1,335 matches
-
divorțul; - probleme strict personale, inclusiv de ordin sentimental etc. Astfel de probleme și altele asemănătoare pot constitui un obiect al activității deconsiliere psihopedagogică a adulților. De rezolvarea satisfăcătoare a acestor probleme depind eficiența activității adultului, confortul psihologic al acestuia, integrarea socioprofesională a fiecărei persoane. Contrar mentalității potrivit căreia persoanele adulte știu cum să-și organizeze și să-și trăiască viața, întâlnim destui adulți care au nevoie de ajutor și îndrumare specializate, pe care serviciul de consiliere psihopedagogică sunt îndreptățite și datoare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățare ale acestuia. De asemenea, printre principiile de organizare a educației permanente, se mai adaugă și necesitatea de a asigura accesul egal și echitabil la educație calitativă și relevantă tuturor indivizilor, fără nici o discriminare de gen, etnică, de nivel socioprofesional etc. Sintetizând, educația extensivă, de-a lungul întregii vieți (lifelong-lifewide education), poate fi reprezentată ca în figura de mai jos (după „Report of the Eurotask Force on Measuring Lifelong Learning”, 2001, EC, p. 10). Ceea ce numim educație inițială a copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
implicit și o pregătire educațională tot mai avansată. De aceea, se constată tendința prelungirii școlarității inițiale, tot mai mulți tineri urmând studii superioare. Pentru a realiza o mai bună legătură între lumea școlii și cea a muncii în vederea facilitării inserției socioprofesionale a absolvenților pe piața muncii, pe lângă creșterea preocupării corelării ofertei sistemului educațional cu cerințele pieței muncii, s-au dezvoltat inițiative concrete de cooperare, de genul „universității pentru industrie”, în care pregătirea practică se realizează în întreprinderi. De altfel, tendința este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin analiza diferitelor surse de finanțare, prin teoria capitalului uman etc., a adus justificări pentru educația adulților atât ca investiție, cât și ca un consum util. S-au analizat relația dintre educația adulților și productivitatea firmei, accesul la un statut socioprofesional, respectiv veniturile superioare (relația dintre nivelul de școlaritate și câștig, respectiv procentul de participare în educația adulților), toate acestea aducând, până la urmă, și justificări de politică educațională. În educația continuă, se argumentează tot mai mult pe baza teoriei capitalului uman
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației de bază a adulților. Aceste programe au încă un caracter sporadic în România și nu sunt suficient promovate în vederea preluării exemplelor de bune practici; - insuficienta importanță acordată sistemelor de motivare a participării la educația permanentă; - lipsa perspectivelor de inserție socioprofesională, în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
antreprenorială; - consilierea adulților pentru a face față unor probleme personale; - însușirea unor metode și tehnici de marketing personal. Pe scurt, consilierea carierei adulților are ca obiectiv fundamental dezvoltarea capacității fiecărei persoane de a decide traseul de urmat privind evoluția ei socioprofesională. În condițiile existenței unei dinamici accentuate a profesiilor pe piața muncii, consilierea carierei presupune abilitarea clienților: - de a înțelege necesitatea învățării și a formării continue; - de a se adapta unei mobilități ocupaționale crescute; - de a avea spirit întreprinzător și inițiativă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
divorțul; - probleme strict personale, inclusiv de ordin sentimental etc. Astfel de probleme și altele asemănătoare pot constitui un obiect al activității deconsiliere psihopedagogică a adulților. De rezolvarea satisfăcătoare a acestor probleme depind eficiența activității adultului, confortul psihologic al acestuia, integrarea socioprofesională a fiecărei persoane. Contrar mentalității potrivit căreia persoanele adulte știu cum să-și organizeze și să-și trăiască viața, întâlnim destui adulți care au nevoie de ajutor și îndrumare specializate, pe care serviciul de consiliere psihopedagogică sunt îndreptățite și datoare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
facă orice, ceilalți trebuie să se supună dorințelor și capriciilor lui. Părinții își argumentează atitudinea prin marea lor dragoste față de copil, uneori dublată de un sentiment de vinovăție că nu se pot oferi copilului în totalitate, mai ales, datorită obligațiilor socioprofesionale. Copilul crește cu sentimentul că poate face orice, că nu există limite, reguli. Acest lucru determină o lipsă de atenție față de ceilalți care sunt văzuți doar ca niște mijloace de satisfacere a capriciilor lui. El nu învață o deprindere fundamentală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de iritabilitate și furie; carențe ale capacității de concentrare; hipervigilență; răspuns exagerat la sperietură. E. Simptomele notate cu B, C, D durează mai mult de o lună. F. Se instalează suferințe clinice semnificative, sau are loc o deteriorare a abilităților socioprofesionale, sau din alte tronsoane existențiale. Având în vedere, că sindromul de stres posttraumatic poate surveni la orice vârstă, este de domeniul evidenței că simptomele detectate la adulți, nu sunt integral extrapolabile și pentru alte etape ontogenetice. Altfel spus, la