4,229 matches
-
necesar să se meargă În profunzimea mentalităților și comportamentelor. Valoarea propusă a acestei abordări este orientată spre trei direcții: 1) Dezvoltare Durabilă - ecologie; 2) Knowledge Management - cunoaștere; 3) Politica de Coeziune - convergență. 1) Dezvoltarea Durabilă este obținerea acelor avantaje economice sporite, În contextul diminuării folosirii resurselor naturale. Criza actuală este un prilej de regândire a strategiei globale de dezvoltare. Devine evident că modul În care sunt folosite resursele naturale acum nu mai poate fi suportat de o planetă din ce În ce mai sărăcită de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
efortul de a Împinge mai departe o economie eficientă din punct de vedere al folosirii resurselor și reducere a emisiilor de dioxid de carbon prin deconectarea creșterii economice de la rezervorul de resurse neregenerabile, creșterea competitivității și promovarea unei securități energetice sporite. După mai bine de 40 de ani de la Declarația de la Stockholm (1972) și 25 de ani de la raportul World Commission on Environment and Development (WCED 1987), dezvoltarea durabilă este Încă o problemă de mare actualitate. În aceste ultime zeci de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
probleme și de a relua drumul spre Înalta performanță. Un specialist al cunoașterii se caracterizează prin flexibilitate, pe fondul păstrării unei minți limpezi și a unei atitudini determinate, capabil să se adapteze din mers. Prin aceste calități, se conferă șanse sporite schimbării de atitudine, mentalitate, valori necesare atingerii obiectivelor Într-un climat al schimbării. Figura 2.3.5. Ecoknowledgence (ecognosgența): cei trei factori ai schimbării În acest context, fiecare individ este la rândul său un stakeholder (persoană implicată), iar astfel se
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sau economia reală? Așadar, Europa 2020 Își propune Ținte clare și măsurabile, care urmează a putea fi atinse În perioade strict determinate: rata de ocupare a forței de muncă de 75% pentru cei cuprinși Între 20 și 64 ani; accent sporit pe crearea unei baze puternice de cercetare și dezvoltare pentru care să se aloce 3% din PIB; adoptarea strategiei de mediu „20/20/20”, adică reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față de 1990, creșterea resurselor regenerabile
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Tineretul În mișcare” - creșterea rolului Învățământului superior prin stimularea performanței și a atractivității pentru tineri, În condițiile Îmbunătățirii calității educaționale și a sporirii mobilității; 3) „O agendă digitală pentru Europa” - oferirea serviciilor În bandă largă (până În 2013) și la viteză sporită (până În 2020) - 30 Mbps sau mai mult - pentru toți utilizatorii și abonarea a mai mult de jumătate dintre gospodăriile europene la conexiuni internet de peste 100 Mbps, toate acestea În scopul de a obține beneficii sociale și economice durabile, bazate pe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
obiective prin contribuția lor la sporirea capitalului intelectual. Din perspectiva specialiștilor, rolul managerilor este de a se comporta ca un facilitator: ajută la stabilirea obiectivelor, face critici constructive, furnizează sau dirijează resursele etc. În acest sens, managerul acordă o atenție sporită membrilor grupului, asigurându-le logistica necesară, alocarea resurselor și gestionând activitățile care ar putea distrage atenția angajaților sau care chiar Îi poate demoraliza. Deoarece managerul acționează ca paznic al cunoașterii, angajații nu pot ști, de exemplu, care componente ale proiectului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
unor proiecte care să contribuie la dezvoltarea infrastructurii și, implicit, crearea de efecte de angrenare pe orizontală și verticală. Instrumentele structurale sunt mijloace de relansare economică Într-un context de recesiune prelungită, În perspectiva unei dezvoltări robuste bazate pe performanță sporită. 4.2.2. Situația alocării fondurilor europene În intervalul 2010-2013 și bilanțul Midterm La nivelul anului 2011, la care a fost făcut acest studiu, În România, experiența celor patru ani petrecuți În calitate de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, aducea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
la ceea ce se numește motivație pozitivă, iar pedeapsa Ă la motivație negativă. De asemenea, recompensa externă este asociată motivației extrinseci, iar cea internă Ă motivației intrinseci. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice, ca și practica pedagogică confirmând eficiența sporită a recompensei. Reținem, în final, că recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere diferite și în grade diverse și că, doar în măsura în care plăcerea studiului, satisfacerea curiozității, sentimentul datoriei împlinite se vor transforma în autoîntăriri eficiente (recompense interne) ale comportamentului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în situații de conflict cu cei din jur. Perioada cu frecvența maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11-14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile), cu cele caracteristice adolescenței (capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului în societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut precis și rămâne nesigur în ceea ce privește rolul său: dacă încearcă să-și afirme
