1,802 matches
-
primejdie a consolidării imperialismului barbar. Credința în dezintegrarea tiraniilor, ca despre o înlănțuire istorică, poate fi o dorință destul de naivă -, dar nu trebuie să fie o politică și încă politica unei națiuni, cu marea ei tradiție de voință, hotărîre, curaj, stăruință și putere de sacrificiu, cum este America. Forțele sclaviei și ale opresiunii, forțele răului, nu vor fi niciodată învinse prin așteptare. Nu trebuie să uităm că nazismul n-a fost doborît prin așteptarea dezagregării. El a trebuit să fie distrus
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
odihna veșnică la cimitirul Eternitatea din Iași. Evocându-l, acad. Al. Zub nota: „Limpezimea privirii, fermitatea judecății, propensiunea pedagogică, în sensul larg al expresiei, erau calitățile lui cele mai evidente, puse la lucru într-un dozaj variabil și cu o stăruință ce denotă asumarea deplină a unui credo profesional și etică”. BOIȘTEANU, IOAN (1924-1993ă MEDIC VETERINAR Reputat fiziolog, profesor universitar doctor Ioan Boișteanu a fost o distinsă personalitate ce a desfășurat o valoroasă activitate didactică și științifică timp de peste patru decenii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
reprezentantul sovietelor în ședințele preliminare de la Conferința Păcii, a cerut dezarmarea imediată și integrală a tuturor statelor, cum se pot explica și tolera crimele de la Nistru? Bazându-ne pe înaltele sentimente umanitariste ale Consiliului Internațional al Femeilor și cunoscând și stăruințele Conferinței de la Geneva, pentru așezarea lumii pe temeliile păcii și ale ordinei, sperăm că intervenția noastră, va fi găsită dreaptă și se vor căuta soluții urgente pentru a se curma cu o clipă mai devreme jalea de la Nistru. Facem acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fost votată în aprilie 1932. De altă parte, D-l fost Ministru Trancu-Iași a prezentat Camerei un proiect de lege din inițiativă particulară, în scopul revendicărilor acestor drepturi. Uniunea a adresat D-lui Trancu-Iași o telegramă cu mulțumire și apreciere. Stăruința aceasta neobosită a Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor, precum și a marei Federații, a avut un succes răsunător. Toate societățile feministe, simțind o mare satisfacție pentru această favorabilă rezolvare a doleanțelor lor, au exprimat mulțumiri bărbaților generoși, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și sfântă datorie ca reprezentantă a femeilor în Sfatul Țării. Recunoscând că femeile din Basarabia au dreptate în nemulțumirile lor, am căutat să intru în legătură cu organizațiile din țară, ca să influențez asupra surorilor din Vechiul Regat de a-și pune toată stăruința în luptă, pentru câștigarea drepturilor pentru toate surorile din întreaga țară, căci numai așa recăpătăm și noi toate drepturile pierdute. Am fost la Iași, la adunarea d-lor din organizațiile feministe, unde am apelat către toate membrele, ca să facă tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în vederea că un val de aprigă apăsare dominează actual asupra acestei evoluții, în cele mai civilizate state ale Europei. Principii noi retrograde s-au răspândit contra actualului progres, făcut de femeie în ridicarea demnității sale, progres care se rezumă în stăruința a sta pe aceeași treaptă de cultură ca și bărbatul, a se bucura de aceleași drepturi, luând în schimb asupra sa aceleași datorii. Iată în rezumat deviza feminismului. Conflictul acesta s-a manifestat în timpul din urmă cu deosebire în Germania
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
consolidat datoriile eșalonate pe 25 de ani; avem bani lichizi în momentul de față: Deci, Doamnelor și Domnilor, cum vedeți am fi fost îndreptățiți să credem că anul jubiliar trebuia să ne aducă dreapta răsplată a unei munci dusă cu stăruință un pătrar de veac. Spre uimirea noastră și a tuturor factorilor obiectivi cunoscători de cauză s-a ivit o situație neașteptat de dureroasă. Ne-am supus unui ordin al Ministerului Instrucțiunii Publice dat în iunie 1934, care ne făcea cunoscut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
nenumărate, aproape în toate ziarele. S-au publicat apoi broșuri, apeluri, volume numeroase. Numai subsemnata are șase lucrări diferite în chestia feministă, publicate bineînțeles pe socoteala proprie și afară de câteva vândute în beneficiul Asociației, cele mai multe au fost distribuite gratuit cu stăruința de a fi citite. Doamnele avocate din Asociație s-au oferit să asiste gratuit la nevoie pe femeile care ar avea trebuință. S-a organizat încă de la constituirea noastră o bibliotecă cu cărți foarte interesante, pentru care s-a cheltuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