copii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau consecutiv se cumulează, reziliența persoanei scade; reziliența se poate manifesta în anumite situații, în raport cu anumite exigențe de adaptare, fără a se manifesta obligatoriu, în toate momentele și situațiile; reziliența trebuie văzută din perspectiva developmentală și în raport cu șansele de inserție socioprofesională ale persoanei. Diferențele privind abilitățile de adaptare ale persoanelor expuse acelorași riscuri sau adversități au fost numite și sunt astăzi intens cercetate din perspectiva conceptului de reziliență. Reziliența individului expus riscurilor sau adversităților ar trebui să reprezinte scopul tuturor intervențiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care le jucăm, care ne asigură protecția și bunăstarea, conțin factori de risc cărora trebuie să le facem față. Uneori, o incapacitate de a separa viața privată de rolurile sociale conduce la o augmentarea artificială a stresului social. Presiunea socioprofesională poate fi devastatoare pentru individ. într-o cultură precum cea căreia îi aparținem, în care limitele intergeneraționale, limitele profesionale, limitele unor distanțe sociale sănătoase sunt mereu depășite, stresul social poate spori și genera conflicte. Pe de altă parte, interacțiunile cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
beneficiarilor activităților 8. Descrieți modalitățile prin care proiectul și-a propus implicarea beneficiarilor în activitățile desfășurate în beneficiul acestora 9. Descrierea activităților/serviciilor desfășurate și a metodologiilor de lucru utilizate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Resursele umane utilizate Nr. Numărul de Categoria persoane cu socioprofesională funcție de Încadrat cu: - convenție civilă - contract de muncă conducere execuție ──────────────────���──────────────────────────────────────────────────────────── Voluntari ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Numele persoanei care conduce și administrează activitatea: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Costul programului, proiectului pe toată Total, în mii lei sau valuta durata finanțării sau, după caz, in care a fost finanțat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
data la care se distribuie salariaților; ... f) criteriile de selecție privind stabilirea salariaților care primesc tichete cadou și/sau tichete de creșă, ținând seama de condițiile concrete de lucru în care își desfășoară activitatea unele categorii de salariați, de prioritățile socioprofesionale și de alte elemente specifice activității; ... g) documentația pe care trebuie să o prezinte salariatul angajatorului în vederea acordării de tichete de creșă; ... h) criterii și perioade pentru care salariații nu primesc tichete cadou și tichete de creșă; ... i) criterii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181419_a_182748]
-
aprobată de prefect. ... Secțiunea a 4-a Informare preventivă și pregătirea populației Articolul 42 Informarea preventivă reprezintă ansamblul de măsuri și activități planificate și desfășurate de Inspecția de Prevenire și inspecțiile județene în scopul informării populației și a diferitelor categorii socioprofesionale asupra tipurilor de riscuri generatoare de situatii de urgență, a măsurilor de prevenire a acestora, precum și a comportamentului care trebuie urmat în cazul manifestării diferitelor tipuri de risc. Articolul 43 (1) Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență are ca scop
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182028_a_183357]
-
în domeniul apărării împotriva incendiilor de către organele administrației publice centrale și locale; ... c) proiectarea, executarea și recepția obiectivelor de investiții; ... d) aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor; ... e) informarea populației și a diferitelor categorii socioprofesionale privind prevederile legale în domeniul apărării împotriva incendiilor, riscurilor de incendiu, normelor și măsurilor de prevenire, reducere și înlăturarea acestora, evoluția incendiilor și concluziile desprinse din analiza acestora; ... f) prevenirea introducerii pe piață și punerii în funcțiune a produselor cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182028_a_183357]
-
data .............. Județul ...................... Localitatea .................. Unitatea sanitară ............ FIȘA DE SEMNALARE BP1 Către ............................. Numele ................................................................... Prenumele ......................................... Sexul M/ F ............ Data nașterii: anul ........... luna ................... ziua ............ Buletin/Carte de identitate: seria ... nr. ..... CNP ..................... Adresa de domiciliu ...................................................... Datele de contact actuale (telefon, mobil, fax, e-mail)*)................. Profesia ................................................................. Statutul socioprofesional (pensionar cu invaliditate, pensionar de vârstă, persoană cu handicap, angajat cu unul sau mai multe contracte de muncă etc.) ........................ Încadrat la .............................................................. Adresa unității/unităților ............................................... Diagnosticul prezumtiv ................................................... Agentul cauzal ........................................................... Ocupațiile care au generat boala: 1. ....................................................................... 2. ...................................................................... 3. ....................................................................... Vechimea în ocupațiile respective
