3,740 matches
-
foarte bună calitate și o observație mai completă. O astfel de spitalizare bazată pe contract își propune, de asemenea, să diminueze dimensiunea excitației implicite în cazul oricărei îngrijiri așa numite de urgență (vezi mai jos). Spitalizarea de urgență, exceptând supravegherea somatică, are drept scop inițierea unor acțiuni printre care și convorbirea de urgență cu un psiholog. Această convorbire se desfășoară în condiții materiale adesea dificile, „la patul bolnavului”, într-o mică încăpere alăturată, în sala infirmierelor. Adesea, adolescentul mai are încă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
încredere reciprocă între diversele persoane implicate în terapie: reanimatori, chirurgi, medici din serviciile de urgență, infirmieri, psihologi și psihiatri și, la modul ideal, medicul generalist și cel de familie. Dacă spitalizarea de urgență răspunde perfect obiectivului de a acorda îngrijire somatică și necesității de a „proteja”, trebuie să constatăm în schimb că aceste măsuri de urgență participă adesea, în mare măsură, la excitația generală față de care știm cât sunt de sensibili și permeabili subiecții care au efectuat o tentativă de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau chiar lipsește complet. Nu există studii care să ne permită să știm dacă aceste tentative de suicid sunt mai puțin grave decât cele care ajung în secțiile de urgență medicală. Putem crede că acest lucru este valabil pentru problemele somatice, dar cum nu există decât o legătură foarte slabă între gravitatea somatică și gravitatea psihopatologică, este foarte probabil ca tentativele de suicid simptomatice pentru o suferință psihică gravă să rămână complet ignorate și în afara supravegherii medicale. Această situație îi îndeamnă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
știm dacă aceste tentative de suicid sunt mai puțin grave decât cele care ajung în secțiile de urgență medicală. Putem crede că acest lucru este valabil pentru problemele somatice, dar cum nu există decât o legătură foarte slabă între gravitatea somatică și gravitatea psihopatologică, este foarte probabil ca tentativele de suicid simptomatice pentru o suferință psihică gravă să rămână complet ignorate și în afara supravegherii medicale. Această situație îi îndeamnă pe mulți clinicieni să încerce să dezvolte alternative la spitalizare, sub forma
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sinuciderea, prevenția începe cu recunoașterea riscului suicidar. Așa după cum am subliniat deja, ideile în legătură cu moartea, ideile suicidare și proiectele de suicid trebuie să fie în mod sistematic identificate în timpul chestionării oricărui tânăr care prezintă semne de suferință psihică, sau acuze somatice slab definite și care nu par a avea cauze organice. Punerea în evidență a unui risc suicidar important trebuie să conducă la propunerea unor măsuri concrete pentru a proteja adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativă, dar sunt rar reperați ca atare în acest moment. Ca exemplu, nu este poate necesar să chemăm pompierii sau Samu, cu tot ceea ce reprezintă aceasta din perspectiva "excitației medicale" atunci când tentativa de suicid nu prezintă nici un criteriu de gravitate somatică acută și când spitalul se găsește la o distanță de o jumătate de oră: spitalizarea, ce este foarte de dorit din punctul nostru de vedere, se poate realiza într-un climat de calm relativ... FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Depresia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să evalueze pe un interval de 35 de ani unele aspecte funcționale ale studentelor Universității „Politehnica” din București. Funcția cercetată este cea respiratorie. Capacitatea vitală teoretică și indicele respirator Demeny au fost calculați prin raportarea capacității vitale evaluate la date somatice. Valorile obținute au fost prelucrate statistic și interpretate. 1. Scop Acesta cercetare își propune să realizeze un studiu longitudinal pe durata a 35 de ani asupra evoluției unor parametri respiratori la studentele Universității „Politehnica„ din București în vederea obiectivării comparative a
