2,082 matches
-
cazul branhiilor, până la 100,793 µg ADN/100 mg țesut în cazul ficatului. Această dinamică este ilustrată în figura numărul 34. 150 102,89354 32,146 100,7935 79,39004 93,9737 0 20 40 60 80 100 120 branhii splină ficat mușchi rinichi Țesut µg ADN/100mg țesut Fig. 34 Reprezentarea grafică a valorilor medii ale cantităților de ADN total Nu în același mod variază intervalele de variabilitate. Acestea se pot grupa astfel: branhiile, splina și ficatul prezintă intervale relativ
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
60 80 100 120 branhii splină ficat mușchi rinichi Țesut µg ADN/100mg țesut Fig. 34 Reprezentarea grafică a valorilor medii ale cantităților de ADN total Nu în același mod variază intervalele de variabilitate. Acestea se pot grupa astfel: branhiile, splina și ficatul prezintă intervale relativ asemănătoare, demonstrând o mare variabilitate individuală, pe când intervalul de variabilitate al țesutului muscular se aseamănă cu cel al țesutului renal, ambele ilustrând o variabilitate individuală redusă. 0 20 40 60 80 100 120 140 160
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
ficatul prezintă intervale relativ asemănătoare, demonstrând o mare variabilitate individuală, pe când intervalul de variabilitate al țesutului muscular se aseamănă cu cel al țesutului renal, ambele ilustrând o variabilitate individuală redusă. 0 20 40 60 80 100 120 140 160 branhii splină ficat mușchi rinichi Țesut µg ADN/100mg țesut Fig. 35 Intervalele de variabilitate ale cantităților de ADN total pentru cele 5 tipuri de țesut. 151 Compararea cantităților de ADN decelate în țesuturi indică activitatea metabolică mai intensă a unora dintre
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
rinichi Țesut µg ADN/100mg țesut Fig. 35 Intervalele de variabilitate ale cantităților de ADN total pentru cele 5 tipuri de țesut. 151 Compararea cantităților de ADN decelate în țesuturi indică activitatea metabolică mai intensă a unora dintre acestea (ex. splină, rinichi, ficat), decât a altor țesuturi (cazul țesutului muscular sau al branhiilor). Analiza comparativă a cantității de ADN total, la crapul Topless, comparativ cu două dintre formele parentale. Intrucât simpla prezentare a valorilor ADN-ului total în diferite tipuri de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
fiecare lot de crap. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul nr. 21. Tabel nr. 21. Valorile medii ale cantității de AND total (µg ADN/100mg țesut) Cyprinus carpio Țesut Podu Iloaiei Ineu Topless Branhii 79,39004 107,68 161,443 Splină 93,9737 152,211 183,835 Ficat 100,7935 111,77 172,159 Mușchi 32,146 68,461 68,812 Rinichi 102,8935 123,35 147,505 152 79,39 93,973 100,793 35,146 102,893107,68 152
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
8935 123,35 147,505 152 79,39 93,973 100,793 35,146 102,893107,68 152,211 111,77 68,46 123,35 161,443 183,835 172,159 812 147,505 0 50 100 150 200 branhii splina ficat muschi rinichi P. I. I. T. Fig. 36 Reprezentarea grafică a valorilor medii ale cantității de ADN total, la cele trei varietăți de crap de cultură. Remarcabil este faptul că, în funcție de cantitatea de acid nucleic calculată, în toate cele
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cantitate mai mare de proteină în carcasă și organe, rezistență față de agenții endo și ectoparazitari în condițiile lipsei totale a învelișului solzos, o secreție mai abundentă de mucus pentru protecție față de factorii de mediu, cantități mai mari de ADN în splină, un număr mai mare de alele transferinice la puietul de 187 o vară, prezența pliurilor dermice care măresc suprafața tegumentară. Pe parcursul activității de cercetare și de producție desfășurate în baza proprie, doctorandul a avut o serie de contribuții personale remarcabile
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cunoștință până a doua zi, 21 mai, când deschide ochii și află că fusese operat. În cadere îi plesnise abdomenul și pierduse mult sânge de la Ticvunul Mare până la Oravița. S-a crezut inițial că este vorba de o rupere de splină, dar nu a fost așa. Organele interne erau intacte, în schimb avea umărul rupt și câteva coaste. Nu mai putea să miște sub nici o formă și trebuia să stea în liniște. În aceeași zi primește două vizite prevestitoare de rău
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
denumiri și caracterizări ciudate, inspirate, după cum spune el, de „spiritul lui Sydenham”. Folosind metoda botanică, el definește: „diabetul englez” (în care mirosul, culoarea și gustul urinei sunt ca ale mierii), „diabetul isteric”, „diabetul artificial” (produs la câine prin ligaturarea vaselor splinei), „diabetul cauzat de vin”, „diabetul artritic” și „diabetul febril”. Prima categorie („diabetul englez”) se referă la descrierea gustului dulce al urinei de către Thomas Willis în 1673. Această informație a fost preluată din lucrările lui Thomas Sydenham (1624-1689), așa-zisul „Hipocrate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
