1,853 matches
-
ruși și a repetatelor expediții de pradă din partea tătarilor și cazacilor. Tuturor acestora le pune însă capăt ocupația austriacă ce se permanentizează în ținutul Cernăuți și Suceava. Astăzi, Bucovina oferă „un peisaj răcoros, cu forme largi, lăsându-ți impresia de solemnitate, accentuată prin vuietul adânc al pădurii de brad în care uneori îți pare că auzi încă tropotul zimbrilor. Tot ținutul răsună de izvoare [...]. Munții întregi picură și cântă. Un abur ușor învăluie cuprinsul într-o lumină de vis, ca și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de Mitropolitul Primat dr. Miron Cristea, de alți episcopi, de miniștri țării și de membri din corpurile legiuitoare. Venind din București spre Cernăuți a fost întâmpinat la toate gările principale de mult popor și de preoți îmbrăcați în odăjdii. Mari solemnități au aflat loc în Cernăuți, în Palatul Mitropolitan, de față fiind înalte fețe bisericești, delegații preoțimii din toate județele și popor numeros din Bucovina” Și această numire la Cernăuți a fost o premieră, căci Nectarie Cotlarciuc era primul Mitropolit al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
simțea onorat de prietenia pe care i-o arăta don Calabria. Și, înainte de a muri, a voit să-i dăruiască haina sa de general. Tot în această perioadă a cunoscut și un carmelit care venea la spovezi cu prilejul marilor solemnități religioase, părintele Natale al lui Isus. Cu acest bărbat, cu un temperament forte și, în același timp, patern, a stabilit o relație de încredere și de confidență care a durat aproape patruzeci de ani. Părintele Natale i-a devenit confesor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
suflet: În primul rând vă amintesc că se apropie „Octava de rugăciuni“ pe care voi o cunoașteți deja, și că în acest an, și apoi mereu pe viitor, doresc să fie făcută în fiecare Casă, cu sârguință și cu o solemnitate cu totul aparte. Ca Sfânta Împărăție a lui Dumnezeu să se extindă pe întreg pământul... Al doilea lucru pe care vreau să vi-l cer este acesta. A apărut în Elveția o operă internațională numită „Catholica Unio“ cu intenția de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și dureri, speranțe și așteptări, participând și trăind în simbioză de caritate. În toate casele Operei și, în chip deosebit la Maguzzano, de vreo câțiva ani se celebra «Săptămâna pentru unirea creștinilor». Prin prezența mitropolitului Puiu, celebrarea a dobândit o solemnitate majoră. Au acceptat să fie prezenți la aceste celebrări și monseniorul Girolamo Cardinale, episcopul de Verona, și monseniorul Giacinto Tredici, episcopul de Brescia. Crezând că ar fi sosit momentul împlinirii vechiului vis al «Centrului ecumenic» la Maguzzano, don Calabria a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sunt lunga durată a iubirii înregistrată odată la numărul mistic nouă: De nouă ori până astăzi pământul colindător Au călătorit pe crugul soarelui nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de copaci sălbateci printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adâncimi întunecoase... boierul cu ișlic cade la picioarele Zulniei cu inima săgetată "ca de-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gustat în vremea lui (Ceasuri de mulțumire). Improvizațiile madrigalești sunt focoase și decente, cântecele ca Fracul meu se conduc după Béranger. Repetiții în chip de refren la fiece strofă, o frază lunecoasă, un ton sentențios și emoționat, de o curioasă solemnitate lirică, în ciuda indiferenței cuvintelor, acestea sunt notele tehnicii lui C. A. Rosetti și cu această mecanică este realizată romanța A cui e vina (1839), care înfățișează pentru poezia română ceea ce sunt La libertá de Metastasio și Sonetul lui Arvers sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șoptească "des douceurs": Jurământ îți fac, Elencă, cât ai trăi pă pământ Să-mi fii scumpa mea stăpână, pentru tine să trăiesc, Sufletul meu, starea, vieața, cu plăcere să-ți jertfesc. Elenca e și ea fata secolului și răspunde cu solemnități sentimentale: Când aș ști cu-ncredințare că sunt câte le vorbești Și că n-oi fi înșelată ș-adevărat mă iubești Și că jertfa nu mi-oi pierde-o, dar oi face-o pentr-un ce, Ți-aș făgădui din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