EVALUAREA LONGITUDINALĂ A UNOR PARAMETRI RESPIRATORI LA STUDENTELE UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea, Ileana Drăgulin, Raluca Anca Pelin, Teodora Aldea Wesselly, Carmen Grigoroiu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_780]
-
din anii I si II Cercetarea s-a desfășurat la Sala de Sport din Noul Local a Universității „Politehnica” din București. Pentru înțelegerea bazelor biologice a performanței motrice și a unei stări optime a organismului este importanta cunoașterea: 1. Caracteristicile somatice 2. Caracteristici funcționale Indicii somatici investigați au fost:înălțimea, greutatea, • Pentru determinarea înălțimii s-a utilizat taliometru (2) • Pentru precizarea greutății corporale s-a folosit cântarul medicinal cu precizie de 100 de grame Indicii funcționali investigați au fost capacitatea vitală
EVALUAREA LONGITUDINALĂ A UNOR PARAMETRI RESPIRATORI LA STUDENTELE UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea, Ileana Drăgulin, Raluca Anca Pelin, Teodora Aldea Wesselly, Carmen Grigoroiu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_780]
-
Cercetarea s-a desfășurat la Sala de Sport din Noul Local a Universității „Politehnica” din București. Pentru înțelegerea bazelor biologice a performanței motrice și a unei stări optime a organismului este importanta cunoașterea: 1. Caracteristicile somatice 2. Caracteristici funcționale Indicii somatici investigați au fost:înălțimea, greutatea, • Pentru determinarea înălțimii s-a utilizat taliometru (2) • Pentru precizarea greutății corporale s-a folosit cântarul medicinal cu precizie de 100 de grame Indicii funcționali investigați au fost capacitatea vitală • Determinarea capacității vitale a fost
EVALUAREA LONGITUDINALĂ A UNOR PARAMETRI RESPIRATORI LA STUDENTELE UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea, Ileana Drăgulin, Raluca Anca Pelin, Teodora Aldea Wesselly, Carmen Grigoroiu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_780]
-
2,50%) dintre valorile subiecților investigați în favoarea subiecților investigați în 2007 se datorează mai mult modificărilor survenite în greutatea corporală decât în capacitatea vitală Concluzii • Se constată o creștere a valorilor medii obținute în 2007 față de 1972 la toți indicatorii somaticii și funcționali investigați: greutate corporală, înălțime capacitate vitală • Procentul subiecților care au valoarea capacității vitale evaluate sub capacitatea vitala teoretică este mai mic in 2007 (18,65%) decât în 1972 (31,95%) • Procentul subiecților care au indicele respirator Demeny sub
EVALUAREA LONGITUDINALĂ A UNOR PARAMETRI RESPIRATORI LA STUDENTELE UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea, Ileana Drăgulin, Raluca Anca Pelin, Teodora Aldea Wesselly, Carmen Grigoroiu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_780]
-
1Ă. Un set complex de procese psihosomatice prin intermediul cărora ființa umană este curățată de supraîncărcarea cu distresul datorat frustrărilor cumulative ale nevoilor umane de bază. Definit în acest mod el este în consecință un fenomen uman ciudat, atribuibil unei ființe somatice cu capacitatea de a iubi, de a înțelege și de a se auto-direcționa. Presupunerea este aceea că marea vulnerabilitate a unor asemenea capacități active într-un corp fizic și în lume este compensată de un proces restaurativ care eliberează persoana
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
