1,316 matches
-
de consolidare în următoarele șase luni, la 103 pacienți prezentând o tulburare bipolară. Tratamentul prin TCC era comparat cu o luare în îngrijire obișnuită. Pacienții din grupul tratat prin TCC și pacienții din grupul de control urmau un tratament cu stabilizatori de dispoziție. Programul cu TCC, descris într-un manual, conținea, în special, un modul educativ și un antrenament pentru însușirea unor abilități cognitive și comportamentale care trebuiau să permită pacienților recunoașterea și gestionarea simptomelor prodromice, depresive sau maniacale, ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în antecedente. Conform autorilor, asocierea TCC la tratamentul de menținere obișnuit al tulburării bipolare ar prezenta un interes superior în cazul tulburărilor bipolare relativ recente decât în cazul tulburărilor vechi și cronice. Concluzie și direcție de urmat Farmacoterapia (antidepresive, neuroleptice, stabilizatoare de dispoziție) este tratamentul de prim ajutor al tulburării bipolare. Există unele argumente în favoarea unei eficiențe suportive a TCC în prevenirea recăderilor și a recidivelor în cazul tulburării bipolare, dar sunt necesare unele studii suplimentare pentru a confirma rezultatele disponibile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere. Se poate vedea astfel sustenabilitatea cheltuielilor publice și se poate evalua, în funcție de poziția economiei pe ciclul economic, măsura în care politica fiscală acționează ca stabilizator, ori dimpotrivă, în sensul creșterii dezechilibrelor. În cercetarea efectuată, analizez performanța managementului fiscal în România pe baza estimării indicatorului sold bugetar structural, prin intermediul căruia se evaluează gradul de discreționarism al politicii fiscal-bugetare din România, gradul în care politica fiscal-bugetară a
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
noastră. În plus, rezultatele obținute prin estimarea funcției de reacție, coroborate cu rezultatele obținute în primul capitol privind evoluția soldului bugetar structural permit măsurarea gradului de discreționarism manifestat la nivelul politicilor fiscale și bugetare adoptate de România și analiza eficienței stabilizatorilor automați în România. În a doua parte a capitolului am estimat mărimea stabilizatorilor automați pentru România, cercetare strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator al politicii fiscal-bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de a respecta condiționalitățile prevăzute în Compactul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
obținute în primul capitol privind evoluția soldului bugetar structural permit măsurarea gradului de discreționarism manifestat la nivelul politicilor fiscale și bugetare adoptate de România și analiza eficienței stabilizatorilor automați în România. În a doua parte a capitolului am estimat mărimea stabilizatorilor automați pentru România, cercetare strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator al politicii fiscal-bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de a respecta condiționalitățile prevăzute în Compactul Fiscal cu privire la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar structural. În capitolul patru, după
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de discreționarism manifestat la nivelul politicilor fiscale și bugetare adoptate de România și analiza eficienței stabilizatorilor automați în România. În a doua parte a capitolului am estimat mărimea stabilizatorilor automați pentru România, cercetare strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator al politicii fiscal-bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de a respecta condiționalitățile prevăzute în Compactul Fiscal cu privire la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar structural. În capitolul patru, după definirea regulilor fiscale aduc în discuție argumente pro și contra introducerii de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
care implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare -, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere. Se pot vedea astfel sustenabilitatea cheltuielilor publice și se poate evalua (în funcție de poziția economiei pe ciclul economic) măsura în care politica fiscală acționează ca stabilizator, ori dimpotrivă, în sensul creșterii dezechilibrelor. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În România, nivelurile efective ale deficitului bugetului general consolidat (date oficiale) au fost de 2,5% în 2007 și, respectiv, 5,4% din PIB în 2008. Eliminarea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
scop al acestui capitol este cel legat de analiza gradului în care politica fiscal-bugetară a României a fost inconsecventă sau nu, prociclică sau nu și măsura în care ea este ancorată pe termen mediu sau nu. În plus, analiza eficienței stabilizatorilor automați în România, prezentată în capitolul trei, va permite și testarea capacității de reacție a politicii fiscale la apariția șocurilor asimetrice, în situația aderării țării noastre la Zona Euro. 1.2. Aspecte metodologice privind folosirea indicatorului sold bugetar structural. Abordare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pot fi descompuse în: 1) modificări în soldul ciclic ca răspuns automat la modificările în decalajul de producție; 2) modificări în soldul structural ca răspuns al politicii fiscale discreționare. ΔOB = ΔCPB + ΔCAPB (2) AS = ΔCPB = ΔOB - ΔCAPB, (3) unde: AS - stabilizatori automați. „Stabilizatorii automați sunt unii dintre factorii care explică modificările în soldurile bugetare totale (ΔOB). Denumirea acestora provine de la faptul că ambii ajută la „stabilizarea” ciclului de afaceri și sunt activați „automat”. De exemplu, taxele care sunt senzitive la venituri
