2,663 matches
-
o parte, orientarea prioritară spre sectorul privat ca spațiu care oferea cele mai multe șanse de reconversie, pe de altă parte apariția unui număr mare de cazuri litigioase legate de redefinirea frontierelor dintre „politic” și „public”: procese privind responsabilitatea membrilor Biroului Politic, spionii Stasi, procesele legate de respectarea dreptului la muncă, punerea În discuție a responsabilității intelectualilor etc. Nouă conjunctură a permis elaborarea de noi strategii individuale și colective În raport cu PDS, partid În care se regăsesc majoritatea foștilor membri ai școlilor de partid
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
serviciile secrete”, confundînd În mod simptomatic Verfassungsschutz, serviciul de protecție a constituției vest-germane, cu Bundes-Nachrichten-Dienst, serviciul de spionaj extern. Asemenea altor foști cetățeni ai RDG, deveniți peste noapte și împotriva voinței lor cetățeni ai Germaniei reunificate, se consideră supravegheat de spionii unui stat străin, a cărui legitimitate refuză să o recunoască. Este singura persoană căreia am decis să-i omit numele, deoarece se temea că transcrierea afirmațiilor ei să nu-i aducă neplăceri. Arbeits-Beschafungs-Maßnahmen, posturi cu durată determinată, create pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
für Ökonomie din Berlinul de Est În anii 1980, a fost viceprim-ministru În Guvernul Modrow (1989-1990), deputat PDS În Bundestag din 1994. Ultimii fiind mai discreditați decît primii, deoarece nu li se recunoștea un statut profesional. Este și ce distingea spionul În misiune În străinătate, În situație de risc, de spionul din interior, turnător disprețuit. Nina Andreevna a fost o ziarista sovietică opusă deschis politicii lui Gorbaciov, În a doua parte a anilor 1980. Liderii partidului renovat (PDS) se aflaseră În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost viceprim-ministru În Guvernul Modrow (1989-1990), deputat PDS În Bundestag din 1994. Ultimii fiind mai discreditați decît primii, deoarece nu li se recunoștea un statut profesional. Este și ce distingea spionul În misiune În străinătate, În situație de risc, de spionul din interior, turnător disprețuit. Nina Andreevna a fost o ziarista sovietică opusă deschis politicii lui Gorbaciov, În a doua parte a anilor 1980. Liderii partidului renovat (PDS) se aflaseră În fața dilemei de a condamna trecutul său de a menține o
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care era ritmul acelei microgarnizoane. Vom încerca, apoi, să identificăm anumite acțiuni ce puteau fi considerate semne premergătoare a ceea ce urma să se întâmple în decembrie. În anul 1989 au fost anumite evenimente (achitarea datoriei externe, acuzarea publică a unui spion, parada militară de la 23 august), însă vom încerca să ne amintim dacă au apărut anumite schimbări în viața microgarnizoanei care să fi anunțat mișcările din decembrie. După ce vom prezenta toate acestea, vom vorbi mai în amănunt despre zilele Revoluției și
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
fost condamnat la moarte pentru spionaj în favoarea serviciilor străine. În astfel de cazuri, aveați instruiri, aveați informări? M. M.: Absolut nimic. S. B.: Cu toate că a fost un caz pe care regimul l-a scos în față: "Iată, am prins un spion!" N-ați avut niciun fel de prelucrare? M. M.: Nimic. S. B.: Probabil astea erau informări doar pentru trupele de Securitate de la Interne. M. M.: Nu-mi dau seama pentru cine dar, la unitățile operative, nu aveam asemenea date. Cred
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
alții veniți din altă parte, și iar ne-am amestecat. Acolo pe secția a II-a am avut un prieten foarte bun, tot de la București, un preot romano-catolic, Cojar Matias, de loc din Bucovina. El a fost schimbat cu un spion comunist român, și atunci l-a’ eliberat din închisoare și i-a’ dat voie să meargă în Germania, și pe spionul ăla să vină înapoi în România. În condițiile astea a reușit să plece. Nenorocirea a fost că eu, după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bun, tot de la București, un preot romano-catolic, Cojar Matias, de loc din Bucovina. El a fost schimbat cu un spion comunist român, și atunci l-a’ eliberat din închisoare și i-a’ dat voie să meargă în Germania, și pe spionul ăla să vină înapoi în România. În condițiile astea a reușit să plece. Nenorocirea a fost că eu, după ce am ieșit de la pușcărie, i-am trimis o scrisoare și mi-a venit răspuns că a murit într-un accident de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o avut. Noi am fost băieți tineri și l-am privit pe el ca un om bătrân... A vorbit perfect ungurește pentru că între anii ’40 și ’44 el a stat in Budapesta și a fost șef la un grup de spioni care au spionat pentru România. Securitatea de atuncea așa a chemat... „crimer haritok”. Ei au fost descoperiți și... Almașan baci, dacă a fost șeful, a fost condamnat la moarte. Și înainte de executare cu două zile... România a schimbat războiu... Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fie prinși. Fratele meu a venit în iulie ’53 și în august deja i-o descoperit, că deja era’ alarmați și toată țara era împânzită de securiști care-i căutau... Da’ această tabără a americanilor, erau infiltrați o mulțime de spioni de-ai comuniștilor, mai ales ruși, și știți cum îi, că nu-i poți depista și ei trimiteau toate informațiile, și în țările respective se știa cine-o fost parașutat și erau căutați peste tot. Au fost parașutați noaptea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
singurul care-a știut locul a fost fratele meu, nici pilotul n-a știut. Numai când au ajuns deasupra locului respectiv, abia atunci i-o spus fratele meu să-i lanseze. Asta că ei au prins de veste că sunt spioni între ei, dar nu-i puteau depista, și deci numai fratele meu singur o știut secretul. Îi căutau înnebuniți, știau că prin regiunea asta e, dar nu știau unde anume... Și Gavril Pop ăsta din Pir avea o soră la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
spionajului. Montajul dramatic al lui Baranga răstoarnă polaritatea mitului și apare ca o operă demonologică, ca atâtea ale epocii. Statele Unite sunt o cetate a rapacității, bigotismului și suspiciunii. Șarjată și butaforică, umanitatea americană a lui Aurel Baranga anticipează colonia de spioni și sabotori capitaliști din filmele polițiste ale anilor 1970. Prezența tentaculară din Cântecul libertății, domnul Pepper, are conturul reptilian al unui prădător. El este samsarul de pe Broadway, omul în mâinile căruia se adună toate firele. Agitat și ubicuu, el este
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ocupației sovietice, când partidul trece în prim-planul vieții politice cu susținerea la scenă deschisă a armatei de ocupație. Și în Șoseaua Nordului, și în Facerea lumii, acest sprijin determinant, care a asigurat reușita politică a minusculului partid populat cu spioni, agenți de influență, alogeni etc., devine aproape invizibilă. În 1958, Gheorghe Gheorghiu-Dej obținea de la Hrușciov retragerea armatelor sovietice de pe teritoriul României, astfel că Șoseaua Nordului marchează, în 1959, o distanțare discretă față de Rusia Sovietică. 1964 este anul care marchează o
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Da, tovarăși !.. a venit ceasul răspunderii... Iuliu Maniu să răspundă pentru actele de spionaj, de instigare la război civil... și pentru complot împotriva Statului !”, răcni activistul din tot plămânul. „ Huooo !.. Huooo !”, o explozie de huiduieli izbucni din pieptul mulțimii. ”Jos spionul... jos Maniu !.. Huooo !.. Huooo..!”. Piața fierbea... dădu în clocot de ură... O ură care creștea tot mai tare de la o clipă la alta. "Cri-mi-na-lii... cri-mi-na-lii !, scanda piața într-un glas. Tră-dă-to-rii !.. La moarte... la moarte !.. Hoții.. hoții !” ocări și batjocuri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Miniștri, Chivu Stoica, grațierea lor de către Prezidiul MAN al RPR sau rejudecarea procesului, deoarece, În baza dispozițiilor Decretului nr. 199/1950, au fost și sunt condamnați dușmanii Învederați ai regimului de democrație populară, respectiv elementele fasciste, legionare, trădători de patrie, spioni, cei care uneltesc Împotriva securității statului etc. ș...ț Cadrele respective, când au săvârșit faptele ce li se impută, nu au făcut acest lucru cu intenția de a primejdui securitatea statului. Alte motive pentru care Drăghici cerea clemență se refereau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
pus sub semnul Întrebării dreptul Kremlinului de a stabili strategia PCdR. Disputa dintre cele două tabere a avut drept cauză ambițiile personale legate de obținerea dominației În partid. Emisarii Moscovei, Emil Bodnăraș (ucrainean de origine, ofițer de carieră, a devenit spion sovietic și a dezertat În URSS În perioada 1932-1934; Întors În România la mijlocul anilor ’30, a Îndeplinit diferite misiuni pentru spionajul militar sovietic, a fost Închis la Doftana și Caransebeș În perioada 1934-1942, devenind un apropiat al lui Gheorghiu-Dej) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