2005Ă arătau că stările pozitive, cum este fericirea, sunt protective și direct legate de procesele biologice relevante. Cercetările lor au demonstrat că efectele pozitive la bărbații și femeile de vârstă medie sunt asociate cu reducerea activității neuroendocrine, inflamatorii și cardiovasculare. SOMATIC COMPORTAMENTAL EMOȚIONAL COGNITIV de ex. de ex. de ex. de ex. creșterea tensiunii mâncatul în exces și consum anxietatea crescută, distragere musculare, creșterea excesiv de alcool, creșterea depresie și furie, crescută, presiunii sangvine și consumului de cafeină și neajutorare, lipsă de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și așa mai departe. Dacă persoana continuă să fie stresată atunci apar probleme psihosomatice mai serioase, cum sunt morbiditatea cardiovasculară și consecințe posibile asupra stilului de viață ca urmare a diminuării calității vieții (Figura 2.3Ă. TULBURĂRI PROBLEME TULBURĂRI PROBLEME SOMATICE COMPORTAMNETALE EMOȚIONALE COGNITIVE ex. ex. ex. ex. durere de cap, alcoolsim, muncă în exces, anxietate cronică, probleme de memorie, hipertensiune, comportament obsesiv, depresie, fobii, gânduri obsesive, probleme gastro obezitate, tulburări de schimbări de personali probleme academice intestinale, boli de somn
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mâncatul, alcoolul, drogurile, fumatulă, care pot duce la probleme majore de sănătate fizică și mentală și care au fost discutate anterior. Boala poate rezulta ca urmare a procesului de conversie isterică sau a somatizării, adică atunci când furia și vina devin somatice. Heron (1998aă concluzionează că există patru forțe majore ale procesului de reintegrare: imageria provocativă emoțional care vine din afară; deschiderea progresivă a asociațiilor și imaginilor din interior; presiunea fizică din afară; energizarea voluntară a corpului din interior. Primele două strategii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a întrebării de accesare bazală, precum și a abordărilor ideodinamice mai explicite (Cheek și LeCron, 1968; Erickson și Rossi, 1979; Rossi și Cheek, 1988; Hawkins, 1994c, 1997c; Rossi, 1995b, 1996Ă. STRESORI ISTORICI TRAUMĂ MAJORĂ Hipnoanaliza (de ex. puntea afectivă, puntea Hipnoanaliza somatică, analiza viselor, hipnoterapia lui Rossi, regresiaă; Restructurarea cognitivă STRESORII ZILNICI UZUALI Utilizarea fenomenelor hipnotice Sugestii indirecte/ Hipnoterapia lui Rossi Analiza stilului de viață (dietă, gestionarea timpului, relații, echilibrul muncă/ odihnăă; Creșterea conștienței; rezolvarea de probleme; restructurarea cognitivă CONSECINȚE SOMATICECOMPORTAMENTALEEMOȚIONALECOGNITIVE ALE
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și Lambrou, 1997Ă și câteva din aceste strategii sunt prezentate în următorul capitol. O examinare detaliată a aplicațiilor clincie ale acestor strategii generale va fi discutată în restul cărții, referitor la gestionarea stresului și a consecințelor sale psihologice, comportamentale și somatice. Capitolul 3. Ședința hipnotică: Aspecte clinice Haideți să vă spun povestea maestrului japonez care a fost vizitat de un profesor universitar care a venit la el ca să capete mai multe informații despre Zen. Maestrul l-a servit pe vizitator cu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
confortabil; răspunsuri confortabile la sugestiile de imagerie; răspunsuri confortabile la alte sugestii senzoriale, mai ales kinestezice și auditive; abilitatea de a iniția și stopa experiențele externe după dorință; semnalizarea ideomotorie/ideosenzorială (vezi capitolul 5 pentru o discuție detaliatăă; puntea afectivă/somatică (tehnică regresivă pentru centrarea pe experiențe pozitiveă; reorientarea în afara încăperii la finalul inducției formale. Angajarea în aceste experiențe permite pacientului să dezvolte senzația de abilitate și autocontrol și cu această subliniere a întăririi eului se construiește încrederea și se depășește
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
prin utilizarea asociațiilor personale ale pacientului și a tendințelor sale naturale de răspuns (cum sunt lucrurile învățate experiențială, în loc să ne bazăm pe proceduri de inducție hipnotică standardizată. Toată lumea are un număr mare de condiționări și lucruri învățate nerecunoscute, psihologice și somatice și utilizarea inteligentă acestora constituie o utilizare eficace a hipnozei. Erickson credea că scopul inducției clinice este acela de a centra atenția spre interior și ca o consecință să depotențeze seturile conștiente de fiecare zi ale persoanei. Pacienții sunt tot
