16,835 matches
-
o cunoșteam io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin' tigăi, zornăia de zor pe-acoloșa. Can’ o văd așa vrenică, mă pun și io să spăl nește vasă, mai încolo de ia. Spăl io, spăl, can’... văd lângă chivetă nește plăcințăle de-lea , mama, de-ț’ lua oichii. Și mirosa elea, să-mi vină rău, că nu mai mâncasăm de amiaz’. Pun io mâna pe furiși pe plăcințâca aia de deasupra, ca ierea
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin' tigăi, zornăia de zor pe-acoloșa. Can’ o văd așa vrenică, mă pun și io să spăl nește vasă, mai încolo de ia. Spăl io, spăl, can’... văd lângă chivetă nește plăcințăle de-lea , mama, de-ț’ lua oichii. Și mirosa elea, să-mi vină rău, că nu mai mâncasăm de amiaz’. Pun io mâna pe furiși pe plăcințâca aia de deasupra, ca ierea sângură, alelante
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
la bucătărie, une ierea una voinica, de-o cunoșteam io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin' tigăi, zornăia de zor pe-acoloșa. Can’ o văd așa vrenică, mă pun și io să spăl nește vasă, mai încolo de ia.Spăl io, spăl, can’... văd lângă chivetă nește plăcințăle de-lea , mama, de-ț’ lua oichii. Și mirosa elea, să-mi vină rău, că nu mai mâncasăm de amiaz’. Pun io mâna pe furiși
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
o cunoșteam io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin' tigăi, zornăia de zor pe-acoloșa. Can’ o văd așa vrenică, mă pun și io să spăl nește vasă, mai încolo de ia.Spăl io, spăl, can’... văd lângă chivetă nește plăcințăle de-lea , mama, de-ț’ lua oichii. Și mirosa elea, să-mi vină rău, că nu mai mâncasăm de amiaz’. Pun io mâna pe furiși pe plăcințâca aia de deasupra, ca ierea
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin' tigăi, zornăia de zor pe-acoloșa. Can’ o văd așa vrenică, mă pun și io să spăl nește vasă, mai încolo de ia.Spăl io, spăl, can’... văd lângă chivetă nește plăcințăle de-lea , mama, de-ț’ lua oichii. Și mirosa elea, să-mi vină rău, că nu mai mâncasăm de amiaz’. Pun io mâna pe furiși pe plăcințâca aia de deasupra, ca ierea sângură, alelante
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
degete de cretă, pește vânt, scriind scrisori cu dangăt de pământ Și tu adormi, să poți să te mai minți ca-n colbul vieții, răscoliți de nori, părinții întorc timpul, rând pe rând, și apa din izvoare, așteptând să-și spele părul veșted de ninsori. Ei vin plecând și pleacă nevenind în pasca aburita, în liniștea de ieri când mirosea a mama, mai mult ca nicăieri, când mirosea a tata, ... Citește mai mult Se coace grâul pe sub amintiri,se face fum
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ca rană îi mai simțicu degete de cretă, pește vânt,scriind scrisori cu dangăt de pământSi tu adormi, să poți să te mai mințică-n colbul vieții, răscoliți de nori,părinții întorc timpul, rând pe rând,și apa din izvoare, așteptândsă-și spele părul veștedde ninsori.Ei vin plecând și pleacă nevenindîn pasca aburita, în liniștea de iericând mirosea a mama, mai mult ca nicăieri,cănd mirosea a tata, ... XXVIII. UN TANGO TOT MAI LIN..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1556
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
dragostea ca ceară, că ploile veștede. Cum de nu am știut mai demult cum de nu am înțeles că nimic nu e pururea? Nimic, nici aceasta dovadă că suntem, nici numele pe care ni-l șterge nisipul, apa mării, sarea spălându-ne. Dumnezeu știe câte licori am băut, ce otrăvuri ni s-au turnat în cuvânt ... Citește mai mult Asculți? Zăpezile cad peste mineca iedera stinsa,învăluindu-mă mult,ca un decembriedin care nu se mai pleacă. Se vindecătimpul. Timpul mă
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
datora caracterului capricios al Babei Dochia. Legendele despre Babă Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o înfățișează că o babă ce avea o nora, pe care o năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe nora o ajută un înger. Îi dă o floare albă și îi spune să spele lâna cu ea. Babă Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe nora o ajută un înger. Îi dă o floare albă și îi spune să spele lâna cu ea. Babă Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvară pentru că-și văzuse nora cu floarea în mână. Ea își pune 9 cojoace de blană și urcă cu oile la munte. Acolo este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