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cel puțin materiile având o relație cu ea se vor sedimenta temeinic. Cea mai solidă instruire se obține atunci când tânărul își dă seama că bunurile culturale, lărgind orizontul, înlesnesc comunicarea cu ceilalți și asigură posibilități de satisfacție și adaptare mult sporite, față de acei ce privesc viața doar prin prisma avantajelor materiale care, singure, nu asigură un echilibru sufletesc. Acesta va continua să se cultive și după părăsirea școlii și se va putea bucura de trăirea marilor valori ale culturii. De aceea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
între 5 minute și 24 ore, în funcție de natura și extensiunea materialului. Această lege ne atrage atenția asupra scăderii randamentului când cineva învață „în asalt” și nu mai are timp pentru a face pauze. Va avea nevoie de un efort sensibil sporit. Repetiția poate fi organizată diferit. Materia se poate repeta global (citind textul de la început până la sfârșit și reluându-l de la început) sau se poate repeta fragmentar (împărțind materialul pe teme și efectuând repetiția pe fragmente până la asimilarea treptată a tuturor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
teoreticieni au remarcat o regresie generală mai îndelungată a performanțelor creative pe parcursul ultimelor clase primare. Printre posibilele cauze se află socializarea și schimbarea climatului școlar odată cu trecerea în alte clase, deși compensarea cu succes a efectelor crizei printr-o atenție sporită acordată comportamentului școlar evidențiază prevalența celei de-a doua cauze (Torrance și Gupta, 1964). În mod regretabil, diminuarea performanței intelectual-ideative la clasele primare mijlocii și finale a fost un subiect de cercetare prea puțin exploatat de cercetători în ultimii 20
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În cadrul monarhiei și fiind tratați astfel, ei nu primeau fonduri guvernamentale pentru finanțarea școlilor sau a altor instituții publice care foloseau limba română. Cu toate acestea, românii s-a bucurat de unele beneficii În urma reformelor de după 1867, printre care accesul sporit la educație, chiar dacă aceasta era În maghiară sau germană; creșterea participării politice și multiplicarea oportunităților economice de a se implica În activități profesionale sau antreprenoriale. În același timp, românilor li se aplicau numeroase restricții, pentru că ei erau În continuare priviți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Habsburgic. În această regiune, controlul exercitat de Biserica Catolică asupra instituțiilor de educație și cunoaștere constrângea dezvoltarea contestărilor seculare la adresa autorității acesteia. Cu toate acestea, existența unei populații urbane cu un nivel de educație peste medie și a unui interes sporit al Coroanei habsburge pentru școlile din imperiu a oferit oportunitatea dezvoltării mai de timpuriu și de o mai mare amploare a științelor naturii. Nu este o coincidență faptul că un număr important de oameni de știință și medici care s-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mendeliene, eugeniștii români au făcut de multe ori referiri la cele mai recente cercetări ale unor figuri proeminente ale mișcării pentru igiena rasei din Germania, de la Alfred Plotz până la Otman von Verschuer, Erwin Baur, Eugen Fischer și Fritz Lenz53. Atenția sporită pe care eugeniștii români o acordau acestor autori germani arată dorința lor de a urma calea deschisă de această școală eugenistă. O altă importantă sursă de inspirație pentru mișcarea eugenistă românească a fost cea din Statele Unite. La trezirea interesului pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
șeful nu-și face în întregime datoria. Nesupunerea va fi pedepsită în toate cazurile (1941, II, p. 24). Pe această viziune a ierarhiilor imuabile vine să se grefeze ideea la care aderă și Alexis de Tocqueville: puterea antrenează niște responsabilități sporite: Respectul datorat principiului autorității nu permite fixarea prin lege cu aceeași precizie a cazurilor în care trebuie pedepsiți șefii care nu și-au făcut datoria. Din această cauză, superiorul care comite un abuz e mai vinovat și mai periculos pentru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