la grande piqure”). Ulterior, au existat numeroși susținători ai rolului componentei nervoase în geneza diabetului. Pancreasul a fost unul dintre organele puțin studiate în vechime. Tradițional, se considera că el are rolul de a umple spațiul gol dintre ficat, stomac, splină și rinichi. În timpurile mai apropiate, descoperirile anatomice, precum descrierea canalului pancreatic de către Wirsung (1600-1643) sau descrierea structurii histologice a pancreasului de către Langerhans (1847-1888), nu au fost în nici un fel legate de diabet. Cel ce avea să facă legătura dintre
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
nivelul arterei femurale comprimate cu stetoscopul), - semnul Mayne (scăderea cu peste 15 mmHg a presiunii diastolice la ridicarea membrului superior față de poziția standard), - semnul Rosenbach (ficat pulsatil), - semnul Mueller (uvula pulsatilă), - semnul Becker (pulsații ale arterei retiniene accentuate), - semnul Gerhard (splină pulsatilă). Recent a fost precizată valoarea semnelor obținute la examenul obiectiv în evaluarea clinică. Deși un suflu diastolic precoce a fost considerat crucial pentru diagnosticul IA, pentru mai mult de un secol o varietate de semne fizice cunoscute ca eponime
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
cutanată sternopubiană cu sternotomie. Prima intervine echipa toracică izolând aorta, venele cave, venele brahiocefalice și arterele pulmonare. Echipa care lucrează intraabdominal va identifica pe rând elementele pediculului hepatic, trunchiul celiac, vasele mezenterice superioare și vena mezenterică inferioară, iar după mobilizarea splinei și a pancreasului va pune în evidență ureterele și vasele renale. Se administrează sistemic 10.000 20.000 U.I. de heparină, apoi se canulează aorta deasupra arterelor iliace, vena cavă inferioară sub venele renale și vena mezenterică inferioară; dacă
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
perfuzarea in situu a organelor intraabdominale cu o soluție de răcire și de conservare. În abdomen se va începe cu recoltarea ficatului, apoi se continuă cu prelevarea rinichiului cu ureterul proximal și a blocului constituit dintrun segment duodenal, pancreas și splină. În final se vor recolta diverse țesuturi (os, tendon, cornee etc.). 18.3.2. CONSERVAREA EXTRACORPOREALA A ORGANELOR SI TESUTURILOR Conservarea organelor trebuie avută permanent în vedere deoarece înainte de recoltare, pe parcursul prelevării sau în timpul transportului se pot produce leziuni morfofuncționale
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
cellular free grafts). Allogrefele au dobândit un foarte larg domeniu de aplicabilitate în care sunt incluse corneea, pielea, cartilagiul, fasciile, tendoanele, osul, dintele, nervii, arterele, venele, tiroida, paratiroida, țesutul adrenal, glanda pituitară, ovarul, testiculele, măduva osoasă, țesutul hematopoetic, țesutul limfatic, splina. Din punct de vedere clinic allotransplantele pot fi: grefe libere temporare (grefele de piele sau transfuziile sanguine); grefe care se constituie ca „suporturi” temporare până când se regenerează țesutul gazdă (os, cartilagiu, tendoane, fascii, nervi); grefe permanente libere (independente) structural (cornee
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
faza de experiment clinic. Tehnica descrisă de cercetători constă în injectarea intracanalară de colagenază pentru distrugerea sistemului ductal și separarea țesutului insular de pancreasul exocrin prin centrifugare. }esutul insular obținut este injectat în ficat prin vena portă, mai rar în splină sau subcapsular în rinichi. Fiind foarte imunogen transplantul pancreatic insular necesită un tratament imunosupresor energic și susținut. Ca alternative de scădere a imunogenității au mai fost descrise culturile tisulare, radioterapia cu UV, O2 la presiune crescută, încapsularea țesutului în membrane
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
mirosurile urâte fac rău la organism. De aceea trebuie să ne ferim de mirosurile urâte. Gura folosește la mâncat, la vorbit și la simțul gustului. Ure chile folosesc la auzit. Trunchiul apără organele interne. Acestea sunt: inima, plămâ nii, ficatul, splina, stomacul, intestinele, rinichii și vezica urinară. Stomacul ajută la digerarea alimentelor. Alimentele bune se duc în sânge, iar alimentele rele sunt eliminate prin scaun. Ficatul 100conține rezerva de zahăr a organismului. Plămânii ajută la respirație. Inima este ca o pompă