care o poate face Constantă Roterdamm-ului) și duplicitatea cancelăresei Merkel, care pare că se distrează nebăgându-l în seamă pe consângeanul sau Iohannis @ În timpul deplasării coloanei oficiale s-a repetat incidentul ” Gigină”, un motociclist alunecând și răsturnându-se pe asfaltul spălat cu apa murdară din Dâmbovița. Din fericire a scăpat nevătămat, dar asta nu înseamnă că procurorii DNA vor sta cu mâinile în sân...@ Hollande a vizitat laserul de la Măgurele (realizat în parteneriat) și nouă fabrică de elicoptere Airbus de la Ghimbav
Ce s-a mai întâmplat în această săptămână? Hai să răsfoim ziarele şi să revedem ştirile. [Corola-blog/BlogPost/93626_a_94918]
-
în toate grupurile; dintre tineri și bătrâni, bărbați și femei, morți și vii.” Voi aduce câte o exemplificare din cultura țărănească, a celor trei etape amintite: A) Ritual de separație: tânăra care a împlinit 14 ani, la Sân’Toader își spală pentru prima oară părul cu ierburi mirositoare, se piaptănă cu cărare pe mijloc (Ardeal) sau cârcei pe frunte (Banat) pregătindu-se pentru intrarea în horă. Treapta nubilității în ordine socială, o conferă sacrul horal. Odată cu intrarea în horă, fetei i
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
Mai toate marile intersecții din orașe sunt dotate cu cerșetor. Înainte câte unul iți mai spală parbrizul cu de-a sila, mai oferea un serviciu, o binecuvântare izolată între două înjurături discrete. Criză mare, înainte îți cereau un bănuț, acum cer un leu. Din când în când câte un întreprinzător privat vine cu un carnet soios
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93646_a_94938]
-
fata aceasta, abea angajată, care azi-mâine se va pomeni cu un prunc de întreținut. Îi spuse: - Treci mai târziu pe la mine. Fata îl privi cu o anume teamă, dar nu zise nimic. Când s-au mai rărit clienții, și-a spălat mâinile și a bătut la ușa domnului director. Secretară, una Nina, voia s-o oprească, dar era prea târziu. - Am venit zise, cu o voce stins și înțepeni lângă clanța ușii. M-ați chemat. - Da, da, spuse directorul, haide, apropie
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
1739 din 05 octombrie 2015. ridică-te din pat că-ți culeg străinii via și începând de astăzi lucrezi cu veșnicia ușile ți-au fost deschise rămâne doar să ieși, să-ți iei din cui sumanul, să intri-ntre plăieși spală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersul nevoie e de tine să sprijini universul pune-n cui căscatul, nu mai prinde muște că vin hăitașii iernii și-s gata să te împuște nu mai bate câmpii, nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
iar putere, Florile de mucegai Cer parfum nou să le dai! Tânguirea stă de pază E orbită de o rază..., Ceasul zilei numărat, Nu e om fără păcat! Dar cu flacăra credinței Primim crucea biruinței, Prin izvoarele de lacrimi Ne spălam mereu de patimi. Drumu-i greu și noduros, Dar e cerul luminos, Când treci valea cea de plângeri Îți cresc aripi ca de îngeri... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Aripi / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549
ARIPI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377166_a_378495]
-
strălucirea spiritului și eliberându-l de întunericul apăsător al materiei: „Strivit zăceam sub scoarța humii în bezna pururi blestemată, Și plin de lut duceam robia în miezul stâncilor bătrâne, Când mâna Ta m-a scos de-acolo și m-a spălat de orice pată În apele eternității ca pe un diamant, Stăpâne!...” Șlefuindu-i ființa prin suferință, l-a înzestrat pe om cu facultatea de a împrăștia raza divină aprinsă într-însul: „Curând apoi chemași asupra-mi tăiușul aspru al durerii
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