între făclii, într-un salon gol. Apoi apare în salon o blondă goală, care ia o scripcă neagră și-ncepe a cânta lugubrul cântec. A doua poză (în această poezie deloc simplă) este retorica întoarsă, adică sfărâmarea până la anarhie a solemnității, simulîndu-se pierderea șirului ideilor, pretenția de filozofie, declarația absurdă, intervenția prozaică. Această simulație dă naștere unui fel de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cetate moartă, un Bruges în drumul Crîmului. De altfel aci e un romantism degenerat. Tot ce e grandilocvent romantic și sfâșietor în ordinea sentimentului e surprins cu o înduioșată ironie în mediu burghez, provincial. Se subliniază deci grotescul sublimităților degradate, solemnitatea în caricatură, demodarea, banalitatea, fără a se apăsa umoristic, numai cu o ușoară comprimare intelectuală a unei emoții prea vibratile prin natura ei. La acest contrast se adaugă elemente lirice prin ele înseși, ca decrepitudunea autumnală, pustietatea, monotonia, caterinicile cântând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
catarg, Alunecând ca într-un vis bizar Spre-un port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate, învederată în acest cântec al săniilor: Alunecând pe roase tălpi de lemn, Înaintează săniile către-un semn Pe care marginile codrului îl fac Cu cîte-o mână albă de copac. În inima pădurilor adânci Subt albe policandre înghețate, Ca niște urme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poetului) etc., etc. De asemenea, elevii școalei normale de institutori, ai șlcoalei de belle-arte, ai conbservatorului de muzică și declamație, studenți universitari, elevi ai școalei de infantrerie. înmormântarea, deși simplă, fără pompă și nicio podoabă, a fost pătrunsă de o solemnitate duioasă și sinceră, tocmai prin simplitatea ei. Flori, în profuziune, coroane, buchete și jerbe. Un dric mic, tras de doi cai neacoperiți, forma tot aparatul de doliu. Slujba religioasă a fost oficiată, numai de un singur preot. La Biserică a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
heraldica, aceasta sigur atrăgîndu-i atenția lui Chatterton care aprofunda acest domeniu); cuvinte și expresii folosite în documente și arhive vechi din sferă juridică, cuvinte din domeniul teogoniei, teologiei și mitologiei egiptenilor, grecilor și romanilor, clasificate în termeni folosiți pentru divinități, solemnități, divinații, auguri, oracole, hieroglife, etc., această parte fiind adresată în mod special cititorilor de poezie în limba engleză (indicații care sigur l-au atras direct pe Chatterton ca poet); apoi, nume proprii de persoane și locuri din Marea Britanie, toate cu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Ștefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu țărâna din Moldova de la Războieni, unde Ștefan cel Mare a avut cea mai grea bătălie a sa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu țărâna din Moldova de la Războieni, unde Ștefan cel Mare a avut cea mai grea bătălie a sa și din toate locurile unde sângele strămoșilor s a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Vei purta această țărână cu evlavie la pieptul tău? Răspuns: Da! 5. Și nu vei pleca dintre noi? Răspuns: Nu voi pleca! După ce fiecare individ trecea și răspundea la aceste întrebări, căpăta săcușorul de piele legat cu șnur de mătase. Solemnitatea a început la 1,30. După masă, la ora 3, a început consfătuirea. Ea a fost prezidată de către cel mai bătrân dintre legionarii prezenți, d-l Cristache Solomon de la Focșani. Consfătuirea a ținut până la ora 6,30 după care s-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
talisman sfânta țărână a pământului strămoșesc, să scoatem din ea sângele viteaz și să-l turnăm în vinele noastre. (Cărticica Șefului de Cuib, punctul 83) Urmăriți permanent de crâncene prigoane, legionarii nu s-au mai putut bucura de această sacră solemnitate, depunerea legământului pe săcușorul cu țărână. Nici Frățiile de Cruce. Fratele de Cruce, după ce promova perioada de pregătire, depunea acest legământ aidoma primilor legionari, după care primea un număr de ordine și săcușorul cu țărână. Cu acest talisman la piept
