2,768 matches
-
redactată sintetic, în rostiri călite sub focul rugăciunii, într-o disciplină liber asumată. Hristos, calea vieții noastre este un exemplu fericit de exegeză fidelă, redactată în maniera scoliilor monastice din venerabila tradiție patristică. Trăind douăzeci și șapte de ani alături de starețul Sofronie, autorul a avut privilegiul și datoria de a cunoaște pe viu înțelesurile teologiei acestuia. Mai târziu, a putut aduna tot ceea ce starețul Sofronie, prin rugăciune, faptă, tăcere și cuvânt a semănat în inimile credincioșilor și necredincioșilor care îl căutau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fidelă, redactată în maniera scoliilor monastice din venerabila tradiție patristică. Trăind douăzeci și șapte de ani alături de starețul Sofronie, autorul a avut privilegiul și datoria de a cunoaște pe viu înțelesurile teologiei acestuia. Mai târziu, a putut aduna tot ceea ce starețul Sofronie, prin rugăciune, faptă, tăcere și cuvânt a semănat în inimile credincioșilor și necredincioșilor care îl căutau. Hristos, calea vieții noastre este o carte redactată într-un context monastic pentru un public care aștepta o recapitulare hermeneutică, în dialog cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
credincioșilor și necredincioșilor care îl căutau. Hristos, calea vieții noastre este o carte redactată într-un context monastic pentru un public care aștepta o recapitulare hermeneutică, în dialog cu Scriptura și cu tradiția patristică, a temelor cruciale care compun teologia starețului Sofronie. A rezultat un volum în opt capitole, care sistematizează și traduce în mod creator învățătura starețului. Cartea părintelui Zaharia este o contribuție originală în măsura în care știe să rămână fidelă originalului. Pe de altă parte, autorul ne oferă câteva interpretări cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
monastic pentru un public care aștepta o recapitulare hermeneutică, în dialog cu Scriptura și cu tradiția patristică, a temelor cruciale care compun teologia starețului Sofronie. A rezultat un volum în opt capitole, care sistematizează și traduce în mod creator învățătura starețului. Cartea părintelui Zaharia este o contribuție originală în măsura în care știe să rămână fidelă originalului. Pe de altă parte, autorul ne oferă câteva interpretări cu totul noi la teme care au marcat definitiv învățătura arhimandritului Sofronie și a cuviosului Siluan. De pildă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aduce drept jertfă lui Dumnezeu libertatea și voia sa. Dumnezeu primește această jertfă și răsplătește omului cu har, pentru a birui hotarele strâmte ale existenței sale firești și a se alătura curgerii veșniciei dumnezeiești”1. „Vechi și noi” în teologia starețului Sofronietc " „Vechi și noi” în teologia starețului Sofronie" Al șaptelea capitolal cărții, dedicat temei pocăinței, prezintă în detaliu elementele schițate mai sus. Acest subiect joacă în ansamblul cărții un rol cu totul special, iar cititorul ar putea dori să înceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
voia sa. Dumnezeu primește această jertfă și răsplătește omului cu har, pentru a birui hotarele strâmte ale existenței sale firești și a se alătura curgerii veșniciei dumnezeiești”1. „Vechi și noi” în teologia starețului Sofronietc " „Vechi și noi” în teologia starețului Sofronie" Al șaptelea capitolal cărții, dedicat temei pocăinței, prezintă în detaliu elementele schițate mai sus. Acest subiect joacă în ansamblul cărții un rol cu totul special, iar cititorul ar putea dori să înceapă cu aceasta, înainte de a se confrunta cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a se confrunta cu discuția mai dificilă din punct de vedere conceptual din primul capitol („Principiul ipostatic și realizarea lui în viața omului”). La fel, de înțelegerea sensului cuprinzător al pocăinței depinde și dezbaterea asupra dinamicii vieții spirituale în teologia starețului Sofronie (cap. III, IV), prezentarea vieții în Hristos ca pogorâre întru iadul smereniei ascetice (cap. II), a căii monahale și a modurilor rugăciunii (cap. V, VI, VIII). Ar fi cu neputință ca într-un singur articol să facem dreptate bogăției
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fi cu neputință ca într-un singur articol să facem dreptate bogăției de teme și profunzimii cu care această carte ne surprinde la fiecare pas. Cu discreție, fără să facă operă de patrolog sau istoric, arhimandritul Zaharia îl aduce pe starețul Sofronie în conversație cu cei mai importanți teologi ai Bisericii - de la Atanasie cel Mare, Ioan Scărarul sau Maxim Mărturisitorul până la Simeon Noul Teolog sau Grigorie Palama, arătând mai întâi caracterul tradițional al învățăturii sale dogmatice și ascetice. În ce anume