mama, Printre lacrimi, toți o cheamă, Plâng săracii după pâine, Nu știu ce vor face mâine, Plâng bogații, vor mai mult, Viața lor e un tumult, Plâng actorii într-o dramă, Careva să-i bage-n seama, Plâng bătrânii de mult dor, Spălând rufe la izvor, Plâng bolnavii de durere, Prin spitalele-n cădere, Plâng soldații printre rânduri, Mulți sosind acasă-n scânduri, Plâng politicienii-ntruna, Limba lor fiind doar minciună, Plânge Domnul la răscruce, Pentru toți murind pe cruce, Lacrima din ochiul
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
mama,Printre lacrimi, toți o cheamă,Plâng săracii după pâine, Nu stiu ce vor face mâine,Plâng bogații, vor mai mult,Viața lor e un tumult,Plâng actorii într-o dramă,Careva să-i bage-n seama,Plâng bătrânii de mult dor,Spălând rufe la izvor,Plâng bolnavii de durere,Prin spitalele-n cădere,Plâng soldații printre rânduri,Multi sosind acasă-n scânduri,Plâng politicienii-ntruna,Limba lor fiind doar minciună,Plânge Domnul la răscruce,Pentru toți murind pe cruce,Lacrima din ochiul
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Luați și voi clopoțelul și ziceți Câțu-Mâțu! Agitând clopoțelul, surorile mele începeau să strige fermecatele versuri: „Câțu-Mâțu,/Două ouă-ncondeiete,/ Puse bine pe perete...Mama le săruta și le aducea un coșuleț cu ouă. Și toată lumea era fericită. Vineri, mama ne spăla, ne-mbrăca frumos și ne spunea: -Hai! Acum mergem la biserică să treceți pe sub masă! Când ieșeam pe uliță, toate drumurile erau pline de mame cu copiii primeniți, pe care-i duceau la biserică. Pe drum, înainte să ajungem la
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
am pus întrebări de ce făceau părinți mei așa. Știam că așa trebuie să fie și toate acele zile pline de farmec și mister îmi produceau o continuă stare de fericire. Dar sărbătorile Paștelui? Dimineața când ne sculam, începea mama: hai, spălați-vă pe ochi ca să luați „paști”! La streașina bucătăriei, sub prispă, agățat într-un cui, un pahar învelit cu un ștergar sau o batistă mare, înflorată, era plin cu „paști” (vin cu bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
spălați-vă pe ochi ca să luați „paști”! La streașina bucătăriei, sub prispă, agățat într-un cui, un pahar învelit cu un ștergar sau o batistă mare, înflorată, era plin cu „paști” (vin cu bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam și ne îmbrăcam frumos, ne închinam fiecare în liniște deplină și tata ne dădea la fiecare câte o linguriță de „paști”. Era un moment plin de mister, când simțeai cu tot sufletul sacralitatea acelui ritual. Apoi, cu ochii sticlind de
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
de bani și i-l aruncă în valiză. ,,Grația, grația...” -repeta străinul cu valiza în mână, coborând scările primăriei. Sergentul puse capul în jos urmărind pe străin cum coboară și tăcu minute în șir, închinându-se la Dumnezeu că-și spălase sufletul de toate necurățeniile pe care i le adusese acei bani, de toate gândurile rele și de visele prin care trecuse. Când ridică ochii, Praporică tot acolo era, nu-l luase nimeni, sta pe gard agățat ca o brezoaie pusă
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
cărări lungi să pornească, grăbite după mâncare. Păsări înapoi să vină din meleaguri însorite, să-și refacă sub streașină, cuiburile regăsite. Cine-n astă zi muncește, scump va plăti păcatele că, prin boală pătimește. Zăcând patruzeci de zile. Nu se spală, nu se coase, nu se țese, nu se toarce că, șarpe de lângă case, pagubă-n vite-i va face. Când dezghețat e pământul, se-nsămânțează legume: ceapa, varza, usturoiul... că, vor face roade bune. Bătrânii toarnă puțin vin la rădăcină
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
mama sa de față și nu știa în ce împrejurări o cunoscuse chirurgul, văzând cât arată de bine femeia. Părăsind strada principală, la prima intersecție au oprit un taxi și în zece minute erau în fața vilei. Maria era în bucătărie, spăla de zor zarzavatul la chiuvetă . - Doamna profesoară, aveți tot ce mi-ați spus la telefon să cumpăr și dacă nu mai aveți treabă cu mine, fug să-mi iau nepotul de la grădiniță să nu se plictisească așteptându-mă și să
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]