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în colaborare cu Emanuel Neuman), București, 1935; Illusions et réalités juives (în colaborare cu Emanuel Neuman), Paris, 1937; ed. 2, Satu Mare, 2000; Între viață și cărți, București, 1976; Incertitudini literare, Cluj-Napoca, 1980; Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului, București, 1982; Critică la persoana întâi, Cluj-Napoca, 1983; Escale în timp și spațiu sau Dincoace și dincolo de texte, București, 1987; Prin alții spre sine, București, 1988; Jurnalul fericirii, îngr. și postfață Virgil Ciomoș, Cluj-Napoca, 1991; ed. postfață
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
figurile lui Horea, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu, sau țara mitică, diafană, cu zâne, zmei, vârcolaci etc., vor constitui centrul de gravitație al inspirației lirice. Ca mulți poeți ai exilului, Ț. proiectează imaginea unei Românii simbolice, atemporale. Registrul grav, emoția spiritualizată, solemnitatea, religiozitatea vor caracteriza de multe ori și textele ce alcătuiesc volumul Din crucea pădurii (1955). În general, autorul stilizează poezia populară, versul sunând deseori arghezian: „Mohorât și cu zâmbre la gură/ de-atâta clacă și umblătură/ Mă-ntorceam la miezul
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
fel atmosfera de fabulos din baladă este asemenea celei din basme. IV. Neasemuita valoare a "Mioriței" nu constă numai în simplitatea subiectului, în profunzimea meditației, în frumusețea portretelor sau în simbolul alegoriei nuntămoarte,ci ea strălucește și prin măreția și solemnitatea exprimăriiizvorâtedinsimplitatea mijloacelor artistice folosite.Este utilizat frecvent și cu deosebită măiestrie epitetul ("mândră crăiasă", "mândruciobănel", "negru zăvoi", un câine "cel mai bărbătesc și cel mai frățesc", "cai învățați", "câni mai bărbați", "zice cu drag, . . . cu foc" etc.), iar comparațiile metaforice
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
turcesc de către vânătorii batalionului 2, comandați de A. Candiano-Popescu.124 Acest drapel este adus în București de către maiorul, sergentul, caporalul și soldatul cari l-au luat. În ziua de 6 septembrie, drapelul a fost condus la Arsenalul armatei cu mare solemnitate militară, pe următorul parcurs: La ora 3 d.a. a plecat de la Cotroceni, a trecut pe șoseaua Francmasonilor, Calea Târgoviștei, Podul Mogoșoaiei și strada Mihai-Vodă.125 Pe întregul parcurs, populația Capitalei era în picioare. Pe unde trecea drapelul cu bravii lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
procedează și în cazul telegramelor pentru „Tovarășul” sau „Tovarășa”. Mi-au spus că acelea le dau oarecare bătaie de cap, din cauza „filtrelor” prin care trebuie să treacă pînă să atingă forma satisfăcătoare. Un lector de la județ le vrea țepene de solemnitate, altul grele de ornamente adjectivale. Dar au un repertoriu bogat de modele: ciupesc de ici, ciupesc de colo, iau de la „Tovarășul” și dau „Tovarășei” (și viceversa), încît nu durează mult și treaba-i gata! N-am fost, nu sînt și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
talentați sau nu. Pentru că aș putea specula oricât asupra temei și greu mi-ar fi să nu evoc câteva pachete de vechi și extraordinare scrisori care dorm În sertare, invocându-mi atingerea, să mai spun că oricât ne descurajează uneori solemnitatea și reverența, oricât ni se pare, prin cumulare, că Împiedică, de fapt, adevărata fraternizare, resimțim astăzi tot mai acut, În trivialitatea grăbită a vieții „postmoderne”, nevoia, tocmai, de asemenea reabilitări ale civilității, ale politeței și ale discreției care modelează sensibilitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sfârșitul slujbei. După terminarea serviciului Divin, lumea a ieșit în fața Bisericii; era popor mult. Ne-am gândit să le vorbim oamenilor, dar mai pe urmă am renunțat. Credeam mai nimerit să-i adunăm într-o sală închisă prezentând mai multă solemnitate și seriozitate, pe care o cerea mișcarea noastră. Pentru acest lucru aranjasem cu învățătorul local, să ne pună la dispoziție școala satului. Toată propaganda electorală a partidelor și în deosebi a național-țărăniștilor era o lipsă de scrupule. Noi care veneam
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]