2,458 matches
-
buhăită de băutură, oricâtă imaginație aș fi avut. Povestea asta m-a descumpănit. Datorită ei, ideea de sinucidere mi-a devenit, brusc, respingătoare. Nu mai puteam s-o despart de obrazul învinețit și năpădit de muște al insului ce se spânzurase în parc. Ceea ce m-a ajutat, probabil, să nu fac o prostie. Vă asigur că nu exagerez deloc starea în care mă aflam. Într-un ungher al camerei mele era o pânză de păianjen. Într-o seară, am observat că
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-ți amintești lucruri care n-au existat de fapt, suferind apoi din pricina lor? Dar, atunci, fiara? Cum a apărut în mine fiara? Cine a trezit-o, cine a asmuțit-o împotriva celeilalte părți din mine? Nu, n-am să mă spânzur în sala de așteptare. Chiar dacă dumneavoastră veți declara la sfârșit că nici gara nu există, că ea nu e decât nălucirea unei minți rătăcite. Vă înșelați, domnilor, dați-mi voie să vă spun de acum. Asemenea gări există. E plină
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
tine, și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine. 10. Cei din Persia, din Lud și din Put, slujeau în oastea ta, ca oameni de război; ei își spînzurau în tine scutul și coiful, și-ți dădeau strălucire. 11. Cei din Arvad îți umpleau zidurile cu războinicii tăi, și oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei își atîrnau pavezele pe toate zidurile tale, și-ți desăvîrșeau astfel frumusețea. 12
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
mîncat, și s-a închinat pînă la pămînt înaintea dumnezeilor lor. 3. Israel s-a alipit de Baal-Peor, și Domnul S-a aprins de mînie împotriva lui Israel. 4. Domnul a zis lui Moise: "Strînge pe toate căpeteniile poporului, și spînzură pe cei vinovați înaintea Domnului în fața soarelui, pentru ca să se întoarcă de la Israel mînia aprinsă a Domnului." 5. Moise a zis judecătorilor lui Israel: Fiecare din voi să ucidă pe aceia dintre ai lui care s-au lipit de Baal-Peor." 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Pentru ca, apoi, aproape să nu treacă zi fără să ți se picure-n auz deja arhicunos cutele formule mioritice „România nu are nici un viitor“, „în câ teva luni intrăm în incapacitate de plată“, „ne pleacă toate valorile“, „terorismul sindical ne spânzură de-a binelea“, „dracu’ se mai duce-n 2012 la alegeri“ și altele asemenea. Ca să fiu, totuși, drept, cum te rupi de știrile TV și de ma sochismul valah, luând-o spre nord-vest cu mașina, cum vezi buna înclinare a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de muzică, Colurub. Acest cămin era de fapt proprietatea Asociației Județene a Învățătorilor, dar devenise adăpostul celor fără posturi care așteptau să fie numiți în învățământ din zi în zi, iar ziua era mereu înserată. Am aflat că soarta noastră spânzura de doi domni revizori: Neculai Balș, ismailean de origine, uns de către prefect (Ștefan Constantinov), țărănist, iar celălalt, Ion Moldoveanu, revizor școlar inamovabil, că de aia și fusese inamovat de la Dej, ajunsese la la Ismail din porunca fostul socru, senatorul Gheorghe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
grav și a murit. Era din Oltenia. Și o învățătoare din Fântâna Zânelor care, nemaiputând suporta foamea, în timpul u nei recreații a luat o felie de pâine din ghiozdanul unui copil. A fost văzută și, de rușinea lumii, s-a spânzurat. Și era în primul an de învățământ. Multe învățătoare se măritau cu cine se întâmpla doar ca să poată trăi, pentru a nu mai fi o povară pentru părinții secătuiți de datoriile făcute pentru a le ține la școală. Se mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
femei aproape să rupă poarta: Doamnă, e jale. L-au luat pe ăl mare rușii. Cum? Păi l-au aburcat pe cal, s-au uitat în stânga și n dreapta și duși au fost, sărăcuță doamnă. Floare de băiat. Vocile tremurate, spânzurate de cârligul lacrimii m-au copleșit. O mie de bocete adunate din toată nenorocirea lumii ropoteau în grinda creștetului. Le-o fi spus, că Petrișor știa bine rusește, le-o fi spus că-i născut pe meleaguri basarabene, că are
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