pe care trebuia să le aibă niște oameni de treabă. Și, deodată, toți aveau figuri extrem de dubioase. Că se găseau cam sluți și cam murdari n-ar fi fost nimic. Dar cine nu avea cap de delator avea cap de spion străin, iar cine până atunci avusese o față de mocofan din Bărăgan avea dintr-odată cel mai odios cap de terorist arab. „Păi, ce mare lucru, dom’le - a zis făcând-o pe specialistul în treburile Serviciilor Secrete domnul Ceapă -, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
om ca și tine, îl vezi la piață cu căruciorul și seara, ca toată lumea, la o bere, iar când colo el e colonel deghizat în om al muncii de la bloc“. Locatarii au dat din capetele lor cu mutre de turnători, spioni, teroriști și sabotori și, brusc, și-au dat seama că vreo câțiva, nu numai de la scara 6, ci și de la celelalte scări, aveau burți și priviri bănuitoare, de colonei de Securitate la pensie ori încă activi. Asta însă doar până pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se ia, mă, fraierilor, ci și tinerețea. Ce noroc pe mine să obosesc muncind ca la douăzeci de ani. Cât despre bere, nici o problemă, beau și arabii. Doar că religia le interzice alcoolul, și atunci o taie cu whisky“. Un spion la scara B Despre domnul Nuțu tot blocul știe că e spion. Probabil că, la serviciu, felul său de a fi, sobru și absent, contează drept o calitate. Nu și în bloc, unde locatarii așteaptă altceva de la un spion. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
obosesc muncind ca la douăzeci de ani. Cât despre bere, nici o problemă, beau și arabii. Doar că religia le interzice alcoolul, și atunci o taie cu whisky“. Un spion la scara B Despre domnul Nuțu tot blocul știe că e spion. Probabil că, la serviciu, felul său de a fi, sobru și absent, contează drept o calitate. Nu și în bloc, unde locatarii așteaptă altceva de la un spion. În nici un caz să-l vadă plecând ca toată lumea dimineața devreme, cu pardesiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Un spion la scara B Despre domnul Nuțu tot blocul știe că e spion. Probabil că, la serviciu, felul său de a fi, sobru și absent, contează drept o calitate. Nu și în bloc, unde locatarii așteaptă altceva de la un spion. În nici un caz să-l vadă plecând ca toată lumea dimineața devreme, cu pardesiul lui bleumarin din dotare și cu geanta diplomat în mână, și întorcându-se seara târziu, cu aerul indiferent al omului care nici n-a plecat. Care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ceva acasă și, dacă tot s-a întors, nu mai pleacă. Asta a făcut toată viața și domnul Coteț, administratorul: a cărat o geantă de la birou acasă și de acasă la birou. Și atunci care mai e deosebirea dintre un spion și un contabil? Nu numai locatarii din M 8 știu că domnul Nuțu e spion, ci și prietenii acestora din cartier. „Ce vă mai face spionul?“, întreabă ei pe bună dreptate, iar domnul Coteț se enervează și răspunde într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
viața și domnul Coteț, administratorul: a cărat o geantă de la birou acasă și de acasă la birou. Și atunci care mai e deosebirea dintre un spion și un contabil? Nu numai locatarii din M 8 știu că domnul Nuțu e spion, ci și prietenii acestora din cartier. „Ce vă mai face spionul?“, întreabă ei pe bună dreptate, iar domnul Coteț se enervează și răspunde într-un mod care, la o adică, s-ar putea să-l coste: „Arde gazul!“ Domnul Coteț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acasă și de acasă la birou. Și atunci care mai e deosebirea dintre un spion și un contabil? Nu numai locatarii din M 8 știu că domnul Nuțu e spion, ci și prietenii acestora din cartier. „Ce vă mai face spionul?“, întreabă ei pe bună dreptate, iar domnul Coteț se enervează și răspunde într-un mod care, la o adică, s-ar putea să-l coste: „Arde gazul!“ Domnul Coteț are un motiv serios să fie afectat de discreția domnului Nuțu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Nuțu, însă nu l-a luat la rost și nici n-a fost indiscret. I-a zis doar atât, și oarecum confidențial: „Salut, colega!“. Domnul Coteț n-a fost foarte încântat de tonul cu care i-a dat de înțeles spionului că pentru el meseria de spion nu mai avea de mult nici un secret. Domnul Coteț pusese în acel „Salut, colega!“ 30% ironie, 15% superioritate profesională, 18% sentimente antidemocratice, 13% invidie sinceră, 4% teamă de necunoscut și 25% necaz pe om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]