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
1994." Articolul 6 litera A i) 11 se completează cu litera c), care va avea următorul cuprins: "c) Organele și măruntaiele scutite de T.V.A. șunt următoarele: 1. limba (inclusiv slungul); 2. creierul; 3. inima; 4. plămânii; 5. ficatul; 6. splina; 7. rinichii; 8. măduvioarele; 9. ugerul; 10. pancreasul; 11. timusul; 12. burtă de bovine și ovine; 13. stomacul de porc; 14. matele de bovine, porcine și ovine; 15. osânza, bazării de porc, praporele (epiplon). Porțiunile comestibile rezultate din prelucrarea carcasei
DECIZIE Nr. 3 din 8 aprilie 1994 privind aprobarea soluţiilor unice referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 , modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/1993 şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 6/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109853_a_111182]
-
9% se aplică la: a) carne de animale și păsări domestice, inclusiv organe și măruntaie, vîndute în stare proaspătă, ca produse și conserve. ... Organele și măruntaiele cuprind: 1) limba (inclusiv slungul); 2. creierul; 3) inima; 4) plămânii; 5) ficatul; 6) splina; 7) rinichii; 8) măduvioarele; 9) ugerul; 10) pancreasul; 11) timusul; 12) burtă de bovine și ovine; 13) stomacul de porc; 14) mate de bovine, porcine, ovine; 15) osânza, bazări de porc, prapur (epiplon). Porțiunile comestibile rezultate din prelucrarea carcasei se
DECIZIE Nr. 5 din 10 martie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111727_a_113056]
-
sau icter neinfectios; - hepatită toxică post alcoolică sau alte substanțe cu toxicitate hepatică; - patologia obstructiva de căile biliare sau hepatită și icterul urmare a colecistitei sau angiocolitei. d) Infecțiile intraabdominale neclasificate în alte locuri (vezicula biliara și ficat - excepție hepatită -, splina, pancreas, peritoneu, cavitatea subfrenica sau subdiafragmatica și alte țesuturi intraabdominale) ... Pentru diagnostic sunt necesare îndeplinirea a cel puțin unul din următoarele criterii: Criteriul 1: Din secreția purulenta recoltata intraoperator sau din aspirat intraabdominal cultură microbiologica este pozitivă Criteriul 2: Intraoperator
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
de nutriție ........................ facies .................................... starea psihică - dispoziția ............... starea cavitații bucale ........................................... miros ................................. Diferite organe: 10.3. Aparatul respirator ....................................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... 10.4. Aparatul cardio-vascular .............................................................. ....................................................................................... 10.4. a) Puls ......................................................................... 10.4. b) Tensiune arterială ........................................................... 10.5. Aparatul digestiv ..................................................................... ....................................................................................... 10.5. a) Ficat ........................................................................ 10.5. b) Splina ....................................................................... 10.6. Aparatul locomotor .................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... 10.7. Organele genito-urinare ............................................................... ....................................................................................... 10.8. Sistemul nervos ....................................................................... ....................................................................................... 10.9. Examene de laborator .................................................................. ....................................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... 10.10. Alte examinări a) examene radiologice ................................................................ ....................................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... b) EKG ................................................................................ ....................................................................................... ....................................................................................... c) ecografie (cardiacă, abdominală, Doppler) .......................................... ....................................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... d) explorări funcționale respiratorii ................................................. ....................................................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... e) examene de laborator ............................................................... ....................................................................................... ....................................................................................... f
