate caracterul negativ al imaginii, deoarece negativismul lui Ürmösy ia adeseori forma unui criticism social sau cu adresă general-umană. Critica sa se Îndreaptă fie În sens liberal-reformist, spre anumite alcătuiri social-politice defectuoase; fie, cel mai adesea, În sensul moralizator, pur iluminist, de care Ürmösy este foarte apropiat, spre deficiențele care țin de firea umană necultivată, În stare de barbarie, și care nu pot fi depășite decât prin promovarea virtuților morale și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și care nu pot fi depășite decât prin promovarea virtuților morale și religioase, prin cultură, luminare și progres. Desigur, nu se poate disocia În mod tranșant care este cel mai important aspect În viziunea călătorului maghiar: de vină este sistemul social-politic defectuos, firea cea rea a românilor sau firea umană necultivată, În general? De fapt, În aprecierile lui Ürmösy, aspectele respective se suprapun de la caz la caz, În diferite combinații și proporții. Dacă am compara Însă această percepție cu imaginile elaborate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și dorul de casă; sentimentele pacifiste inerente psihologiei țăranului-soldat; tentațiile pe care le ofereau apelurile la dezertare (grefate pe terenul prielnic al primilor doi factori și susținute de mirajul banilor); apoi, experiența războiului civil din Transilvania, dar și anumite idei social-politice, inclusiv conștiința originii latine, care se Înfiripa acum și În mentalul țărănesc. Asemenea sentimente (mai mult sau mai puțin ipotetice) ale soldaților români erau ipostaziate și În creația poetică a romanticilor italieni, care căutau la nivelul imaginarului aliați ai cauzei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]