crime în zona Nistrului dar și în interiorul Basarabiei. De aceea, Ion Antonescu a menținut grupe de soldați români în locuri cheie, așa cum ne cerea și Sfatul Țării de la Chișinău. Savel a întâlnit bătrâni în Basarabia care-i vorbeau de românii spânzurați pe valea Nistrului de agenții lui Rakovschi căruia nu-i reușise planul de sovietizare a României așa cum i-a reușit lui Bellakun la 21 Martie 1918, în Ungaria declarată Republică sovietică. Este interesant de reținut că sub presiunea trupelor românești
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
vestitului șef de clinică, Dr. Chipail, cine sunt asasinii lui Iacovlov. Urmăritorii erau studenți la Medicină, înscriși la comuniști și-au urmat ordinul acestora în fruntea cărora se afla oculta alogenă a evreilor, numeroasă în oraș și care tăia și spânzura, adică își făcea de cap. Comuniștii, falsificând rezultatul alegerilor, în 1946, au mușamalizat crima, au distrus înscrisurile și nimeni n-a mai aflat cine-s autorii. Dar aceștia au ajuns medici cunoscuți, cu funcții. Unul a murit recent, după ce
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
deschis. Se slujesc de limbile lor ca să înșele; sub ele au venin de viperă”. (Romani 3, 12-18) Coloane vertebrale de gelatină, pe care se edifică și extinde șandramaua abatorială. Din rândurile lor se recrutează cozile de topor care taie și spânzură. Cruzimea manifestată sălbatic și permanent asigură obediența. Frica, foamea, frigul, falsitatea, nesiguranța zilei de mâine și a libertății, tensiunea și munca istovitoare de afirmare a spiritului. Minciuna și machiavelismul sunt axele ideologiei totalitare. Suspiciunea se întinde ca o noapte fără
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
pariu, pus,în urmă cu câteva zile, de către câțiva glumeți ai străzii aceleia. La începutul săptămânii se înregistrase al șaselea caz de sinucidere,în rândurile locatarilor străzii. Toți cei în cauză, trecuseră pe altă lume, prin spânzurare. Și nu-i spânzurase nimeni, din cine știe care anume cauză. Se spânzuraseră singuri-singurei, din cauze de trai greu și nenorocit, din lipsuri insuportabil de mari, din cauză de alcoolism, și de certuri și altercații din lăuntrul și din afara multor familii, totul spărgându-se,în opinia
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de către câțiva glumeți ai străzii aceleia. La începutul săptămânii se înregistrase al șaselea caz de sinucidere,în rândurile locatarilor străzii. Toți cei în cauză, trecuseră pe altă lume, prin spânzurare. Și nu-i spânzurase nimeni, din cine știe care anume cauză. Se spânzuraseră singuri-singurei, din cauze de trai greu și nenorocit, din lipsuri insuportabil de mari, din cauză de alcoolism, și de certuri și altercații din lăuntrul și din afara multor familii, totul spărgându-se,în opinia mulțimii,în capul orânduirii,în al guvernanților
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
degete, ca el; nimeni nu mai poate fi în stare să-l depășească,în ascensiune. Devenit, pe un alt plan, mare latifundiar, expert în comisii ale UE, inegalabil investitor în țară, la toartă, cu numeroși alți asemeni domniei sale, tae și spânzură, de ani buni, fără ca, cineva, de pe undeva, să se sinchisească. Totul, pentru el, e de vânzare-cumpărare. Vinde și cumpără. Permanent. Orice și pe oricine. În orice fel de împrejurare. Acționariat peste acționariat. Cu hălci de profit, tot mai groase și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
două - cu aproape cinci ani. Am să vă dau afară, a țipat nerușinata patroană, cu litera E. Ba, n-ai să ne dai afară, cu nici o litera E. Ba da. Ba nu. Cum, ba nu, dacă eu tai și eu spânzur, aici? Cum, adică? Un șut în cur, din partea mea, va fi, un pas înainte, pe calea progresului social, pentru voi! Așa, s-o țineți minte, și pe asta! O s-o ținem, dacă-i pe-așa! O s-o ținem! O s-o
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
care a survenit, la trei zile după sosirea lor acasă, din vilegiatură. El, turbat, s-a hotărât: decât să i-o las și altuia, măcar cât negru sub unghie, mai bine o ucid. Cum? în bae. O înec. Ori o spânzur. Da. Mai degrabă o spânzur. Da. Mai degrabă o spânzur. Acționând cu anumită precauție, a înscenat o bae comună,în care, să se simtă ca doi îngeri. Ea a fost de acord. Întâi intri tu în cadă. Când socotești de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
zile după sosirea lor acasă, din vilegiatură. El, turbat, s-a hotărât: decât să i-o las și altuia, măcar cât negru sub unghie, mai bine o ucid. Cum? în bae. O înec. Ori o spânzur. Da. Mai degrabă o spânzur. Da. Mai degrabă o spânzur. Acționând cu anumită precauție, a înscenat o bae comună,în care, să se simtă ca doi îngeri. Ea a fost de acord. Întâi intri tu în cadă. Când socotești de cuviință, mă chemi. Și vin
