1,895 matches
-
petice de platou structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor. Aceste suprafețe structurale prezintă în substrat pietrișuri și nisipuri în care apar câteva văi estompate. Pe marginile platourilor se dezvoltă văi cu aspect torențial (valea Stânei, Rotăriei, Cetățuia, afluenți pe dreapta ai râului Bahlui). Platforma Sângeap este situată între platoul Berezlogi la vest și Dealul Basaraba la sud est. Are o suprafață mare, cu o lungime decirca 6 km și o lățime de 2-3 km . Este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
est. Relieful acestei subunități este format din interfluvii sculpturale depresive din rama înaltă a Dealului Mare orientate vest-est precum Dealul Bourașu, Dealul Coasta Șurii, Dealul Cetate, iar din Culmea Holmului, interfluvii orientate est-vest, de mai mici dimensiuni (Dealul Vizuinile la Stânei, Dealul Șipotele). Spre nord, relieful este reprezentat de interfluviile sculpturale ce formează cumpăna de apă dintre râul Bahlui și Miletin (Dealul La Bolovani, Dealul Secrierului, Dealul Roșu). Suprafața acestora este modelată de procese geomorfologice actuale latente ce evoluează sub pădure
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a lupului este carnea de căprioară, elan, cerb, ren, mistreț etc., vânate În câmpiile și pădurile Întinse pe care le străbat noaptea, seara și dimineața, iar pe măsură ce vânatul se Împuținează din cauza vânatului excesiv practicat de către om, lupul dă târcoale pe la stânele și gospodăriile sătenilor pentru a răpi oi, capre și chiar cornute mari, mai puțin cai, de a căror copite se pot feri mai greu. Nu rareori, când sunt Înfometați, atacă și câinii, În mod deosebit pe cei ce hoinăresc pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câini. Aceasta denotă nu numai preferința sa irezistibilă pentru oaie, Îndeosebi, când este singur și Înfometat, dar și Îndrăzneala nemărginită pe care o manifestă chiar În prezența omului. Dacă nu sunt alertați câinii, pleacă nestingherit cu oaia În spinare de la stână. Precizăm că inteligența lupului este strâns legată de comportamentul său viclean, de modul cum comunică cu semenii săi În diferite Împrejurări și cum acționează pentru procurarea hranei zilnice. Este unanim recunoscută inteligența câinelui-lup (ciobănesc german sau cehoslovac) pe care au
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
-și Întemeia o familie, devenind și ei perechea dominantă În haita ce s-a format din descendenții lor. Aceasta este legea perpetuării la specia lupus. Sigur că În pribegia lor lupii singuratici au ajuns să se Împerecheze cu câinii de la stânele de oi și de la cirezile de vite aflate la păscut În locuri izolate, iar metișii rezultați s-au Împerecheat din nou cu lupul pribeag, contribuind astfel la formarea câinelui-lup cu trăsături dominante și izbitoare ale lupului din sălbăticie. La femelele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fără să aibă nici cea mai mică mustrare de conștiință. S-a ajuns ca oierii și păstorii de vite să apeleze În mod obișnuit și deliberat la serviciile acestui patruped, recunoscut pentru calitățile lui, și să Îl folosească la paza stânelor și a staulelor de cornute mari, cât și În gospodăriile oamenilor. Astăzi, creșterea câinelui-lup local, varietatea românească, deși nu este declarată și omologată ca rasă, este mândria țării pentru că, dintr-un animal primitiv, semisălbatic, a ajuns un câine căutat datorită
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și localitatea Dukla amintește așezarea Dioclea de lângă Podgorița din Muntenegru menționată în secolul al XII-lea. În zona montană unde se află localitatea Dukla în plină masă slavă aflăm denumiri ca Wolski Krolik, Pietrușa, Kotun Rotunda, Borșa și locurile Stâna, Volosanka, Serbovic Verbias care evocă eventual ținutul de emigrație din Bosnia de lângă râul Verbias.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
s-a făcut așa cum se arată în procesul verbal încheiat la 1 septembrie 1945, la Vatra Dornei. În acest document se consemnează că în timpul lunii august 1945, un grup de ostași sovietici, în cercetare pe muntele Giumalău, au intrat în stâna Giumalău proprietatea domnului Mazăre Spiridon de unde au ridicat cantitatea de 150 kg brânză și au tăiat o oaie grasă de 45 kg, pe care au consumat-o. Soldații sovietici n-au lăsat nicio dovadă asupra bunurilor ridicate.2 Cu pierderi