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Teologia persoanei și roadele compasiuniitc " Teologia persoanei și roadele compasiunii" Teologia persoanei este - în cazul arhimandritului Sofronie - o revelație a concretului în viața duhovnicească ghidată de principiile ancestrale ale tradiției monastice răsăritene. Accentele noi descoperite de arhimandritul Zaharia în teologia starețului Sofronie au, fără îndoială, un caracter profetic, răspunzând întrebărilor mute ale lumii de astăzi. Învățătura părintelui Sofronie despre rugăciunea pentru întreaga umanitate este, cu siguranță, una dintre cele mai îndrăznețe schițe de teodicee ortodoxă - iar părtași ai acestei aventuri se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
putere” (I Tesaloniceni 1, 5). Datorită limpezimii exprimării și a relativei autonomii a capitolelor cărții ieromonahului Zaharia, aceasta va atrage, cu siguranță, interesul cititorilor deja captivați de frumusețea învățăturilor cuviosului Siluan și de aerul rarefiat al teologiei monastice transmise de către starețul Sofronie noilor generații de creștini. Chemarea la adâncirea personală în taina smereniei universale reprezintă mesajul central al cărții arhimandritului Zaharia. Dată fiind popularitatea crescândă de care se bucură în România teologia starețului Sofronie și învățăturile duhovnicești ale cuviosului Siluan, un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de aerul rarefiat al teologiei monastice transmise de către starețul Sofronie noilor generații de creștini. Chemarea la adâncirea personală în taina smereniei universale reprezintă mesajul central al cărții arhimandritului Zaharia. Dată fiind popularitatea crescândă de care se bucură în România teologia starețului Sofronie și învățăturile duhovnicești ale cuviosului Siluan, un studiu exegetic precum Hristos, calea vieții noastre va stimula, probabil, o dezbatere publică mult mai temeinică a surselor și implicațiilor teologice ale scrierilor celor doi mari sfinți Părinți ai Bisericii Ortodoxe din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Valeriu Anania, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2003, pp. 183-194. „Evagrie Ponticul și conflictul intepretărilor” este versiunea ameliorată a unei recenzii apărute inițial în Archaeus. Studies in History of Religions, vol. 7 (2003), nr. 3-4, pp. 328-335. „Sensul ontologic al pocăinței la Starețul Sofronie”, în Renașterea, vol. 15 (2004), nr. 2, p. 10; Renașterea, vol. 15 (2004), nr. 3, p. 8. „Critica teologică și dezbaterea culturală”, Litere, Arte & Idei, vol. 9 (2 februarie 2004), nr. 307, p. 7. „Asceza mărturisirii creștine: scrisoare către
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ereditatea misticii bizantine 300 Renașterea permanentă 302 Asceza deciziei 304 Absență sau retragere? 305 Denunțul mondenității 307 Darurile ascezei 309 Monahismul: de la credință la cunoaștere 311 Nunta filocalică 314 Ascultare, feciorie, sărăcie 316 Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii la teologia starețului Sofronie 319 Tinerețea unui sfânt 319 Drumul spre Athos 321 Europa 323 „Scriitorul iscusit” 324 Un interpret congenial 326 Pocăința și revelația principiului ipostatic 327 „Vechi și noi” în teologia Starețului Sofronie 332 Teologia persoanei și roadele compasiunii 334 Epilog
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sărăcie 316 Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii la teologia starețului Sofronie 319 Tinerețea unui sfânt 319 Drumul spre Athos 321 Europa 323 „Scriitorul iscusit” 324 Un interpret congenial 326 Pocăința și revelația principiului ipostatic 327 „Vechi și noi” în teologia Starețului Sofronie 332 Teologia persoanei și roadele compasiunii 334 Epilog 335 Capitolul V Stații teologice Lecționarul biblic 339 Ediția jubiliară a Bibliei 339 Unitatea cruciformă a Scripturii 341 Reabilitarea lecționarului 345 Situl eclezial al interpretării 348 Scriptura își dă Cuvântul 351
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prăvălit pe scară în jos. Au râs toți de mine, căci numai eu nu știam că aveam o buhă în pod. Ațipit pe sacii mănăstirești, părintele Caliope făcu ochi și se grăbi să intre în sfat. Când era la Vorona, starețul Vlasie, zise el, a ascuns niște galbeni în temelia stăreției și vara dormea pe bani. Căzând bolnav, l-au dus la spital, unde a și murit. Un călugăr, Carja, a luat comoara și a ascuns-o în sat, la un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în timpul stăreției prea cuvioșiei sale Visarion arhimandritul, începătorul acestui sfânt locaș; iar cu cheltuiala Domniei Sale Hagi Nicolae Ghiță Poenarul s-a zidit această sfântă biserică în anii de la Hristos 1853"851. Până în anul 1860 mănăstirea Cocoș l-a avut ca stareț pe arhimandritul Visarion, cel care a întemeiat-o și a organizat-o după modelul mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos 852. După moartea acestuia, survenită în anul 1860, până în 1884, stareț al mănăstirii Cocoș a fost Daniil arhimandritul, originar tot din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