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de eliberarea hormonului corticotropic adrenal (ACTHĂ și de endorfine, pe perioade de 20-30 de minute. Hipnoanaliza În hipnoanaliză clinicianul folosește hipnoza pentru a ajuta pacienții să descopere originile problemelor lor în inconștient și să gestioneze consecințele comportamentale, emoționale, cognitive și somatice ale acestora. Pentru facilitarea acestui proces au fost dezvoltate o serie de abordări. Oricum, înainte de explorarea acestora trebuie luate în considerare aspecte ale gestionării catharsisului, deoarece acesta apare adesea atunci când ne angajăm în hipnoanaliză și este important ca terapeuții să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
acele sentimente profunde așa încât să poți învăța din aceste experinețe ca să nu te mai deranjeze de acum înainte. Și poți fi surprins să constați că poți găsi învățăturile inconștiente din retrăirea acestor experiențe într-un fel atât de emoțional și somatic, și te poți întreba cum și când vei ști acest lucru. Va fi acum sau mai târziu, conștient sau inconștient, sau într-un vis mai târziu în seara aceasta, sau înainte sau după acest sfârșit de săptămână? Watkins (1995Ă scrie
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de descoperire stadard, incluzând podul afectiv al lui Watkins (Watkins, 1971Ă, terapia stărilor eului (Watkins și Watkins, 1979, 1990, 1993Ă, tehnica vizualizării teatrului (Wolberg, 1964Ă, tehnici de regresie, jocul de puzzle și analiza viselor (Wolberg, 1980; Rossi, 2000Ă. Podul afectiv/ somatic Înainte de toate se aplică pacientului o tehnică adecvată de întărire a eului. Apoi i se cere să experiențieze situația în care apar sentimentele nagative asociate problemei; de exemplu, teama, furia, tristețea. Apoi clinicianul întreabă: Poți lăsa ca acest sentiment să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de efectuare a regresiei spre un eveniment anterior asociat cu sentimentele apărute includ folosirea imageriei adecvate, ca de exemplu drumul peste un pod, număratul înapoi până la vârsta respectivă a pacientului precum și utilizarea răspunsurilor ideomotorii. Este de asemenea posibilă folosirea „punții somatice” pentru problemele somatice. Unui pacient cu durere psihogenă i se poate cere: Centrează-te pe durere și las-o să se intensifice (poate până la nivelul 7 sau 8 pe o scală analogică vizuală care merge până la 10 (VASĂĂ... când a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
regresiei spre un eveniment anterior asociat cu sentimentele apărute includ folosirea imageriei adecvate, ca de exemplu drumul peste un pod, număratul înapoi până la vârsta respectivă a pacientului precum și utilizarea răspunsurilor ideomotorii. Este de asemenea posibilă folosirea „punții somatice” pentru problemele somatice. Unui pacient cu durere psihogenă i se poate cere: Centrează-te pe durere și las-o să se intensifice (poate până la nivelul 7 sau 8 pe o scală analogică vizuală care merge până la 10 (VASĂĂ... când a fost prima ta
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în viața ta acum? Stai cu orice își vine în minte știind că tot ce ai de făcut este să lași acele amintiri care sunt potrivite pentru tine acum să vină în mintea ta conștientă... și toate celelalte amintiri, emoționale, somatice și cognitive pot sta în inconștientul tău... Completează propoziția „Eu am opt ani și mă simt...” Spune asta din nou până când sentimentele devin mai puternice și mai puternice... și stai cu aceste sentimente. Tehnicile folosite (de ex. terminarea propoziției, repetiția
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sau poate altădată... deși o parte din tine știe deja că poate cu adevărat. Ședința 3 În acestă ședință de terapie John a fost hipnotizat și a fost sugerată rigiditatea brațului pentru a demonstra că deține controlul asupra funcționării sale somatice și de asemenea faptul că are resursele (inconștienteă pentru a lăsa ca brațul să devină rigid și tare fără să fie nevoie să facă ceva pentru ca acest lucru să se întâmple. Așa cum ai control complet asupra mânii și brațului tău
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]