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și îl abandonează într-o pădure, "la scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor în schimbul băiatului si îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când împăratul își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, "o hore". Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori în revărsat de zori [Oprișan, II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ale căror tradiții culturale minoritare se pot afla În pericol. În fond, ca și În cazul drepturilor-creanțe, este vorba despre eficientizarea garantării drepturilor individului. Dar „este oare posibil, fără pagube grave, să punem lupul holismului colectivist particularist de pază la stâna individualismului universalist?” (Haarscher, 1996, p. 171). Ni se pare că se poate răspunde pozitiv la această Întrebare, respectiv că se poate depăși opoziția dintre libertate și egalitate. Așa cum subliniază Kervégan, „la origine, oamenii nu sunt nici liberi, nici egali ș
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
linguriță pulbere de rizomi uscați și măcinați În 250 ml apă rece; se lasă la macerat 6- 8 ore, se dă În clocot, se infuzează acoperit 10 minute și se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile. *Decoct de stevia stânelor (Rumex alpinus) preparat din 2 linguri rădăcini uscate și mărunțite la 250 ml lapte; se fierbe 10 minute, se lasă să macereze 24 ore și se bea câte1 lingură de 5-6 ori pe zi. *Decoct din semințe de struguri ajută
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sau fără examen sanitar veterinar; 3. neprezentarea la controlul sanitar veterinar a animalelor și produselor de origine animală aduse în piețe, hale, tîrguri și alte asemenea locuri, înainte de a fi puse în vînzare; 4. nerespectarea regulilor de igienă în ferme, stîne constituite și gospodării, privind igienă corporală a animalelor, mulsul, prelucrarea, transportul și valorificarea laptelui sau produselor lactate; 5. întreținerea necorespunzătoare a spațiilor de prelucrare, depozitare și valorificare a produselor de origine animală, precum și a instalațiilor, utilajelor și uneltelor de lucru
HOTĂRÎRE nr. 789 din 22 noiembrie 1991 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108072_a_109401]
-
cuminți... Și iarăși pe carul cu snopi de săcară / Veniam către casă în faptul de sară. / Și cerul era numai spuză de stele, / Și drumul gemea sub roțile grele... / Și cumpene negre dormiau la fântâni / Și focuri aprinse luciau pe la stâni. // O, Vreme trecută întoarce-mă iar / În carul de-atunci pe drumul de țară, / Și-njugă-mi iar boii de-atuncea la jug / Și varsă-mi în suflet noroc și belșug...” (Mihai Horodnic, Zile de copilărie, IV, 1, 1 februarie
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
pe 31 îl îngroapă. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT moșul tot cu băutura, dar o țin pe chef, nu pe erudiție, am 70 de ani fără unul, trei sute de oi, o bucată de caș, un borș făcut ca lumea! Aurel Alboia, stînă sub Pietrele Doamnei, am băut, căci am terminat de vîndut cașul la Suceava! cîntece, probă cu doine întregi, cu toate că îmi plac mai mult cele ardelenești, mai mult decît Sofia Vicoveanca! și de moroșeni sînt bune, răsună în vagon, priviri furișate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
beton stăpîni mai buni decît lucrurile, vrăbiile din betoane. Ora 8,10, în personalul Buzău Ghimeș, în stația Onești, ziuă cu pojghiță pe băltoace, Trotușul cenușiu, dilatările de soare pe dungi, cu mult mai teșite straturile pe coastă, fliș spintecat, stîna cu țărîna înghețată, bolovani oile, halta Trotuș frămîntare submontană, noapte și zi fac două călătorii, nesiguranță din adînc, bătaia soarelui într-un greabăn în Munții Berzunți, bate cu bruma, strălucește, fumuri divergente într-aceeași mahala, adierile le frîng năzărelile privirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