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
descompuse în: 1) modificări în soldul ciclic ca răspuns automat la modificările în decalajul de producție; 2) modificări în soldul structural ca răspuns al politicii fiscale discreționare. ΔOB = ΔCPB + ΔCAPB (2) AS = ΔCPB = ΔOB - ΔCAPB, (3) unde: AS - stabilizatori automați. „Stabilizatorii automați sunt unii dintre factorii care explică modificările în soldurile bugetare totale (ΔOB). Denumirea acestora provine de la faptul că ambii ajută la „stabilizarea” ciclului de afaceri și sunt activați „automat”. De exemplu, taxele care sunt senzitive la venituri reacționează în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
noastră. În plus, rezultatele obținute prin estimarea funcției de reacție, coroborate cu rezultatele obținute în primul capitol privind evoluția soldului bugetar structural permit măsurarea gradului de discreționarism manifestat la nivelul politicilor fiscale și bugetare adoptate de România și analiza eficienței stabilizatorilor automați în România. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Aceste tipuri de estimări prezintă o valoare adăugată ridicată în condițiile în care permit analiza capacității de reacție a politicii fiscale la apariția șocurilor asimetrice, în situația aderării României la
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Aceste tipuri de estimări prezintă o valoare adăugată ridicată în condițiile în care permit analiza capacității de reacție a politicii fiscale la apariția șocurilor asimetrice, în situația aderării României la Zona Euro. În a doua parte a capitolului estimăm mărimea stabilizatorilor automați pentru România. Analiza este strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator a politicii fiscal bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de a respecta condiționalitățile prevăzute în Compactul Fiscal cu privire la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar structural. 3.1
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
permit analiza capacității de reacție a politicii fiscale la apariția șocurilor asimetrice, în situația aderării României la Zona Euro. În a doua parte a capitolului estimăm mărimea stabilizatorilor automați pentru România. Analiza este strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator a politicii fiscal bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de a respecta condiționalitățile prevăzute în Compactul Fiscal cu privire la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar structural. 3.1. Aspecte metodologice legate de utilizarea funcțiilor de reacție a politicii fiscale Analiza sustenabilității
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
salariul real și gradul de ocupare cresc ca urmare a unui șoc pozitiv al cheltuielilor publice. Același rezultat îl observăm și la Gali et al. (2007). Altfel, Caldara și Kamps (2008) folosesc procedura Blanchard-Perotti și găsesc o relație liniară între stabilizatorii automați și semnul și magnitudinea estimate ale răspunsului PIB la șocul exogen determinat de dinamica taxelor. Cu privire la legătura dintre efectele acțiunilor de politici fiscal-bugetare și variabile macroeconomice fundamentale relevante sunt cercetările făcute de Taylor (2000) și Woodford (2001) asupra potențialei
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
sugerează utilizarea a două măsuri diferite ale deficitului bugetar: 1) deficitul ciclic ajustat (deficitul bugetar structural) pentru a examina caracterul discreționar al politicii fiscale, precum și caracterul prociclic sau anticiclic al acesteia sau 2) deficitul bugetar ciclic pentru a evalua eficiența stabilizatorilor automați. Multe dintre studii folosesc așa-numitul „model CAPB” de estimare a regulii de politică fiscală, model în care acțiunile de politică fiscală discreționară sunt măsurate prin modificarea în soldul primar bugetar structural (ΔCAPB). Această modificare este explicată prin poziția
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
021) și (e = -0,805) arată faptul că îmbunătățirea calității politicilor publice guvernamentale și, respectiv, consolidarea stabilității politice, pot influența favorabil capacitatea României de a obține o reducere a deficitelor bugetare primare sau chiar surplusuri primare. 3.3. Testarea eficienței stabilizatorilor automați în cazul României. Analiză Nevoia creșterii sustenabilității finanțelor publice poate fi satisfăcută prin funcționarea adecvată a stabilizatorilor automați, ca instrument principal al stabilizării fiscale. Subcapitolul de față estimează mărimea stabilizatorilor automați în cazul României, în scopul evaluării rolului de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pot influența favorabil capacitatea României de a obține o reducere a deficitelor bugetare primare sau chiar surplusuri primare. 3.3. Testarea eficienței stabilizatorilor automați în cazul României. Analiză Nevoia creșterii sustenabilității finanțelor publice poate fi satisfăcută prin funcționarea adecvată a stabilizatorilor automați, ca instrument principal al stabilizării fiscale. Subcapitolul de față estimează mărimea stabilizatorilor automați în cazul României, în scopul evaluării rolului de stabilizator România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 60 macroeconomic al politicii fiscale românești în perioada 2000-2010, utilizându