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
din vilegiatură. El, turbat, s-a hotărât: decât să i-o las și altuia, măcar cât negru sub unghie, mai bine o ucid. Cum? în bae. O înec. Ori o spânzur. Da. Mai degrabă o spânzur. Da. Mai degrabă o spânzur. Acționând cu anumită precauție, a înscenat o bae comună,în care, să se simtă ca doi îngeri. Ea a fost de acord. Întâi intri tu în cadă. Când socotești de cuviință, mă chemi. Și vin și eu. Și ne simțim
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
unii foști angajați, la muncă. Dar, le punea el în vedere, acum, nu mai sunteți la stat; acum, sunteți la mine. Că m-am privatizat. Adică? Adică, am trecut șantierul pe numele meu, devenind patron, și-acum, eu tai și spânzur aici. Le cer, tuturor celor pe care-i angajez, supunere totală, mie! Cine nu pleacă, imediat ce a venit. în cazul ăsta, măi nene Titirez, eu te bag...și, scoate-ți din gând, ideea că m-ai fi putut avea reangajat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
o ceată de ogari, tot așa de mult ca duelurile din înserările parisiene. Apoi citise o carte cu aventurile unui pescar ; după ce o termină se gândi că o zi însorită ca aceea trebuia isprăvită întrun chip deosebit. Ședea pe cerdac spânzurat cu mâna de un stâlp și privea, dincolo de lanuri, ușorul miraj al Siretului. O pâclă îndepărtată se legăna pe apă, deasupra zăvoaielor. Până acolo era un drum necunoscut dar pe care, închizând ochii, băiatul îl străbătuse de nenumărate ori : trebuia
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
doi jandarmi bătrâori, milițieni mobilizați de război de la gospodăriile lor, nu prea vorbește dumneaei : dânșii îi spun „sărumâna” și „cucoană”, căci nu-s decât niște oameni de la țară, cu necazuri și sfaturi mocnite prin colțuri. Sub cerdacul de care se spânzura Lică, cei doi milițieni șed desculți și cu tunicile desfăcute. Ținându-l ca pe o sulă, Crețu mocoșea cu acul să puie un bumb albastru la cămeșa de câlți. Celălalt, care-și unsese bocancii cu gaz și îi lăsase la
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Coca. Vorbeau de o întâmplare absurdă : în chip cutremurător, Coca și-a pus capăt zilelor. Fiindcă numele sfâșia perdeaua altor amintiri, cu toată repulsia pentru cel ce intră neîntrebat în vorbă, am intervenit în conversația țăranilor. Asta era, Coca se spânzurase. „Cine știe ce-a fost !” conchiseră oamenii, cu un caracteristic scepticism țărănesc. La vestea pe care, datorită coincidențelor ce ne guvernează, o aflam, inima mi s-a strâns iar amintirea a explodat. Când îl cunoscusem eu pe Coca, omul era
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
asemănătoare în viitor. Pentru a da acelei lecții o formă cât mai convingătoare, s-a dus în șură, a luat funia cu care se lega, vara, fânul în car, a făcut un zbilț și m-a anunțat că mă va spânzura. Locul execuției era părul din fața grajdului, al cărui trunchi se despica în două la înălțimea unui om. Mama mi-a pus zbilțul în jurul gâtului, apoi a trecut funia prin despicătura părului și a tras ușor, cu grijă, chestionîndu-mă: "Mai faci
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mă ierte. Dar încăpățînarea mea era mai mare decât spaima. În consecință, am refuzat cu cerbicie să promit că voi pune capăt carierei mele de incendiator, ceea ce a silit-o pe mama să simuleze mai departe hotărârea de a mă spânzura, pentru a mă determina să regret. Lecția de pedagogie a fost, însă, întreruptă de apariția tatei care n-a apreciat-o. În loc să mă ia de guler și să-mi tragă bătaia cuvenită, i-a dat mamei o palmă. Asta m-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
aprinde țigara la nesfîrșit, fiindcă tutunul se scuturase, era foarte afînat și el nu putea fuma cum trebuie; acum apucase mîna bietului Lastarria Într-ale lui, parcă o Învelise cu niște șervete umede și călduțe, iar celălalt, țeapăn și aproape spînzurat În aer, zîmbind strîmb și parcă spunînd dă-mi drumul odată, fiindcă ceva mai Încolo premierul Îi săruta mîna lui Susan luîndu-și rămas-bun și În curînd avea să treacă prin dreptul lui. Uite că premierul venea spre ei și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]