2,618 matches
-
spicul, îl sărută și-i spuse: «Să crească mare, să crească înalt spicul grîului! Să se înalțe spicul în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te strîngă și să te pună în hambarele sale!»”. Spicul de grîu este îngrijit și adorat, iar urările ce i se aduc sunt izbitor de asemănătoare cu cîntările noastre plugărești. După două mii de ani de la povestea cîmpenească a regelui Denel, fiu de zeu, și a fiicei sale, pare că nimic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se răspundă la întrebarea: cine e mai mare. I s-a adăugat o parte finală, stil orație, făcînd ca Dealul Mohului să capete elemente de cîntec de seceriș: Stăpîne, stăpîne Nu te prea-ntrista Că holdele-s rari, Da la spic îs mari. Dumnezeu a da Claia, găleata. Snopu felderea... Segmentul este destul de confuz dacă ar fi să-l raportăm la momentul calendaristic al muncilor agricole: grîul încă n-a crescut, seceratul n-a fost efectuat. Pe de altă parte, orația
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe mîna dreaptă. La fel: Unde ați colindatu Nu m-ați, voi, d-aflatu, Drag Fiuțul meu, Ș-alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzutu, Nu l-am cunoscutu». - «Lesne de a-l cunoaște: Ochișorii lùiu, Mura cîmpulùiu, Mustăcioara lùiu, Spicul grîulùiu, Sprincenele lùiu, Peana corbuluùiu, Tăiată-n săgeată Chiar pe mîna dreaptă»... Următorul exemplu conține semne de baladă voinicească: - «N-ați văzut Fiul meu Și alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut, Nu l-am cunoscut». - «Lesne-i de-al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tot de la lacrimă, parcă nu “dă bine”. Apoi: “N-ați văzut pe Fiul meu/ Și alui Dumnezeu?”; “Și pe alui doi umerei/ Scriși-și doi luceferei”. Uneori, parte din vers își asumă și rima: “Ochișorii lùiu,/Mura cîmpuluiu,/ Mustăcioara lùiu,/Spicul grîuluiu”. Este ceea ce ne învață Noica: “Dacă s-ar întreba cineva de ce dăm atîta însemnătate cîtorva cuvinte românești, am răspunde: pentru că aceasta „e partea noastră de cer”. Aș adăuga eu: numai pe aceasta nu ne-o poate lua nimeni. Și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de mare răspundere pentru zeiță. Asociindu-și-l pe Dumuzi, se dovedea că inițiativa pilduitoare venea de sus, de la nivelul patronatului, urmînd ca exemplul să fie preluat de totalitatea cosmică. Moartea nu mai trebuie privită ca o nimicire haotică, asemenea spicelor și animalelor strivite în devălmășie cu oamenii, cum găsim chiar și la pitagoreici; nici nu mai trebuie întîmpinată cu spaimă și pierdere de sine, ca în Legenda lui Telepinus. Experiența zeiței Inanna (-Iștar) îndeamnă la meditație, în sensul înțelegerii că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
genial (Im. Kant), ce-și justifică ființarea prin propriile ei reguli. Formele sensibile se bucură de prestigiul unicității: viziunea sofianică transpusă în metafore paradisiace; modelul ideal de frumusețe al păstorului realizat prin imagini „imposibile” („Perișorul lui, peana corbului,/Mustăcioara lui, spicul grîului”); alegoria moartea-nuntă, constituită dintr-o formă poetică „răsturnată”; eroismul gîndirii, adică „seninătatea abstractă” în fața morții. Ne aflăm, deci, într-un spațiu al paradoxurilor, specific doar capodoperei. Spunînd că Miorița este o epopee riscăm să recurgem la vocabularul romanticilor. Și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se pretează de minune la această treabă; trebuie pus porumb trei ani la rând pentru a-i modera forțele productive; dacă s-ar semăna grâu, tija ar crește prea tare; trasă de propria greutate, s-ar culca la pământ și spicul n-ar ajunge la maturitate. Îngrășământul e considerat superfluu; bălegarul nu este adunat și nu se vinde; se plătește ca să fie ridicat. Avem aceste detalii de la unul dintre oamenii cei mai importanți și mai instruiți în materie de agronomie din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
viața eroului meu. Îl lăsasem în preajma secerișului... Clipe fericite! Și eu fusesem la seceriș! Îl vedeam, îi auzeam glasul, îmi aminteam de febra plecării, apoi lungi zile sub arșiță, răsăritul soarelui care ne găsea gata de muncă în mijlocul lanului de spice, talger roșu care limpezea câmpia de urmele nopții și înfiora clipa, și care îl făcea pe tata să-și scoată pălăria și să se închine... Apoi treierișul, carele cu grâu care ne intrau în curte, numeroase, nu se mai terminau
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
la scurs și domolea focul. Cânta lin să mă adoarmă. Învelește mămăliga să fie caldă pentru când o veni tata. Își dă basmaua jos. Ce păr de aur are, cât e de frumoasă în fața oglinzii când își desface părul din spic. «Frunză verde garofiță Măi bădiță, măi Ioniță Ardă cămeșa pe tine Cum arde inima în mine, Că-s cu dor și cu oftat Iar tu stai la crâșmă-n sat. Că-s cu greu și viață amară Tu nu ieși
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Ajunge decât o singură mână întinsă... Poem optimist Îmi înfloresc coapsele cu maci și dau în pârg cireșele de iunie. Vântul de la răsărit îmi suflă în urechi cuvinte de iubire și de alintări. Văd grâul zi de zi cum naște spice, mierla îi cântă la amiezi să-i crească bobul, soarele îl transformă-n aur în luna lui cuptor iar greierii îmi cântă o iubire nouă. Simt vâlvătăi ce mi se aprind în coapse, ca focul ce arde să pregătească vatra
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