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
primare sau chiar surplusuri primare. 3.3. Testarea eficienței stabilizatorilor automați în cazul României. Analiză Nevoia creșterii sustenabilității finanțelor publice poate fi satisfăcută prin funcționarea adecvată a stabilizatorilor automați, ca instrument principal al stabilizării fiscale. Subcapitolul de față estimează mărimea stabilizatorilor automați în cazul României, în scopul evaluării rolului de stabilizator România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 60 macroeconomic al politicii fiscale românești în perioada 2000-2010, utilizându-se metodologiile oficiale ale Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene. În prezent
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
automați în cazul României. Analiză Nevoia creșterii sustenabilității finanțelor publice poate fi satisfăcută prin funcționarea adecvată a stabilizatorilor automați, ca instrument principal al stabilizării fiscale. Subcapitolul de față estimează mărimea stabilizatorilor automați în cazul României, în scopul evaluării rolului de stabilizator România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 60 macroeconomic al politicii fiscale românești în perioada 2000-2010, utilizându-se metodologiile oficiale ale Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene. În prezent, extinderea tehnicilor econometrice a reîncărcat dezbaterile legate de eficiența politicii
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 60 macroeconomic al politicii fiscale românești în perioada 2000-2010, utilizându-se metodologiile oficiale ale Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene. În prezent, extinderea tehnicilor econometrice a reîncărcat dezbaterile legate de eficiența politicii fiscale ca stabilizator al economiei (detalii se pot citi în van der Ploeg, 2005). Este cunoscut că, spre deosebire de activismul în domeniul monetar, implementarea unor măsuri discreționare de politici fiscal-bugetare presupune lag-uri ridicate de recunoaștere, de decizie dar și de implementare. Totuși, stabilizatorii fiscali
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ca stabilizator al economiei (detalii se pot citi în van der Ploeg, 2005). Este cunoscut că, spre deosebire de activismul în domeniul monetar, implementarea unor măsuri discreționare de politici fiscal-bugetare presupune lag-uri ridicate de recunoaștere, de decizie dar și de implementare. Totuși, stabilizatorii fiscali ridicați pot asigura în mod eficient funcția de stabilizare a politicii fiscale. Se poate afirma, pe baza cercetărilor teoretice dar și empirice, că putem asocia un grad scăzut de discreționarism al politicii fiscale cu o eficacitate ridicată a stabilizatorilor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stabilizatorii fiscali ridicați pot asigura în mod eficient funcția de stabilizare a politicii fiscale. Se poate afirma, pe baza cercetărilor teoretice dar și empirice, că putem asocia un grad scăzut de discreționarism al politicii fiscale cu o eficacitate ridicată a stabilizatorilor automați. Stabilizatorii automați pot ajuta decidenții de politici fiscal-bugetare să aibă o reacție consistentă la diversele tipuri de șocuri cu care se confruntă economia. În general, teoria și practica economică sugerează că „reacția stabilizatorilor automați depinde de tipul de șoc
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ridicați pot asigura în mod eficient funcția de stabilizare a politicii fiscale. Se poate afirma, pe baza cercetărilor teoretice dar și empirice, că putem asocia un grad scăzut de discreționarism al politicii fiscale cu o eficacitate ridicată a stabilizatorilor automați. Stabilizatorii automați pot ajuta decidenții de politici fiscal-bugetare să aibă o reacție consistentă la diversele tipuri de șocuri cu care se confruntă economia. În general, teoria și practica economică sugerează că „reacția stabilizatorilor automați depinde de tipul de șoc la care
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale cu o eficacitate ridicată a stabilizatorilor automați. Stabilizatorii automați pot ajuta decidenții de politici fiscal-bugetare să aibă o reacție consistentă la diversele tipuri de șocuri cu care se confruntă economia. În general, teoria și practica economică sugerează că „reacția stabilizatorilor automați depinde de tipul de șoc la care este supusă economia (de cerere, de ofertă, temporare sau permanente)” dar și că „eficacitatea stabilizatorilor automați depinde de specificitatea fiecărei țări, de propria structură, propriile caracteristici” (Blanchard, 2000). Buti et al. (2002
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
tipuri de șocuri cu care se confruntă economia. În general, teoria și practica economică sugerează că „reacția stabilizatorilor automați depinde de tipul de șoc la care este supusă economia (de cerere, de ofertă, temporare sau permanente)” dar și că „eficacitatea stabilizatorilor automați depinde de specificitatea fiecărei țări, de propria structură, propriile caracteristici” (Blanchard, 2000). Buti et al. (2002) arată că „o creștere a eficienței stabilizatorilor automați este stringentă la nivelul țărilor din Uniunea Economică și Monetară Europeană, având în vedere legarea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]