degajînd sentimentul libertății, răsturnate miturile, disponibile altele, ce este albul net, arc stricat în călătorie, lipsa de dovezi de prezent, satele integrate cîndva la exponate despuiate de codri, locomotiva 40-0078-02 tractează personalul Teiuș Deda Brașov, locomotiva împingătoare intersecția spre Bălan, stînele de brazi la păscut trec dintr-o parte într-alta, pe fundul văii prefaceri în amestec, foile verzi între foioase desfrunzite, lopeți cu tăișul în sus, e vis, dar să nu crezi că s-au adunat toate, sînt și urme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la Ocnița-Sat e Caracalul cu carul cu proști, Gabrovo la bulgari, schimbul de bancuri similare verde. Ora 11,23, în autobuzul Briceni Otaci, în autogara Ocnița, perdelele în acord cu ruginitura autobuz, galben-muștar pe izuri în fierbere, Aista-la-Otaci? aburește a stînă, cît ești țigancă tînără prinzi parfum prin țoalele neamului, la doctor! doar n-om face ca la evrei! mama, mandarina! bine că s-a aciuat la lucru! cu dosărăraia asta, dacă n-are studii superioare tot 700, da' ea 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și servicii, își lucrează singuri pămînturile defrișate hambarele -, cu ajutorul doar al fraților converși (lais) și a lucrătorilor salariați, ceea ce implică pentru ei obligația de a-și procura bani, deci de a-și vinde produsele și de a se specializa (vii, stîne). Defrișările se află la baza nașterii multor sate, orașe și tîrguri de dimensiuni variate, a căror origine transpare încă și astăzi în toponimia franceză: Villefranche ("Oraș liber"), Villeneuve, Neuville ("Orașul nou"), Bastide ("Cetatea"), Les Essarts etc. și în echivalentele sale
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa, unde în veacurile de somn aveau să se înfiripe întâiele determinante ale matricei stilistice românești" (p. 227). Refugiul românismului a fost găsit în cătunele izolate în creierii munților și în stânile ciobănești. Prin aceasta s-a configurat o constantă a spiritului românesc - refractaritatea de a păși vijelios în istorie, refuzul tentației de a face istorie, recluziunea într-o viață de tip organic. Prin abandonul istoriei și claustrarea în sine a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spusele ca susurul unui izvor, cînd răstit, cu strigăte, cu onomatopee și cu multe alte mijloace, după cum era personajul sau situația. Avea și muiere și casă în sat, dar nimeni nu l-a văzut altundeva decît în bordeiul lui de la stîna din Sărătura, sub poalele pădurii Crasnaleuca, acolo unde un pămînt vitreg reușea să nască o iarbă roșiatică și țepoasă. Stătea singur cu cele vreo 60 de oi și, cît îi ziua de lungă, cîinele îl urma peste tot și cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și de fiecare dată îi plăcea să le facă. Fiecare lucru la timpul său, dar și fiecare lingură în cuiul ei. Ceaunul de urdit avea și el cuiul lui, ros de vreme și de folosință. Totul în bordei și în stînă dovedea o îndelungată uzanță, mereu aceeași, repetată ani și ani, din timpuri biblice, de cînd era el, Dumitru Ciuraru, Ciobanul. De mult apăruseră țigările și chibriturile, dar Dumitru folosea tot punga de tutun, amnarul și iasca. Făcea țigări numai din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă cer la treburi". Maria, nevastă-sa, făcea două-trei drumuri pe săptămînă pînă la Dumitru și de fiecare dată ducea cîte o tăbîică, și la dus și la întors. Pe vreme de iarnă vizitele se răreau de tot, dar de la stînă, din bordei, ieșea regulat la anumite ore fum pe un coș făcut dintr-o găleată fără fund, semn că viața lui Dumitru curgea, curgea ca fumul, în tăcere și fără a stingheri pe nimeni... *** Era sfîrșitul vacanței și luasem în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vale, unde o pîclă subțire se așezase grijuliu, ca o pătură călduroasă, peste case, peste copaci și peste biserică, estompînd imaginea locurilor mele dragi. Privirea își lua un ultim rămas bun, rămasul bun al dezrădăcinatului. Și sub poalele pădurii, la Stîna lui Ciuraru, un sul de fum se ridica spre cer, ca o legătură între Dumnezeu și oameni. Iașul m-a înghițit, după ce m-au șlefuit înaltele sale școli, și apoi m-a aruncat într-un anonimat, de puteai să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
amîndoi și o mînuță moale și catifelată, de opt anișori, mi s-a întins ca o punte între două timpuri. Îl întreb: Puișor, aș bea puțină apă, unde se află o fîntînă pe aproape? Cea mai aproape este fîntîna de la Stîna lui Ciuraru. O luăm pe drumeagul din stînga și mai mergem oleacă. L-am luat de mînuță și am ajuns repede la fîntînă. De jur împrejur erau lanuri secerate, iar unde au fost bordeiul și stîna lui Dumitru erau două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]