odihnă pentru sufletele voastre. 30. Căci jugul Meu este bun, și sarcina Mea este ușoară. $12 1. În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu și să le mănînce. 2. Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: "Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului." 3. Dar Isus le-a răspuns: Oare n-ați citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Cu ochi căprii, nalți mândri ca arborii de fag - În visele din somnu-mi s-adun să se îmbine, Fac nunți de patru zile și de patru nopți pline. Îmi pare-atunci că mândră Ileană Cosinzeană, Cu ochi albastre stele, blondă un spic de grâu, În mine se-ndrăgește și-ușoară-aeriană S-așază pe genunchi-mi, cunjură gâtul meu, Eu netezesc cu mâna arcata ei sprânceană, Ea ochii-ușor și-nchide, zâmbind în visul său - Ochii i-s plini de lacrimi ce nu le înțelege
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la față ca mărgăritarul, Pe albii lui umeri aripi se desfac Și luciu c-argintul îi este talarul; În mâna lui mică el ține păharul Somniei... Pe frunte-i flori roșii de mac. {EminescuOpIV 166} Cad pletele, blonde și lungi spice de-aur, Închisă-n lungi gene privirea lui stă; O cupă cu versuri, cu cifre de maur I-a-n mână Bătrânul - ca sânge de taur Un vin roșu toarnă și regelui dă. Văzând umbra albă pe negrul părete Din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cer sosite Revars-asupra-i zarea aurorii, Cu câte daruri lui i-au fost menite. I-aduc comori, viață lungă, glorii, Deasupra lui revarsă raze slabe, Din ochii lor, adînc-adormitorii. Pe părul lor - mărgăritare-n boabe - Bălaiu și moale ca și auru-n spice Scînteie-n umbră ale lor podoabe. Copilul doarme, ele fac să pice De-asupra-i flori, se pleacă să-l menească, Înconjor leagănul și-ntîia zice: "Să fii frumos și fața ta lucească, "Precum în cer e numai unul soare, "Un soare fii în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în sine Încât ar trebui un traiu de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritoriu? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, {EminescuOpIV 483} S-ar înneca de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice el... o știu - și eu ți-o zic: Privind în ochi-ți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
picioare cînd nu mai trăgeau nădejde de viață; 23. El le dă liniște și încredere, are privirile îndreptate spre căile lor. 24. S-au ridicat; și într-o clipă nu mai sunt, căci, mor ca toți oamenii, sunt tăiați ca spicele coapte. 25. Nu este așa? Cine mă va dovedi de minciună, cine-mi va nimici cuvintele mele?" $25 1. Bildad din Șuah a luat cuvîntul și a zis: 2. "Puterea și groaza sunt ale lui Dumnezeu. El face să împărățească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
la vedere și slabe la trup au mîncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup. Și Faraon s-a trezit. 5. A adormit din nou, și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe același pai. 6. Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. 7. Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Și Faraon s-a trezit. 5. A adormit din nou, și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe același pai. 6. Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. 7. Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s-a trezit. Iată visul. 8. Dimineața, Faraon s-a tulburat și a trimis să cheme pe toți magii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
nou, și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe același pai. 6. Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. 7. Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s-a trezit. Iată visul. 8. Dimineața, Faraon s-a tulburat și a trimis să cheme pe toți magii și pe toți înțelepții Egiptului. Le-a istorisit visurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe același pai. 6. Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. 7. Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s-a trezit. Iată visul. 8. Dimineața, Faraon s-a tulburat și a trimis să cheme pe toți magii și pe toți înțelepții Egiptului. Le-a istorisit visurile lui. Dar nimeni n-a putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
care erau grase. 21. Le-au înghițit, fără să se poată cunoaște că intraseră în pîntecele lor; ba încă înfățișarea lor era tot așa de urîtă ca mai înainte. Și m-am deșteptat. 22. Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, care creșteau pe același pai. 23. Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit. 24. Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
lor; ba încă înfățișarea lor era tot așa de urîtă ca mai înainte. Și m-am deșteptat. 22. Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, care creșteau pe același pai. 23. Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit. 24. Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci." 25. Iosif a zis lui Faraon: Ce a visat Faraon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
urîtă ca mai înainte. Și m-am deșteptat. 22. Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, care creșteau pe același pai. 23. Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit. 24. Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci." 25. Iosif a zis lui Faraon: Ce a visat Faraon înseamnă un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
deșteptat. 22. Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, care creșteau pe același pai. 23. Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit. 24. Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci." 25. Iosif a zis lui Faraon: Ce a visat Faraon înseamnă un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. 26. Cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
mi le-a putut tălmăci." 25. Iosif a zis lui Faraon: Ce a visat Faraon înseamnă un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. 26. Cele șapte vaci frumoase înseamnă șapte ani; și cele șapte spice frumoase înseamnă șapte ani: este un singur vis. 27. Cele șapte vaci sfrijite și urîte, care se suiau după cele dintîi, înseamnă șapte ani; și cele șapte spice goale, arse de vîntul de răsărit, vor fi șapte ani de foamete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]