om încrezut, și pe secretarul Cibotarev, lipovean cu sufletul bun și blând ca un bunic. Era în jur de 40 de ani. Cânta la chitara acordată rusește de te minunai. Am vorbit de harnicul învățător Teofan Munteanu, directorul căminului, despre stăruințele sale culturale, dar nu știu dacă am spus că a adus un aparat de radio "Atwater-Kent" (așa s-o fi scriind?) la cămin. Cât era el de respectat în sat, era gata, gata să fie bătut de oameni. După ce a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sale întinse, datorate unor lecturi bine chibzuite, și de perfecta onestitate a caracterului său. Cît despre regina Maria, atît de plină de viață și spontană, era destul ca ea să apară pentru a reține admirația și a provoca la întrecere stăruințele celor ce voiau să obțină un cuvînt bun și o privire atentă. Abia trecută de patruzeci de ani, regina strălucea de frumusețea-i binecunoscută, luminată de ochii albaștri ce rivalizau cu safirele de pe diademă și de părul bogat, pe atunci
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și deopotrivă asupra delicatului demers ce-l presupunea restaurarea. De altfel, Lapedatu a fost primul care a cercetat și a evidențiat începuturile activității conștiente de ocrotire a monumentelor din cele două provincii și din Transilvania. Acest demers se datorează și stăruinței de a releva continuitatea prezenței românești în Transilvania. În acest sens a vizitat începând din 1904, periodic monumente (cetăți, mănăstiri, biserici), unde a surprins detaliile, etapele de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
8 iunie 1948, convocată și cu ocazia preluării de către Traian Săvulescu a Secretariatului General al Academiei, el releva rolul pe care l-a îndeplinit Lapedatu în cadrul înaltului for, precizând următoarele: ,,A ajutat Academia când s-a găsit în impas. Prin stăruința lui s-a obținut ceea ce trebuia pentru ridicarea edificiului Bibliotecii. El a stăruit și pentru realizarea construcției întregului edificiu al Academiei, după planurile ce se făcuseră, realizare pe care însă au împiedicat-o vremurile grele care au urmat”32. Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
critică bazată pe minte matură și pe cunoștințe solide, ar fi descoperit destule neajunsuri . Cum însă tocmai acestea n-au fost observate, adaugă intempestivul cărturar, am fost siliți noi înșine a ne face propriul nostru critic, îndreptând si completând cu stăruință tot ce ni s-a părut a fi necorect sau nesuficient în urma unor cercetări. El a putut constata astfel „unele erori secundare în fond, unele lacune sau prisosuri in forma și n-a ezitat să facă îndreptările cuvenite, îndepărtând în
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
ușor realizabilă, trezind cât mai mult idea de unire în masa țăranilor din Ardeal care, conștientă de originea ei aleasă își va cere drepturile sale naturale. De aceea, el bate la ușile tuturor marilor și bunilor români, și cere cu stăruință să i se dea cărți românești pentru luminarea fraților săi ținuți în întuneric de împilatori străini ai neamului nostru. Era natural să fie ascultat. Și badea Cârțan își încarcă desagii cu cărți de propagandă, le trece Carpații prin «Vama Cucului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Din cele discutate cu matale, am înțeles că sănătatea nu ți-ar permite să-mi dai o mână de ajutor, pentru a o putea publica prin Comitetul de cultură și educație socialistă din Bârlad. Este nevoie de oarecare alergătură și stăruință, pe care nu le poate realiza cu succes decât cineva din localitate; eu nu-mi pot îngădui să fac un drum până la Bârlad, unde ar trebui să pierd câteva zile și fără șanse de succes, fiind că nu cunosc pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
care au scăpat refugiindu-se de asasinii lui Hitler. Referitor la ei, „Limba e Patria“ se reduce la actul gol-goluț al unei autoconfirmări. Neînsemnând decât atât: „Încă exist“. „Limba e Patria“ însemna pentru emigranții aflați într-o străinătate fără de speranță stăruința asupra lor înșiși introdusă în propria gură. S-ar cuveni ca aceia a căror patrie le îngăduie să vină și să plece în voie să nuabuzeze de asemenea cuvinte. Fiindcă ei au un teren ferm sub picioare. Rostite de gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mare comitet urmează. În fruntea acestui comitet sunt oameni de mâna întâi a țării, precum: Lascăr Catargiu, general I.Em. Florescu, George Vernescu, Nicolae Blaremberg, Em. Protopopescu-Pache etc. etc. Nici un membru al partidului lui Ion Brătianu nu figurează. Cu toate stăruințele opozanților din vechea „opoziție unită“, guvernul nu dizolvă imediat Camerele, fiindcă junimiștii aveau scopul lor bine precizat. Petre Carp spusese întotdeauna că țara e guvernamentală, aceasta spusese și Regelui. De atâtea ori repetase: „Dați-mi puterea și mă prind că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mie de concerturi îmi închipuesc; și în fine fac supoziție că vreo luptă s-a început între trupele otomane și pompierii români. Această supoziție, ce era chiar realitate, îmi schimbă ideile. Atunci îmi păru rău de ce nu am ascultat de stăruințele atât de îndatoritoare ale lui Fuat-efendi, căci astfel aș fi adus, poate, serviciuri mai reale acolo unde curgea sângele; poate că aș fi fost atât de norocit de a-l popri să nu se verse. Pă când arătam și celorlalți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
unde curgea sângele; poate că aș fi fost atât de norocit de a-l popri să nu se verse. Pă când arătam și celorlalți reflecțiile mele, Rustan-bey veni din nou și membrii guvernului provizoriu cunoscându-mi cugetul se unise cu stăruința lui, la care, nemaiputându-mă opune, mă îndreptai către celălalt lagăr cu secretarul comisarului imperial. Fuat-efendi, a cărui inimă mărinimoasă nu se supărase de refuzele mele, mă priimi cu destulă grație; și eu, după ce îi esprimai recunoștința mea, arătai că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe picioare și înfășurat cu un fular la gât. Acesta era Eug. Stătescu care, în fiecare zi, când era vremea bună, venea la șosea ca să petreacă câteva ore în aerul curat și liber. și mulțumită faptului că se îngrijea cu stăruință, a putut trăi până la vârsta de 69 ani. A murit în 1906. Cel d-al doilea liberal care, ieșit din guvernarea și din regimul lui Ion Brătianu, a jucat un rol însemnat în tot timpul acestui regim, a fost Dimitrie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
putere de muncă. și, pe lângă aceasta, avea cultura bărbatului de stat mult mai complectă. Acest om politic avea orizontul strâmt. Fără să fie o mare inteligență, a putut juca un rol preponderent în țară prin cultura lui serioasă și prin stăruința la muncă. A debutat în viața publică ca elev al lui Ion Ghica și al lui Petre Mavrogheni. Solidele lui cunoștințe financiare le avea de la acesta din urmă. Ca toți oamenii prea severi și hotărâți în credințele lor, Sturdza trecea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
totdeauna o impulsiune nouă activității noastre. Domnilor senatori, Domnilor deputați, Relațiunile noastre cu toate puterile sunt din cele mai bune. Evenimentele politice cari s-au desfășurat la hotarele noastre, cu toate că ne-au putut îngriji un moment, nu ne-au atins. Stăruința cu care România își urmează mersul ei pacinic, atitudinea ei demnă și liniștită au ridicat încă mai mult pozițiunea Statului. Sunt încredințat că buna înțelegere ce există între Puterile cele mari va asigura și de aci înainte pacea atât de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cel Bătrân. Târnovo era capitala țaratului româno-bulgar și prin sprijinul țarului Ioan Asan al-II-lea, moaștele Prea Cuvioasei au fost strămutate. De la Târnovo au fost strămutate la Belgrad, apoi la Constantinopol. Cum au ajuns la noi?este curioasă fiică-mea. Prin stăruința domnitorului Vasile Lupu care a domnit aproape douăzeci de ani. A trăit mult timp la Constantinopol unde s-a format și a încheiat prietenii cu diferite personalități bisericești din acea vreme. El a ctitorit frumoasa biserică „Sfinții Trei Ierarhi” din
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
distanță cam de 15 kilometri de casa părintească, m-a luat la dânsul și am făcut (am repetat) clasa a patra. Trebuie spus că deși făcusem patru clase, instrucția mea abia dacă se ridica la cunoștințele clasei I-a. Cu stăruința unchiului Dumitru, din septembrie până în aprilie anul următor am ajuns la nivelul elevilor din clasa a IV-a. În primăvara anului 1935, unchiul a dus la concursul regional al „tinerimii române” trei elevi din clasa a IV-a, unul dintre
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
este și suma eforturilor făcute de partidul nostru pentru creatorul de bunuri spirituale.“ („Cultura și intelectualii de-a lungul veacurilor“, Scînteia tineretului, 11 octombrie 1959) VLASIU Ion „Acest adevăr de bază pe care au construit toate culturile lumii este cu stăruință repetat, cu căldură, ca de la om la om, de conducătorul republicii, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Este bun, generos îndemnul pe care tovarășul Ceaușescu îl repetă cu atâta căldură. Rareori se întâmplă ca un conducător
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]