1,822 matches
-
Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București, 1983. Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, București, 1965. Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București, 1983. Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, București, 1965. Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Bîrcă, A. - Sistematizare în predarea scrierii muzicale, E.D.P., București, 1970
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S. Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
românească din a doua jumătate a sec. al XX-lea: A. Stroe, Șt. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești III. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora, cu exemplificări. 2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală. 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera. Caracteristicile și analiza acestora; exemple IV. FOLCLOR MUZICAL 1. Folclorul, sursă de inspirație pentru creația
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S.Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fiii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
creația muzicală românească din a doua jumătate a sec.XX: A. Stroe, Șt. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger, alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. II. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora: exemple. 2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală. 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera; caracteristicile și analiza acestora. III. DIDACTICA SPECIALITĂȚII 1. Curriculum Național: terminologie, structura planurilor de învățământ, a
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
-a revizuită) Bălan, Th.. - Principii de pianistică, Ed. Muzicală, București, 1966 Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Științifică, București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București, 1983. Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, București, 1965. Berger, G.
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București, 1983. Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, București, 1965. Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București, 1983. Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, București, 1965. Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Bîrcă, A. - Sistematizare în predarea scrierii muzicale, E.D.P., București, 1970
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. ... b) o piesă polifonică la două voci, la alegerea candidatului, executată fără partitură. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: a) o sonată clasică, integrală, la alegerea candidatului, executată fără partitură; ... b) o lucrare muzicală de factură romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată fără partitură,. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a
METODOLOGIE din 31 august 2010 de organizare şi desfăşurare şi structura probelor de aptitudini pentru admiterea în anul şcolar 2011-2012 în liceele vocaţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
evaluator cu o singură notă. Comisia va stabili tema pe care candidatul va improviza, cu o jumătate de oră înaintea începerii examenului, în prezența și cu avizarea inspectorului de specialitate/profesorului metodist. Proba a II-a Recital instrumental: a) o sonată clasică (două părți), la alegerea candidatului, executată fără partitură; ... b) o piesă romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată fără partitură. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz
METODOLOGIE din 31 august 2010 de organizare şi desfăşurare şi structura probelor de aptitudini pentru admiterea în anul şcolar 2011-2012 în liceele vocaţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
3. În cazul în care tractorul este articulat, punctul de articulare trebuie în plus să fie susținut printr-o bârnă de lemn cu secțiunea de cel puțin 100 x 100 mm, care este ferm ancorată la sol. 1.1.4. Sonata pendulară trebuie trasă în spate astfel încât înălțimea centrului său de gravitate să depășească înălțimea pe care o va avea în punctul de impact cu o valoare dată de una dintre următoarele două valori: H = 2,165 x 10-8 mt L2
jrc1104as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86243_a_87030]
-
Interviu cu Radu Aldulescu Unul dintre cei mai importanți prozatori români contemporani, Radu Aldulescu (născut la 29 iunie 1954, București) a debutat în 1993, la Editură Albatros, cu românul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat de atunci românele: <b>Amantul Colivăresei</b>, <b>Îngerul încălecat</b>, <b>Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare</b>, <b>Proorocii Ierusalimului</b>, <b
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