prejudecăților noastre. * „Așa se Întîmplă mereu: În clipa cînd te apropii de sfîrșit, Începi să nu mai ai Încredere În ce ai făcut.” (H. de Balzac) Probabil pentru faptul că, pe măsură ce realizezi proiectul inițial, Îl vezi altfel, cu experiențe mereu sporite. * „Din cînd În cînd treci pe la vecini ca să-ți afli defectele.” (N. Iorga) Avem nevoie, Într-adevăr, și de un alt punct de vedere cu privire la sine, Însă trebuie să știm să luptăm cu invidiile sau admirațiile lor. * „Natura nu se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai puțin costisitoare și mai eficientă. Însă acest lucru este valabil doar în condițiile în care se ține cont de diferențele de mediu. În principal, mimetismul este generat de nesiguranță, fiind imitate organizațiile de succes sau percepute ca având legitimitate sporită. Această imitare conduce însă la sporirea legitimității, fără a se asigura însă, neapărat, eficiență. Extinderea ideii de mimetism de la organizații la spectrul instituțional a fost realizată de Claus Offe (1992) într-un articol despre design instituțional și tranziții democratice. Astfel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că aranjamentele instituționale din statele postcomuniste reprezintă copii ale sistemelor vestice care au avut succes. Offe menționează că există avantaje în a menționa copierea în locul creării propriu-zise: responsabilitate redusă, absența percepției că designerul își impune propriul punct de vedere, legitimitate sporită a instituției (Offe, 1992, p. 24). Ca urmare, apariția mimetismului nu este datorată doar nesiguranței, ci și unor strategii adoptate de actorii implicați în procesul de creionare instituțională. Izomorfismul normativ consideră profesionalizarea drept principala sursă de presiune pentru modificările instituționale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alte state socialiste sau state în curs de dezvoltare, România s-a împrumutat masiv la sfârșitul anilor ’70 în vederea finanțării propriilor programe de dezvoltare, îndeosebi în industrie. Respectivele sume erau atrase cu dobânzi atrăgătoare, dat fiind afluxul de petrodolari - venituri sporite din exportul de petrol al statelor membre OPEC, în special cele din zona Golfului Persic, în urma primului șoc petrolier (1973) - cu care se confrunta sistemul bancar mondial. Al doilea șoc petrolier (1979-1980) și majorarea ratei dobânzii de intervenție a Rezervei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Explozia în atenția colectivă a unui factor-problemă poate genera o presiune de intervenție punctuală care, în lipsa înțelegerii unui complex de factori, va duce inevitabil la un efect pozitiv minor și la abandonarea intervenției. Este bine să se acorde o atenție sporită, în orele de dirigenție, tematicii incluziunii sociale. Această intervenție însă poate avea efecte minore. Copiii care sunt expuși riscurilor de integrare socială pot să nu participe la orele de dirigenție sau, și mai frecvent, să aibă o receptivitate scăzută, la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt convinși. Studiile au arătat că primii trei ani din viața copilului sunt cruciali în evoluția mentală și socială ulterioară. Pornind de la această constatare, UNICEF din Republica Moldova a lansat un program de convingere a familiilor de a acorda o atenție sporită copilului mic: „citiți împreună cu copilul”, „jucați-vă cu copilul”, „îmbrățișați și sărutați copilul”. Se consideră că atenția acordată copilului mic este o variabilă strategică cu efecte durabile și pozitive. Este clar că în evoluția copilului vor interveni și alți factori
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lor explicativ factorii externi, ca determinanți ai s., punând accentul pe relațiile de putere neechilibrate și inechitabile dintre state, relații ce generează și întrețin decalajele dintre statele dezvoltate și cele subdezvoltate. Abordările mai noi ale fenomenului s. conferă o importanță sporită stocului de capital social și celui de capital uman, ca indicator al dezvoltării. În ceea ce privește capitalul uman, operaționalizat prin stocul de educație, importanța educației pentru dezvoltare ca funcție vitală a societății a fost postulată încă din anii ’60. Eșecul unor instituții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și unele OING prin intermediul cărora companiile transnaționale desfășoară activități caritabile sau în alte scopuri de interes general, însă fenomenul a sporit în intensitate pe măsură ce - în bună măsură, tot sub efectul acțiunii sectorului neguvernamental - companiile și-au asumat o responsabilitate socială sporită. Termenul organizație internațională neguvernamentală este problematic, din mai multe motive. În primul rând, unii autori preferă să folosească termenul mai general de organizație neguvernamentală (ONG), ceea ce sugerează o atenuare a distincției între ONG și OING și, în sens larg, între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
economiei mondiale, „delocalizarea” activităților către alt stat reprezintă o armă redutabilă pe care CTN o poate folosi împotriva statului-gazdă, atunci când acesta din urmă are în vedere adoptarea unor reglementări sau politici ce ar leza interesele de profit ale companiei. Flexibilitatea sporită a corporațiilor le asigură avantaje în negocierile cu autoritățile birocratice ale statelor: ele pot transfera ușor bani, tehnici de producție și chiar forță de muncă înspre state cu regimuri investiționale mai favorabile. De mai bine de trei decenii, studiul relațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]