851. Până în anul 1860 mănăstirea Cocoș l-a avut ca stareț pe arhimandritul Visarion, cel care a întemeiat-o și a organizat-o după modelul mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos 852. După moartea acestuia, survenită în anul 1860, până în 1884, stareț al mănăstirii Cocoș a fost Daniil arhimandritul, originar tot din Transilvania și fost ucenic al lui Visarion 853. În anul 1875 în spatele mănăstirii a fost amenajată o fântână de către un anume Theodor Moruian Construcția clopotniței mănăstirii a început în anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mântuirei 1883"855. În 1884 arhimandritul Daniil a renunțat la conducerea mănăstirii ca urmare a acuzațiilor de însușire a unor venituri ale acesteia aduse de către Episcopul Dunării de Jos Iosif Gheorghian. Astfel, de la 20 noiembrie 1884 până la 15 noiembrie 1887, stareț al mănăstirii Cocoș a fost arhimandritul Nicandru Boia856. După 1887 mănăstirea este implicată într-o serie de procese cu statul român deoarece acumulase o serie de datorii ce se cifrau la circa 30 000 lei. În aceste condiții, la 23
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cocoș a fost arhimandritul Nicandru Boia856. După 1887 mănăstirea este implicată într-o serie de procese cu statul român deoarece acumulase o serie de datorii ce se cifrau la circa 30 000 lei. În aceste condiții, la 23 iulie 1890, stareț al mănăstirii a fost ales Acachie Goșea 857. Urmare a înțelegerilor cu guvernul român și cu Episcopul Dunării de Jos, Partenie, la 10 ianuarie 1892 mănăstirea Cocoș cedează statului român o pădure de 850 de hectare și moșia Lazova 858
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
conducătorilor care se luptau între ei, și-au făcut mici colonii ca să-și apere propriile privilegii. Înainte de a pleca din Japonia am scris câteva scrisori: către unchiul meu, Don Diego Caballero Molina, către părintele Don Diego de Cabrera și către starețul mănăstirii franciscane din Sevilia. I-am înștiințat că s-ar putea ca din Nueva España să vin la Sevilia cu niște japonezi și i-am rugat ca, în acest caz să aranjeze totul pe cât le va sta în putință cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care sunt opriți de budism, și au mâncat doar legumele și peștele) s-au retras repede în camerele lor de culcare. Istovirea se citea limpede și pe chipurile solilor. După cină aceștia își înclinară capetele în semn de recunoștință în fața starețului Guadalcázar și a celorlalți frați ai noștri și se duseră și ei în odăile lor. De cum au ieșit japonezii, starețul mi-a aruncat o privire cu înțeles și mi-a zis: Așadar, avem de vorbit. Am intrat într-o încăpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
culcare. Istovirea se citea limpede și pe chipurile solilor. După cină aceștia își înclinară capetele în semn de recunoștință în fața starețului Guadalcázar și a celorlalți frați ai noștri și se duseră și ei în odăile lor. De cum au ieșit japonezii, starețul mi-a aruncat o privire cu înțeles și mi-a zis: Așadar, avem de vorbit. Am intrat într-o încăpere în care nu erau decât un altar, o rogojină de paie și o cruce agățată pe perete. Pe dată, starețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
starețul mi-a aruncat o privire cu înțeles și mi-a zis: Așadar, avem de vorbit. Am intrat într-o încăpere în care nu erau decât un altar, o rogojină de paie și o cruce agățată pe perete. Pe dată, starețul își arătă stânjeneala pe care până atunci și-o ascunsese. — Noi am făcut pentru tine tot ce ne-a stat în putință, dar guvernatorul Acuña încă n-a consimțit la o întrevedere cu solii japonezi. Ca răspuns la scrisoarea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o ascunsese. — Noi am făcut pentru tine tot ce ne-a stat în putință, dar guvernatorul Acuña încă n-a consimțit la o întrevedere cu solii japonezi. Ca răspuns la scrisoarea pe care i-am încredințat-o comandantului din Acapulco, starețul pusese în mișcare conducătorii și oficialii din Mexico pentru ca solii japonezi să fie primiți cu respectul cuvenit. Însă guvernatorul mai șovăia încă în privința unei întâlniri oficiale cu solii japonezi. — Asta se întâmplă... oftă adânc starețul, din pricină că unii se împotrivesc planului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
încredințat-o comandantului din Acapulco, starețul pusese în mișcare conducătorii și oficialii din Mexico pentru ca solii japonezi să fie primiți cu respectul cuvenit. Însă guvernatorul mai șovăia încă în privința unei întâlniri oficiale cu solii japonezi. — Asta se întâmplă... oftă adânc starețul, din pricină că unii se împotrivesc planului tău. Știu. Mi-era limpede cine se împotrivea chiar și fără să întreb. Era vorba de neguțătorii și nobilii care făceau negoț cu negustorii spanioli din Manila. Se temeau că propriile lor câștiguri aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]