ARANJAMENT ADMINISTRATIV*) din 2 august 2004 pentru aplicarea Acordului dintre România şi Republica Ceha în domeniul securităţii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164628_a_165957]
-
sau icter neinfectios; - hepatită toxică post alcoolică sau alte substanțe cu toxicitate hepatică; - patologia obstructiva de căile biliare sau hepatită și icterul urmare a colecistitei sau angiocolitei. d) Infecțiile intraabdominale neclasificate în alte locuri (vezicula biliara și ficat - excepție hepatită -, splina, pancreas, peritoneu, cavitatea subfrenica sau subdiafragmatica și alte țesuturi intraabdominale) ... Pentru diagnostic sunt necesare îndeplinirea a cel puțin unul din următoarele criterii: Criteriul 1: Din secreția purulenta recoltata intraoperator sau din aspirat intraabdominal cultură microbiologica este pozitivă Criteriul 2: Intraoperator
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
a tranșării și manipulării cărnii de vânat sălbatic 1. Vânătul sălbatic va fi supus, imediat după ucidere, următoarelor operațiuni: a) vânătul sălbatic mare (piese întregi) va fi deschis și eviscerat; ... b) viscerele toracice, chiar dacă sunt detașate de carcasa, ficatul și splina, vor însoți vânătul și vor fi identificate astfel încât medicul veterinar oficial să poată face inspecția post mortem a viscerelor împreună cu restul carcasei. Celelalte viscere abdominale trebuie detașate și inspectate la fața locului. Capul poate fi detașat că trofeu; ... c) fără
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 14 februarie 2003 privind problemele de sănătate animala şi de sănătate publică referitoare la uciderea vânatului salbatic şi la comercializarea carnii de vanat salbatic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149318_a_150647]
-
al inspecției și ora estimată a uciderii. ... 3. Eviscerarea va fi efectuată fără întârzieri nejustificate, în momentul sosirii pieselor de vânat sălbatic la întreprinderea de prelucrare, cu excepția cazului prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. d). Plămânii, inima, ficatul, rinichii, splina și mediastinul pot fi detașați sau lăsați în aderenta naturală la carcasa. 4. Până la terminarea inspecției, organele și carcasele neinspectate nu vor veni în contact cu carcasele și organele inspectate deja, iar ridicarea, tranșarea sau prelucrarea ulterioară a carcasei sunt
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 14 februarie 2003 privind problemele de sănătate animala şi de sănătate publică referitoare la uciderea vânatului salbatic şi la comercializarea carnii de vanat salbatic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149318_a_150647]
-
în următoarele cazuri: ... 1. comportament anormal sau tulburări ale stării generale ale animalului viu semnalate de vânător; 2. prezenta tumorilor sau a abceselor atunci când sunt numeroase sau afectează diferite organe interne sau mușchi; 3. artrite, orhite, modificări ale ficatului sau splinei, inflamația intestinelor sau a regiunii ombilicale; 4. prezenta corpilor străini în cavități, în special în stomac și intestine sau în urină, atunci când pleura sau peritoneul prezintă o decolorare; 5. formarea unei importante cantități de gaz în tractul gastrointestinal, cu decolorarea
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 14 februarie 2003 privind problemele de sănătate animala şi de sănătate publică referitoare la uciderea vânatului salbatic şi la comercializarea carnii de vanat salbatic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149318_a_150647]
-
de experți și Laboratorul Național de Referință pentru pesta porcină clasică trebuie să existe un sistem de comunicație directă. 2. Ambalarea, transportul și asigurarea securității probelor pe timpul transportului. 2.1. Probele care conțin material viral cu mare potențial infectant (amigdale, splină, rinichi, limfonoduri, os sternal), se protejează prin închidere în cutiile de plastic cu închidere etanșă, în vată îmbibată cu soluție decontaminantă. 2.2. Probele astfel recoltate se ambalează, după individualizarea vizibilă, în cel puțin două pungi de plastic. Pe ambalajul
NORMĂ SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2003 privind Planul de Urgenţă pentru pesta porcină clasică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158355_a_159684]