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182021_a_183350]
-
ale membrilor subsistemului (individualism metodologic), soluția va fi căutarea unei modalități de legare a intereselor particulare de realizarea obiectivelor globale, și nu numai de cea a subobiectivelor. John Galbraith (1982) oferă un alt exemplu de preeminență a finalităților unui grup socioprofesional în dinamica întreprinderii americane actuale. Orientarea întreprinderii americane, argumentează economistul american, nu este determinată, în primul rând, de interesul general al colectivității, nici de cel al beneficiarilor direcți ai produselor întreprinderii (clienții) sau de cel al posesorilor de capital, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
omogen. O întreprindere cere sprijinul sociologului pentru rezolvarea unei probleme. Dar termenul de întreprindere este vag. El se referă indistinct la un sistem social complex, în care sunt antrenate mai multe grupuri sociale (muncitori și patroni în sistemul capitalist), grupuri socioprofesionale. Cine comandă știința? Ale cui interese urmează a fi promovate cu sprijinul specialistului? În marea majoritate a cazurilor, comanda este făcută de conducerea întreprinderii, în numele patronatului, iar obiectivul urmărit este creșterea productivității, a eficienței, a competitivității. Este însă problematic (oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Acest model acceptă și el o diferențiere de interese, dar doar pe aceea generată de relațiile de piață, dintreproducători-consumatori, dar nu și diferențierile dintre grupurile și clasele sociale care rezultă din organizarea socială a producției - muncitori și patroni, diferite grupuri socioprofesionale. În această perspectivă, singura modalitate de angajare a sociologului părea cea de tipul client/consultant. După cum s-a văzut însă înparagraful anterior, modelul client/consultant nu reprezintă o soluție de fond la problema relației dintre sociolog și structura de interese
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o sociologie de tip tehnocratic. Acceptarea diversității sociale presupune în schimb o sociologie de tip democratic. Pentru a ilustra condițiile și posibilitatea unei poziții echidistante, să luăm analiza unui fenomen social care pune probleme cruciale pentru relațiile dintre diferitele categorii socioprofesionale ce compun societatea noastră actuală: variația calității vieții și factorii ei (Zamfir et al., 1984). Încercând să identifice factorii care generează variația calității vieții, cercetările au scos la iveală că unul dintre aceștia este „nivelul de școlaritate”. Fiind asociat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de școlaritate, cu atât indicatorii satisfacției cu viața, ai calității percepute a vieții, optimism/pesimism, iau valori mai scăzute. Acesta este un fapt empiric, obținut printr-o procedură strict obiectivă. Explicația sa are însă implicații importante pentru interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Întrebarea pe care ne-o putem pune, prin urmare, este: putem imagina o explicație care să seplaseze la un nivel strict obiectiv, echidistant sau, inevitabil, ea va trebui, conștient sau nu, să se angajeze în susținerea intereselor unui grup sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înseamnă că îmbunătățirea condițiilor obiective de viață este echilibrată de creșterea nivelului de aspirații. Acest fapt, împreună cu explicația sa, deși în sine poate fi stabilit într-o modalitate neutră, are implicații practice directe în câmpul sistemelor de interese ale grupurilor socioprofesionale. Întrebarea practică ce se pune imediat este: care relație dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții este „normală” și care este „anormală”? Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
câmpul sistemelor de interese ale grupurilor socioprofesionale. Întrebarea practică ce se pune imediat este: care relație dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții este „normală” și care este „anormală”? Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de vedere al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură să mărească inegalitatea subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care să compenseze variația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la celelalte grupuri și, în fine; d) o inegalitate obiectivă mai accentuată, încât grupurile cu pregătire școlară mai ridicată să aibă și o calitate percepută a vieții mai ridicată. O opțiune sau alta implică, totodată, angajarea sociologului în favoarea unui grup socioprofesional sau a altuia. Sociologul (el însuși intelectual, cu un grad ridicat de școlaritate) poate fi tentat spre o opțiune care să avantajeze propriul său grup. Pentru a se detașa de o eventuală prejudecată ideologică de această natură, sociologul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
calitatea vieții percepute scade pe măsură ce crește nivelul de școlaritate, deci gradul de complexitate profesională) este „anormală” în sens de „disfuncțională”. Condițiile obiective nu sunt suficient de diferențiate în raport cu diferențierea nivelului de aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]