pe atunci: în linia întâi erau activiștii, medicii, profesorii ș.a., urmau fabrică și uzina, iar sub noi ospiciul și pușcăria. Când ați început să scrieți?</b> Am publicat bucăți de proza în reviste literare în anii ’80, iar primul român, Sonata pentru acordeon, l-am scris între ’84 și ’88, dar l-am publicat abia în ’93. A stat în editură un an până în ’89, și încă trei ani pe vremea lui Iliescu. Eram necunoscut, așteptăm la rând. Vă luați poveștile
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
en]<b>An interview with Radu Aldulescu</b> One of the most important contemporary Romanian writers of prose, Radu Aldulescu (born on June 29, 1954, în Bucharest) made his debut în 1993, at the Albatros publishing house, with the novel Sonata pentru acordeon (<b>The Accordion Sonata</b>), for which he received the Romanian Writers’ Union Award. Since, he hâș published the novels <b>Amantul Colivăresei</b> (<b>The Funeral Cake Maker’s Lover</b>), <b>Îngerul încălecat</b> (<b>The
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
Aldulescu</b> One of the most important contemporary Romanian writers of prose, Radu Aldulescu (born on June 29, 1954, în Bucharest) made his debut în 1993, at the Albatros publishing house, with the novel Sonata pentru acordeon (<b>The Accordion Sonata</b>), for which he received the Romanian Writers’ Union Award. Since, he hâș published the novels <b>Amantul Colivăresei</b> (<b>The Funeral Cake Maker’s Lover</b>), <b>Îngerul încălecat</b> (<b>The Mounted Angel</b>), <b>Istoria eroilor
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
și de durată", inspirându-i dorința de a cerceta misterele naturii, dorință care îl va urmări toată viața, . La insistențele mamei, la 6 ani, Einstein a luat lecții de vioară. Deși nu era prea pasionat, interpreta cu plăcere lucrări ca „Sonata pentru vioară" a lui Mozart. Între 1885 și 1888 Einstein a fost trimis la școala elementară catolică din München. Deși părinții săi nu erau religioși, ca o contrapondere, tânărul a primit acasă lecții de iudaism. Dorind să-l îndrume către
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
el adesea să îi asculte, și în cele din urmă s-a împrietenit și s-a căsătorit cu una dintre cântărețe. Însă dragostea lui Tolstoi pentru muzica lor era doar trecătoare. Cu toate acestea această pasiune a stat la baza „"Sonatei Kreutzer"”.. Mereu frământat de necesitatea de a activa într-un domeniu oarecare, de a fi de folos societății, Tolstoi se înrolează în anul 1851 în rândurile armatei ruse care acționa în Caucaz. Departe de lumea mondenă, în mijlocul sălbaticei naturi a
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
mai mult cu cât își vede eforturile în pericol de a fi zădărnicite de puternica Biserică Ortodoxă, care interzice țăranilor murind de foame să accepte ajutorul scriitorului tocmai excomunicat. Între anii 1880 — 1900 Tolstoi scrie nuvelele: "„Moartea lui Ivan Ilici”", "„Sonata Kreutzer”" și operele dramatice: "„Puterea întunericului”", "„Cadavrul viu”" și "„Roadele instrucțiunii”". Spre sfârșitul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, Tolstoi scrie romanul "„Învierea”" și nuvela "„După bal”", opere în care artistul realist ocupă din nou primul loc, lăsând în
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
opere în privința tehnicității, stilul lui Chopin iese în evidență prin profunzimea nuanței și a expresivității, și nu doar prin complexitatea tehnică. El inventează forme muzicale precum balada, însă cele mai reprezentative inovații sub semnătura sa privesc genuri deja existente precum sonata pentru pian, valsul, nocturna și preludiul. Operele sale sunt numite adesea sprijinul curentului romantic în muzica clasică a secolului XIX. În plus, Chopin este primul compozitor clasic accidental care include elemente slave în muzica sa; mazurcile și polonezele sale reprezintă
Frédéric Chopin () [Corola-website/Science/299123_a_300452]
-
adus invitarea ca membru în juriile multor concursuri internaționale din Viena, Varșovia, Bruxelles, Paris, Bolzano etc. În 1958, la primul ""Festival și Concurs Internațional George Enescu"" din București, Valentin Gheorghiu, împreună cu fratele său Ștefan Gheorghiu, câștigă Premiul I pentru interpretarea Sonatei a 3-a pentru vioară și pian de George Enescu. Activitatea interpretativa intensă i-a răpit timpul pe care l-ar fi putut dedică compoziției. Creația să componistica, din păcate prea puțin auzită în public, cuprinde: Muzician polivalent, Valentin Gheorghiu
Valentin Gheorghiu () [Corola-website/Science/299966_a_301295]
-
În urma contactului cu muzica populară românească, compune o "Rapsodie română". Viața și creația sa (atât ca pianist concertist cât și ca compozitor) se structurează în trei perioade distincte : La campanella, Liebesträume, Transcendental Études, Années de pèlerinage, Hungarian Rhapsody No. 2, Sonata in B minor, Grandes études de Paganini, Totentanz, Mephisto Waltzes, Les préludes, Mazeppa, Piano Concerto No. 1, Faust Symphony, Dante Symphony, Rhapsodie espagnole, Transcendental Étude No. 4, Piano Concerto No. 2, Dante Sonata, Christus, Harmonies poétiques et religieuses, Symphonic poems
Franz Liszt () [Corola-website/Science/299317_a_300646]